OraNoua.ro
Publicat în 25 iunie 2014, 18:57 / 250 elite & idei

Alexandru Cristian: Înfruntând viitorul cu Hobbes Malthus și Kant

Alexandru Cristian: Înfruntând viitorul cu Hobbes  Malthus și Kant

de Alexandru Cristian

Nou secol în care am intrat a debutat cu o tragedie. Atacurile care au distrus simbolul puterii economice americane au semănat groază, panică și necunoașterea. Jacques Derrida spunea că la data de 11 septembrie 2001 s-a întâmplat un eveniment teribil, dar nu știm exact ce. Impactul acestui eveniment este ca o undă de șoc care se resimte la mii de kilometrii fără a ști dimensiunea și forța impactului.
Secolul XXI este denumit ca un secol al confruntărilor. Ciocniri civilizaționale, culturale, economice și politice. Pesimismul începutului de secol i s-a opus optimismul din ultimul deceniu al secolului al-XX-lea.
Triumfalist, Francis Fukuyama anunța o nouă eră. Era păcii și a democrației. Sfârșitul istoriei pe care o știam a luat sfârșit. Hegel și dialectica sa istorică sunt amintiri ale trecutului. Pentru Fukuyama sfârșitul istoriei este finalul înfruntării ideologice și universalizarea democrației liberale. Profeția sa este contestată de mulți filosofi ai istoriei. Samuel P. Huntington susține că abia în secolele următoare începe istoria prin conflictul civilizațional. Istoria nu are sfârșit și nici început pentru că ea nu există crede Hegel. Istoria nu poate fi definită sau măsurată.
La începutul secolului XXI în toate științele se caută o teorie unificatoare. Universalismul domină gândirea întregii planete. Universalismului i se opune curentul postmodernist care critică tot și curentul conspiraționist. Postmodernismul deconstruiește ceea ce știm despre istorie și subliniază importanța celor slabi pe scena istoriei. Teoria conspiraționistă susține că istoria omenirii este o conspirație și că la începutul acestui secol vom vedea adevăratul țel al istoriei dar și al făuritorilor acesteia. Secretul a făcut parte din istorie, pentru că noi nu putem ști efectiv ce s-a întâmplat în istorie. Hans Georg Gadamer numea acest lucru, istoria efectivă ( Wirkunggeschichte), istoria trăită și povestită în mod obiectiv.
O altă temă întâlnită în gândirea filosofică istorică este declinul. De la teoria lui Spengler până la teoria lui Fergusson implozia Occidentului este un lucru inevitabil. Occidentul nu își poate termina brusc istoria ci printr-o serie de evenimente ce se succed. Șirul evenimențial i-a făcut pe unii gânditori să considere că hegemonia cultural-istorică a Occidentului a luat sfârșit. Însă la care Occident se referă autorii…? La bătrânul continent sau la superputerea americană. Spengler se referă la Occidentul European iar Fergusson la întregul Occident ca ansamblu ideatic. În opinia unor filosofi ai istoriei civilizația occidentală este epuizată și pe alocuri anacronică. Soarele asiatic mistuie vigoare occidentală.
În viitor lumea va arăta în mod diferit decât cea prezentă și cea trecută. Previziunile despre viitor se împart în două mari categorii, optimiste și pesimiste. Profețiile optimiste sunt apariția unei lumi a păcii, cooperări și colaborării caracterizate prin absența totală a conflictului. Viziunile pesimiste sunt caracterizate de înființarea unui guvern mondial oligarhic și neîndurător care va deține controlul asupra populației, sărăcite și mizere. O astfel de lume va fi una dominată de conflict și intoleranță. Pe scurt lumea se împarte între utopie și distopie. Așa cum istoria a arătat lumea a avut parte de momente diferite, o lume utopic-distopică sau invers este greu de imaginat. În viitor se conturează două mari viziuni, între acestea două există o speranță că lumea va fi mai pașnică și cooperantă. Astel lumea viitoare se zbate între profețiile lui Hobbes, Malthus și Kant.
O viziune realistă este lumea hobbesiană. O lume în care filosofia politică alui Hobbes și-a pus pecetea definită pe istoria lumii. Thomas Hobbes ( 1588-1679) este un filosof englez care a studiat comportamentul indivizilor dar și apariția statului, un filosof politic pragmatic. Psihologismul filosofiei lui Hobbes este orientat spre pasiunile și acțiunile oamenilor. Pasiunile intense produc stări conflictuale, unde limita maximă este războiul iar acțiunile nesăbuite produc stări tensionate, conflicte de uzură și derapaje sociale. Filosfia politică a lui Thomas Hobbes se reduce la două propoziții. Prima este că oamenii sunt ființe egoiste care vor să evite răul și urmăresc binele doar în scop propriu. A doua propoziție că moartea este cel mai rău lucru. Oamenii se tem de o moarte violentă. De aceea oamenii se înarmează unii împotriva altora. Homo homini lupus, este dictonul latin preluat de la dramaturgul Titus Maccius Plautus, care definește starea naturală a omului. Viața în stare naturală este una săracă, plină de conflicte, mizeră, brutală în concepția lui Hobbes. Starea de conflict este cvasiperpetuuă. Leviatanul este statul care apărut și care prin legi reglează viața și comportamentul oamenilor. Astfel acest stat împiedică starea de anarhie perpetuuă care ar putea duce la extincția rapidă a speciei umane.
Statul a apărut tocmai pentru a cenzura acest comportament egoist și nesăbuit al oamenilor. Starea de haos și conflict submina organizarea cât mai rațională a vieții, de aceea statul este un premergător al societății, statul a dus la apariția societății. Societatea este o structură substatală bazată pe ierarhie și distribuirea mijloacelor de producție. Astfel statul reglează toate aceste dispute și normalizează evoluția oamenilor. Filosofia politică a lui Hobbes stă la baza teoriei realiste a relațiilor internaționale dar și a paradigmei realiste a securității internaționale.
O a doua viziune este cea a lui Thomas Robert Malthus ( 1766-1834) filosof și economist englez. Malthus a scris în anul 1798 cartea intitulată “Eseu asupra principiului populației”. În primele rânduri ale cărții autorul ne spune că scopul este explicarea genezei și desfășurării unor fenomene economice ce au ca stimulent factori de natură biologică.
Statul și societatea s-au bazat pe activitatea economică. În viziunea malthusiană populația crește mai repede decât capacitatea de subzistență economică. Populația are o progresie exponențială deosebită pe când puterea economică are o progresie aritmetică caracterizată de lentoare.
Teoria demo-economică a lui Malthus are trei mari puncte de veder. Primul punct de vedere este că omul are o capacitate de reproducție ce depăsește capacitatea fizică de a produce resurse de hrană. Al doilea punct de vedere este că în creșterea populației acționează două piedici, o piedică pozitivă( creșterea mortalități) și o piedică preventivă ( scăderea nașterilor). Al treilea punct de vedere este că ultima piedică în capacitatea de reproducție rezidă în limitarea rezervelor de hrană.
Viziunea malthusiană este una pesimistă, realistă. Acuzată de mulți ca o conspirație viziunea lui Malthus nu se opune creșterii populației. Thomas Malthus nu a susținut niciodată controlul creșterii populației. Teoria controlului creșterii populației a apărut la Francis Place, care la începutul secolului al- XIX-lea a susținut contracepția ca unică măsură pentru controlul avântului demografic. Malthus prezintă avântul demografic ca o problemă serioasă pentru viitorul omenirii. Aceasta susține că marele risc al „bombei demografice” este cufundarea lumii în sărăcie și foamete.
Thomas Malthus susține că există o limită economică a pământului. Această limită nu poate fi trecută, pământul oricum l-am exploata aceasta se epuizează. Astfel teoria sa, deși atât de controverstată, este una care ne ajută să reflectăm la un posibil viitor. Malthus vedea ca remedii ale avântului demografic, războaiele, conflagrațiile, dezastrele naturale, pandemiile, creșterea deliberată a mortalității la popoarele mai puțin civilizate.
Urmașii lui Malthus au adoptat viziunea controlului demografic prin diferite mijloace de contracepție. Neomalthusienii sunt văzuți astăzi toți cei care propovăduiesc contracepția, celibatariatul, abstinența, castitatea. Toate acestea sunt măsuri pentru a preveni creșterea populației.
Gândirea lui Malthus are origini în gândirea lui Aristotel. Aristotel spunea că dacă în majoritatea statelor oamenii fac câți copii doresc atunci o consecință este sărăcia. Thomas Malthus este primul gânditor care a teoretizat și instrumentalizat creșterea populației.
Viitorul lumii este unul plin de provocări. Avântul cunoașterii umane, creșterea populației, diminuarea resurselor, modificări meteo-climatice, evoluții în genetică. Vor fi pericole, amenințări, vulnerabilități? Concepția filosofică despre viitor este ecletică și greu de evidențiat.
Lumea hobbesiană va fi una a înfruntării permanente. Starea de anarhie a sistemului internațional va fi paradigma după care se va conduce lumea. Neorealismul va fi principalul curent de gândire în relațiile internaționale. Absența unui Leviatan va produce un conflict ce va fi, posibil, echilibrat de frică și teamă. Va exista un nou echilibru al terorii între marile state deținătoare de arme neconvenționale, arme cu o putere uriașă de nimicire.
Lumea malthusiană va fi una a sărăciei, a foametei, a subdezvoltării. Această lume va dezolta și o lume hobbesiană a competiției pentru hrană și alte resurse dar și a conflictului pentru dominare. Lumea postmalthusiană va fi una distopică. Populația va fi controlată, fiecare familie nu va mai avea drept de a hotărî câți urmași să aibă, va exista practica eutanasierii, a eugeniei. Lumea aceasta va fi una în care omul nu va mai fi liber pe instinctele sale, va fi sfârșitul libertății.
Lumea kantiană este o utopie, un vis de aur al omenirii. Lumea kantiană va fi formată din federații de state care au la bază principii democratice, cooperează și colaborează. O lume în care pacea domnește, pericolul nu este prezent, absența riscurilor și vulnerabilităților va duce la dezvoltarea maximă a societății umane.
Primele două lumi sunt viziuni realiste, cu care suntem de acord. Ultima lume este o viziune optimistă despre un viitor greu de prezis. Winston Churchill spunea că singurele profeții care s-au împlinit au fost acelea care s-au întâmplat. Viitorul este greu de prevăzut dar poate fi anticipat dacă analizăm anumite fenomene. Creșterea interdepedenței economice, globalizarea, glocalizarea, clivajul între săraci și bogați, oligarhii financiare la nivel global, instituții internaționale puternice, schimburi în echilibrul de putere. Toate aceste fenomene analizate pot contura un viitor posibil al omenirii.
În opinia noastră lumea viitoare va fi un melanj între cele trei mari profeții. Lumea hobbesiană va exista la nivelul unor regiuni mai puțin dezvoltate, lumea malthusiană va fi prezentă doar în statele ce au probleme demografice, lumea kantiană va exista în lumea occidentală deoarece Occidentul a fost spațiul istoric marcat de marile conflicte ale omenirii. Lumea va arăta în diferite moduri în funcție de unde privim și analizăm. O lume uniformă și complet atomizată nu va putea fi făurită deoarece diferențele culturale, sociale, religioase sunt greu de surmontat.

Lumea hobbesiano-malthusiano-kantiană nu va fi o lume perfectă dar va fi lumea pe care am construit-o.

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe