OraNoua.ro
Publicat în 21 mai 2014, 13:17 / 259 elite & idei

Adrian Dobre: Dacă tot plătim facturile…

Adrian Dobre: Dacă tot plătim facturile…

de Adrian Dobre

Europa se afla într-un moment în care nu mai poate resuscita cu nimic “Strategia Europa 2020”, astfel că este necesară o revizuire a obiectivelor UE 2020, în special pentru ocuparea forţei de muncă, cercetare, reducerea sărăciei, eficienta energetică şi creşterea economică.

Revizuirile intermediare şi încercările de a bifa cifrele calculate în momentul realizării strategiei devin impedimente în atingerea unor obiective care să se plieze mai bine pe necesităţile şi realităţile actuale, care au fost profund şi structural conturate de criza politico-economico-sociala. Aşadar se impune o reactualizare a acestor cifre şi a obiectivelor per ansamblu.

De exemplu criză economică a afectat în mod vădit şi pregnant piaţa muncii. Rata şomajului a urcat pe culmi, iar cea în rândul tinerilor a creat posibilul scenariu a unei generaţii pierdute (în caz că nu se va reuşi să se redreseze sectorul muncii cât mai curând – şi nu sunt foarte multe speranţe). Aceste aspecte nu au fost luate în considerare atunci când Strategia Europa 2020 a cunoscut lumina tiparului, pentru simplul fapt că nu existau şi nu erau previzionate. Practic, nici nu prea aveam cum.
După ultimele analize, obiectivele Europa 2020 cele mai afectate ar putea fi ocuparea forţei de muncă, cheltuielile de cercetare şi dezvoltare, reducerea sărăciei, eficienta energetică, investiţiile scăzute şi rata şomajului, care practic nu pot fi atinse de statele europene, chiar şi de cele mai dezvoltate.
Comisia Europeană a realizat la finalul lunii martie recomandările pentru programele naţionale de reformă pentru 2014, în concordanţă cu statisticile privind evoluţiile economice.
După ce se evaluează situaţia economică şi socială din Europa se stabilesc priorităţile generale în materie de politici pentru ansamblul Uniunii. Astfel se lansează noul Semestru European pentru coordonarea politicilor economice în aşa fel încât statele membre să îşi coordoneze eforturile privind stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.

Comisia confirma în acest document semnele unei redresări lente. După cinci ani în care cifrele cel mult au stagnat, UE a înregistrat o creştere pozitivă în al doilea trimestru al anului 2013, preconizându-se ca acest ritm se va menţine şi se va consolida în anul 2014, iar inflaţia va rămâne controlată.

Analiza Anuală a Creşterii nu face în schimb nicio trecere de la politica de austeritate care a dominat Europa pe perioada crizei şi până acum, la o Europă centrată pe creştere economică, orientată către viitor, dinamica şi favorabilă incluziunii.
Semnele de redresare sunt interpretate ca o încurajare în menţinerea eforturilor de a face corecturi macroeconomice pe modelul german, fără a se asuma riscuri, fără a se paria pe cartea creşterii economice şi mergând pe drumul spinos al austerităţii. Mă întreb oare cât de puternic este cetăţeanul european, cât va mai rezista în faţa acestor măsuri care îl afectează în mod direct fără a reacţiona în mod vădit şi agresiv ? Bineînţeles că în perioada electorală impactul va fi diminuat, dar ce se va întâmpla după ? Mai ales în statele europene în care nu sunt la guvernare social democraţii care au rămas ultimul bastion în fata decalajelor extreme între cei săraci şi cei bogaţi, în fata ratei exacerbate a şomajului, în fata excluziunii şi a marginalizării sociale. Criza a diluat Europa socială, iar proiectul european nu poate fi reinventat decât plecând de la premisele unui construct în slujba oamenilor, nu a băncilor şi nu a altor entităţi – protejând oamenii şi obţinând astfel împreună cu ei performanţă economică atât de mult dorită şi aşteptată.
Totuşi anul 2014 prezintă unele avantaje de care ar trebui să profităm – deficitele publice au fost reduse, exporturile şi economia în ansamblu a început să crească, reformele sunt pe drumul cel bun. Sigur, toate acestea au fost realizate cu costuri umane, sociale şi economice imense. Dar dacă costurile tot au apărut şi facturile au intrat sau vor intra la plata, ce facem în continuare cu acest firicel de creştere economică ? Cum îl menţinem şi cum îl facem să devină mai viguros ?
În primul rând, lăsând la o parte campania electorală şi restructurarea executivă a Uniunii Europene, ar trebui avut în vedere cel puţin două teme majore:
– Diversificarea exporturilor, conectarea cu pieţele emergente şi dezvoltarea parteneriatelor economice sau întărirea celor existente (un important pas va fi bifarea Tratatului Transatlantic cu Statele Unite ale Americii);
Şi
– O strategie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, bine elaborată în detalii şi aplicabilă în cel mai scurt timp. În acest sens ar putea fi avută în vedere şi migrarea circulară care presupune întoarcerea în ţara de origine după un anumit timp.

De asemenea, cu o prioritate ridicată, ar trebui vizate şi creşterea eficienţei energetice, independenta energetică a ţărilor europene, ar trebui crescute cheltuielile pentru cercetare şi inovare, ar trebui susţinute şi bine finanţate soluţiile pentru domeniul educaţiei, formării şi incluziunii pe piaţa forţei de muncă.

Nu susţin că eforturile de consolidare a guvernanţei economice să nu fie continuate, ceea ce susţin este să regândim priorităţile şi să nu omitem faptul că oamenii sunt deja împovăraţi cu facturi foarte mari şi apăsătoare. Rolul Uniunii Economice şi Monetare nu trebuie diminuat, ci trebuie completat cu o grijă deosebită acordată acelor sectoare din Strategia Europa 2020 pentru care există riscul de a nu putea fi îndeplinite.

De fapt, pentru ceea ce pledez cu tărie este o revizuire rapidă, reală, bazată pe realităţi şi pe scenarii întocmite pe previziuni corecte. Acum, faţă de momentul iniţial al întocmirii şi aprobării acestei strategii, viitorul se prefigurează într-un mod cu totul diferit.

Importanţa unei uniuni bancare bazate pe norme comune şi a unui sistem de supraveghere bancară este esenţială pentru stabilitatea financiară din Europa.
Un alt punct important, cu impact pentru anii ce vor urma, îl constituie aşezarea noului cadru financiar multianual european. Inovarea, infrastructura, investiţiile pentru IMM-uri, pentru creştere economică, pentru ocuparea forţei de muncă sunt priorităţi care trebuie bine aşezate într-o viziune coerenta pentru Europa şi pentru fiecare stat membru. Poate aceşti bani sunt puţini, adeseori am spus acest lucru – 1% din PIB-ul european, şi nu toţi merg către fonduri structurale şi de coeziune, dar aceşti bani puţini ar trebui direcţionaţi către acele zone care cu adevărat aduc valoare adăugată.
Pentru România aceşti bani contează enorm, fiind unul din principalele şi puţinele motoare viabile de creştere economică şi având experienţa anilor precedenţi susţinem şi ne dorim o împărţire cât mai eficientă şi o absorbţie cât mai crescută a acestor fonduri.

Nu pentru actul de absorbţie în sine- căci acesta nu este atât de important, deşi incuba şi el mesajele lui despre capacitatea economică, legislativă şi socială a unei naţiuni de a performa – ci pentru valoarea adăugată reală economică şi socială pe care aceşti bani trebuie să o producă.

Adrian Dobre – secretar general al Institutului Social Democrat “Ovidiu Şincai”

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe