Adriana
Publicat în 10 aprilie 2012, 14:29 / 259 elite & idei

Adriana Saftoiu: Am masteranzi de etnie roma de toata cinstea

Adriana Saftoiu: Am masteranzi de etnie roma de toata cinstea

Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma? Nu stiu. Si nu pentru ca e vorba de  etnia roma. As fi raspuns la fel si daca m-ati fi intrebat cum mi-ar fi fost  viata daca m-as fi nascut de etnie germana sau oricare alta. Nu am considerat  niciodata ca trebuie sa ma pun in pielea celuilalt ca sa inteleg o situatie. E  un artefact. Ca sa inteleg ce simte cel de langa mine trebuie doar sa am mintea  deschisa si sa renunt la prejudecati. In cazul romilor, da, sunt foarte  multe prejudecati, dar si foarte multe realitati care dau apa la moara acestor  prejudecati. Si trebuie sa mai tinem cont de un lucru: nimeni nu te poate ajuta  mai mult decat tu insuti. Un cetatean rom se poate salva singur de la  marginalizare, dar nu e suficient daca e vorba de comunitatea careia ii  apartine. E valabil si pentru romani. Imaginea noastra in ”afara” nu e una  foarte apetisanta. Cum o schimbam? Doar impreuna. Nu cer nimanui sa se puna in locul  meu cand ma simt jignita sau discriminata, caci si mie mi se intampla asta  chiar daca nu sunt rom. Uneori e suficient sa fi femeie ca sa simti asta.  Alteori, roman.  Am propria mea intamplare  in Roma intrand intr-un boutique si vorbind cu fiul meu in romana. Brusc, am  fost invitati afara pe motiv ca e ora inchiderii. Si nu era. A fost suficient  sa vorbim in romana ca sa le simt dispretul. Cand ma simt nedreptatita, nu caut  sa ii invinovatesc pe ceilalti si plec de la premiza ca eu nu reusesc sa  corectez prin atitudine si argumentatie asemenea manifestari ostile. Sa fii  victima, e usor. Sa fii invingator, e o lupta cu limitele tale si cu limitele  celor din jur. Si presupune o atitudine persuasiva si foarte demna.  Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum în Romania, ajuta  sau îngradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta? Actuala lege a educatiei le permite  chiar sa studieze limba romani. Etnia roma trebuie doar sa cunoasca legea.  Nu le pune nici o piedica. Nu legea e cea  care ii impiedica pe copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta, ci modul  in care familiile lor le gandesc viitorul, pe de o parte, si perceptia acestei  etnii in mentalul colectiv, pe de alta parte. Cei mai multi copii care abandoneaza  scoala sunt cei de etnie roma. Nu stiu daca exista o statistica elocventa in  ceea ce priveste disponibilitatea firmelor de a angaja romi. Sunt sigura ca  unii romi ar fi angajati de isprava, dar prejudecata ca romii “fura” (ma  limitez doar la acest cuvant) provoaca reticenta angajatorului. Pe cale de  consecinta, in lipsa unui loc de munca, apare si imposibilitatea de a sustine  un copil rom in scoala. Pe de alta parte, nu sunt foarte sigura ca familiile  rome constientizeaza cat de important e sa ai totusi “carte”. Din acest punct  de vedere, sunt si suficiente familii de romani care nu mai considera ca ai  parte daca ai carte. Din pacate, cand esti si rom a nu avea carte este ingrosat  si de apartenenta la o etnie care nu si-a castigat prin propriile forte  respectul. L-am intrebat pe copilul meu daca ar accepta sa stea cu un copil rom  in banca. A ezitat si apoi mi-a spus: pe mine nu m-ar deranja, dar ar rade  colegii mei de mine. E relevant raspunsul pentru cum ne crestem reciproc unii  pe altii. Eu pot sa insist spunandu-i ca un copil roman poate fi la fel de  necivilizat ca un copil rom. E vorba de perceptie, de imaginea de care suntem  cumplit de dependenti. Perceptia e totul in ziua de astazi.

Daca ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa înteleaga ca sunt  egali, indiferent de culoarea pielii? Tratandu-i la fel pe toti. Dar sa nu punem pe  seama profesorului toata responsabilitatea. Familia conteaza foarte mult.  Cand  “tiganul” devine un fel de  “baubau”, modelul negativ, e limpede  ce  bagaj cultural are copilul si cum se va raporta la un coleg de etnie roma.  Scoala poate corecta partial tarele din familie. Daca un profesor nu simte  reticente din partea familiilor elevilor apartinand altor etnii, cea roma in  acest caz, la randul lui, profesorul devine mult mai flexibil. Pe de alta  parte, insist asupra faptului ca nimeni nu poate sa faca mai mult pentru o  comunitate decat comunitatea insasi. Exista cazuri individuale unde prostia si  limitarea profesorului poate sa duca la nedreptatirea unui elev de etnie roma.  Si cu toate acestea, din fericire, am evoluat legislativ ca asemenea cazuri sa  fie sanctionate. Dar eu cunosc situatii, si nu putine, in care profesorii nu  fac diferente. Chiar si eu, ca profesor, am masteranzi de etnie roma de toata  cinstea. Si nu simt ca sunt discriminati sau bagatelizati de ceilalti colegi.  Si-au castigat respectul prin atitudine, la fel ca ceilalti colegi.

Articol publicat pe www.profesionistiromi.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: „The enemy of good enough is great”

PoliticAdrian Hatos: Investițiile masive și susținerea economiei private trebuie combinate cu reforme care să eficientizeze și să profesionalizeze aparatul de stat

EconomieGruia Stoica a cumpărat terenul pe care se află fabrica sa de vagoane din Debrecen, Ungaria, în urma unei investiţii de 6,5 milioane de euro

ExternRadu Magdin: Options and possible solutions from an Eastern European perspective

SocialCsibi Magor: „The enemy of good enough is great”

EvenimenteSilviu Nate: „Jordan – A Stable and Peaceful Country in a Turbulent Region. A Review of Jordan’s Policy in the Last Decades and Some Future Perspectives”

CulturaIonuţ Vulpescu: Al cui ziceaţi că e Brâncuşi?

EditorialPetre Guran: „În Hristos v-ați și îmbrăcat”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe