Matei Bogdan
Publicat în 17 iunie 2020, 14:33 / 330 elite & idei

Adrian Hatos: Fenomenul infodemiei, explicat de experți. De ce cad în capcana fake news și a propagandei politice chiar și oamenii educați

Adrian Hatos: Fenomenul infodemiei, explicat de experți. De ce cad în capcana fake news și a propagandei politice chiar și oamenii educați

Sociologul Adrian Hatos, profesor la Universitatea din Oradea este de părere că  „adeziunea surprinzător de consistentă la contranarațiunile despre epidemia Covid-19 reflectă un eșec al statului modern de a valorifica fezabil expertiza științifică, inclusiv limitele acesteia, pe de o parte, fiind în același timp stimulată substanțial de caracterul global al crizei care s-a suprapus peste conflictul geopolitic al momentului și care, prin mecanisme de adeziune la poziții partizane, a polarizat opinia publică mondială până la nivelurile cele mai detaliate transformând discuția despre epidemia Covid-19 aproape de nivelul unui război cultural”.

Explicațiile sale relevă slăbiciunile autorităților în contextul epidemiei și pun în evidență eșecul epistemic al statului:

„Contra-narațiunile despre covid-19 nu sunt fake-newsurile banale cu care ne-am obișnuit.

Receptarea construcțiilor narative conspiraționiste din jurul pandemiei covid-19 nu este, însă, o altă simplă operaționalizare a acestei predispoziții latente pentru acceptarea unor ipoteze exotice privind logica lumii, iar explicația pentru popularitatea teoriilor conspirației despre criza Covid-19 nu este decât parțial psihologică. În opinia mea, din punct de vedere comunicațional gestiunea crizei Covid-19 este un eșec global al relației dintre stat și expertiza științifică, o dezvoltare care merită o discuție aparte. 

La originea unui prim nivel al acestui fiasco se află instrumentalizarea strict politică a științei în răspunsul de gestiune a problemei de sănătate publică și ignorarea faptului ca însăși expertiza științifică poate să fie limitată și, în consecință, ignorarea riscurilor care derivă din limitele științei.

Simplu, pentru că era clară nevoia majoră de răspunsuri și soluții urgente, în condițiile unei maxime incertitudini în cunoașterea științifică a situației, autoritatea politică a servit prompt, sub forma de adevăruri științifice explicații și soluții improvizate în mare măsură, alegându-le din ceea ce era la îndemână pe considerentul minimizării  riscului politic calculat și el cine știe cum.

Acestei crize a autorității epistemice a statului i s-a suprapus exploatarea partizană a temei epidemiei. Știm din studiile despre fake news că tendința partizană sau presiunea spre consistență cognitivă primează adeseori asupra analizei lucide, chiar și printre oamenii educați.

Din păcate, nu ne alegem decât arareori în mod obiectiv poziționările, ci plasarea noastră în spațiul social și ideologic ne determină ulterior punctele de vedere. Fiind globală ea însăși, cu origini aparente în China, dar lovind puternic în centrele urbane ale lumii occidentale, epidemia s-a confundat de la început cu o confruntare geopolitică plină de acuzații și lovituri fără mănuși și de mistere aparente. 

Autorități politice de la cel mai înalt nivel au legat problema de capacitatea și intențiile rivalilor. În cazul acesta, reprezentanții celor două superputeri care se confruntă pentru supremație globală au aruncat de la cel mai înalt nivel acuzații care mai degrabă mai grave. Această dramă globală s-a repetat aproape holografic la niveluri naționale și probabil că chiar locale. În multe părți ale lumii, cum e SUA de exemplu, pandemia este deja o temă de conflict simbolic sau de așa-zis război cultural alături de subiecte precum vaccinarea, avorturile sau homosexualitatea. 

Tendința de minimizare a problemelor de mai sus – stângăciile ridicole ale autorității epistemice a statului modern și polarizarea partizană a unei probleme de sănătate publică, culminând cu transformarea acesteia în temă de război cultural – prin atribuirea acesteia unei minorități de zănateci sau eforturilor de propagandă ale dușmanilor din exterior (în cazul nostru Rusia, Iran sau China) nu este în niciun caz o soluție, ci în mod flagrant parte a problemei.

Când reducem popularitatea teoriilor conspirației la o conspirație însăși nu suntem cu nimic mai deștepți decât cei pe care îi criticăm. Evident că structurile de război informațional neprietene pun gaz pe foc de fiecare dată când pot, dar acest lucru se face aproape întotdeauna cu materialul clientului.

Dacă e să se refacă încrederea în statele moderne, acestea trebuie să își revizuiască modul în care iau decizii și le comunică în situații în care orice om de știință decent ar zice „nu știm, trebuie să mai studiem”.

Articolul integral, aici.

Ultima ora:

ObservatorRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

PoliticRadu Burnete: ”Patriotismul” anti european e lupul paznic la oi și nimic mai mult

EconomieRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

ExternOvidiu Nahoi: Pentru ultima oară, Regina i-a ținut la respect pe adversarii democrației și păcii

SocialRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

EvenimenteRadu Carp: „Zilele Culturii Armâneşti”, pe 23 şi 24 septembrie 2022, la Constanța

CulturaFlaviu George Predescu: Romanul Paraclis 1980 va apărea cu ocazia Târgului de Carte Gaudeamus, în decembrie

EditorialAlexandru Lăzescu: La moartea Reginei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe