OraNoua.ro
Publicat în 7 decembrie 2016, 19:13 / elite & idei

Alexandru Georgescu: Conferința Think Tank-urilor din Inițiativa 16+1 a Chinei și partenerii săi din Europa Centrală și de Est de la Riga

Alexandru Georgescu: Conferința Think Tank-urilor din Inițiativa 16+1 a Chinei și partenerii săi din Europa Centrală și de Est de la Riga

În data de 4 noiembrie 2016, a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei o Conferință a Think Tank-urilor din Inițiativa 16+1 organizată de către Institutul Leton pentru Relații Internaționale în parteneriat cu Academia Chinei pentru Științe Sociale (CASS), principala organizație desemnată de către Premierul Li Keqiang pentru coordonarea activităților de cooperare dintre Think Tank-urile din cadrul parteneriatului dintre China și țările din Europa Centrală și de Est.

Evenimentul a fost doar una dintre acțiunile planificate de instituțiile guvernului leton sub egida 16+1, cel mai important fiind Summitul Șefilor de Guvern din 16+1 care a avut loc în data de 5 noiembrie 2016. Printre evenimente s-au numărat un forum de afaceri, o întâlnire a coordonatorilor naționali pe 16+1, o întâlnire a sinologilor 16+1 și prima conferință a miniștrilor transporturilor din cadrul 16+1. De asemenea, a fost lansat oficial Centrul Regional 16+1 pentru Logistică, care reflectă dorința letonă de a acționa drept un nod important pentru Noul Drum al Mătăsii și Centura Maritimă prin poziția sa la Marea Baltică.

Autoritățile letone au valorificat cât se poate de mult oportunitatea de a organiza aceste evenimente, care le-au fost atribuite în urma Summitului de la Suzhou din 2015. Pentru societatea civilă letonă, Summitul 16+1 a fost cel mai important eveniment al anului și, potențial, o confirmare a statului privilegiat al Letoniei în regiunea baltică pentru partenerii chinezi (un rol pe care și-l dorește fiecare țară din grupul foarte competitiv al celor 16). Atașat la acest document este un scurt infografic cu privire la Summit și la evenimentele asociate.

Evenimentul dedicat Think Tank-urilor a căpătat o amploare importantă, atât prin nivelul înalt la care a fost realizat, cât și prin dificultățile care au apărut cu privire la realizarea Înaltului Simpozion Anual al Think Tank-urilor din 16+1, care ar trebui să aibă loc la începutul lunii decembrie 2016 în Macedonia. Având în vedere aceste incertitudini și venind imediat după evenimentul mai restrâns din Belgrad din data de 1 noiembrie, cu privire la perspective balcanice asupra Belt and Road Initiative și 16+1, evenimentul de la Riga a căpătat amploarea întâlnirii oficiale dintre Think Tank-urile 16+1.

Au participat nu doar reprezentanți ai țărilor 16+1, ci și reprezentanți ai Comisiei Europene – Dir. Elis Mathews, șef de divizie al EEAS și Matthew Baldwin, Director General Adjunct al Directoratului General pentru Mobilitate și Transport din cadrul Comisiei Europene. S-a remarcat Ungaria, care a fost singura țară în afară de China care a avut doi vorbitori în cadrul evenimentului, expertul pe China și consilier guvernamental Dr. Tamas Matura de la Universitatea Corvinus și Dr. Marton Schoberl de la Institutul pentru Relații Internaționale și Comerț de sub MAE din Ungaria. Evenimentul a beneficiat și de participarea extraordinară a Dr. Radek Pyffel, reprezentatul Poloniei în cadrul AIIB.

Din partea României, a participat doar Alexandru Georgescu, cercetător în cadrul Fundației EURISC. Dr. Liviu Mureșan, Președintele Executiv al Fundației EURISC, a participat la evenimentul de la Belgrad. Pentru Fundația EURISC, participarea la aceste evenimente se înscrie într-o amplă serie de contacte cu partenerii chinezi și cei europeni pe tema 16+1 și BRI din ultimele luni, care au permis dezvoltarea și promovarea unui set de propuneri pentru îmbunătățirea cooperării dintre țările din ECE, dar și avansarea unor interese românești pe filiera Think Tank-urilor.

Sugestiile acestea sunt:

  • Legarea 16+1 și BRI de Strategia Dunării în baza compatibilităților obiectivelor lor și a suprapunerilor majore ale listelor de țări membre. EURISC a demarat inclusiv un proiect de cercetare a sinergiilor dintre 16+1, BRI și Strategia Dunării împreună cu Institutele pentru Relații Internaționale de la Shanghai (unul dintre cele mai influente Think Tank-uri chinezești), care urmărește consultații cu experți și prezentarea rezultatelor la București, Viena, Bruxelles și Beijing. EURISC face lobby pentru o astfel de sinergie avantajoasă strategic pentru România de peste doi ani, de la participarea sa în cadrul unei delegații multinaționale 16+1 la Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China. Propunerea în formă curentă implică și dezvoltarea unui Punct de Contact al Think Tank-urilor din cadrul Rețelei de Schimburi și Cooperare administrată de CASS la București pentru ușurarea financiară și logistică a activității de cercetare și consultare pe tema Strategiei Dunării;
  • Promovarea conceptelor de protecție a infrastructurilor critice și reziliență ca domeniu major de cercetare în cadrul cooperării 16+1 și BRI, inclusiv ca viziune pentru decidenții la nivel național. EURISC este contribuitorul român la volumul despre BRI care va fi publicat de SIIS în limbile chineză și engleză în anul 2017, cu un material amplu care tratează BRI din perspectiva dezvoltării infrastructurilor critice transnaționale și prezintă avantajul comparativ al experienței românești în acest domeniu, atât prin excelența specialiștilor săi, cât și prin statutul de țară cu probleme de infrastructură specifice țărilor fost comuniste, dar care s-a integrat în cadrul administrativ, legal și științific al Programului European al Protecției Infrastructurilor Critice. Conceptul PIC în abordarea sa integrală, cu interdependențe sistemice și analiza tuturor riscurilor la nivelul sistemului-de-sisteme nu este foarte amplu dezvoltată în China, de unde și oportunitatea de a deveni un partener major în acest domeniu cu potențial inclusiv industrial;
  • Explorarea conceptului și instituirea de către China a unei Organizații a Țărilor de Tranzit de Energie, ca un instrument pentru securitate energetică eurasiatică în care să fie incluse și țările 16+1 și care să servească intereselor chineze în acest domeniu ca o contraponder la influența și instabilitatea OPEC și a altor țări producătoare de energie. Crearea de către China a unor instituții multinaționale atrăgătoare cum ar fi AIIB demonstrează potențialul său de sporire a soft power-ului propriu;
  • Dezvoltarea unei reprezentanțe permanente a Think Tank-urilor chinezești la Bruxelles, în scopul studierii directe a instituțiilor europene și a gândirii lor strategice, dar și pentru a le oferi instituțiilor din Bruxelles acces direct la specialiști chinezi pentru consultări cu privire la perspectivele Chinei. O astfel de construcție ar adresa suspiciunile și anxietățile instituțiilor centrale europene cu privire la inițiativele Chinei în ECE, suspiciuni manifestate și în cadrul Summitului de Think Tank-uri de la Riga, la care au participat, în calitate de vorbitori, doi reprezentanți ai Comisiei Europene. De asemenea, contactul permanent dintre specialiștii chinezi și cei europeni ar îmbunătăți calitatea cercetării europene cu privire la China și ar promova un dialog constant, care să atenueze anxietățile și care să asigure acuratețea informațiilor decidenților europeni cu privire la viziunea Chinei;
  • Dezvoltarea cât mai rapidă a unei viziuni pentru anul 2017 a Rețelei de Schimburi și Cooperare dintre Think Tank-urile 16+1, care să sublinieze evenimentele planificate, resursele dedicate, ariile principale de cercetare multinațională etc. De asemenea, EURISC a pledat pentru sporirea transparenței Rețelei prin circularea unei liste aduse la zi a instituțiilor participante, împreuna cu date de contact și o platformă mai bună pentru discuții, schimburi de materiale și asocierea pentru proiecte.

Directorul General Huang Ping de la Institutul pentru Studii Europene al CASS, cu care EURISC a mai dialogat în cursul vizitei recente a delegației anuale în China, și-a reiterat interesul pentru aceste propuneri, mai ales cea de implantare la Bruxelles, și a promis că vor ajunge la biroul Primului Ministru Li Keqiang. Dir. Adjunct Long Jing de la SIIS și-a exprimat, de asemenea, interesul, însă a avertizat că realitățile politice chinezești ar putea presupune soluții diferite la problemele evidențiate. Spre exemplu, reprezentanța permanentă la Bruxelles, dacă nu ar fi finanțată în totalitate de către guvern, ar trebui să fie recreată sub altă formă, cum ar fi Fellowship-uri pe lângă reprezentanța Chinei la Comisia Europeană, pentru că partea chineză nu ar accepta niciodată ca suplinirea fondurilor pentru un asemenea centru să se facă de către o entitate ne-chineză. Autorul acestui raport a răspuns că ar putea fi găsită o flexibilitate, prin contribuții din partea firmelor chinezești interesate de susținerea activităților de cercetare sau prin contribuții de la Think Tank-urile competitive ale Chinei pentru acces la informațiile și contactele Centrului.

 

Ideile principale care au reieșit în cursul discuțiilor și prezentărilor sunt următoarele:

  • Ideea de reciprocitate a relațiilor dintre ECE și China, care a fost introdusă în discuție de fostul Președinte al Letoniei, Valdis Zatlers dar preluată inclusiv de către vorbitorii din partea Comisiei Europene. S-a discutat îndelung cu partenerii chinezi despre accesul la piața chineză pentru mărfurile partenerilor din 16+1, pornind de la exemplul brânzeturilor letone care nu au putut fi exportate în China și au fi vândute numai după ce s-a deschis o fabrică în China care să proceseze laptele leton după rețeta respectivă. Investițiile letone în China sunt mai mari decât investițiile Chinei în Letonia. Insistența aceasta asupra reciprocității sub forma eforturilor de echilibrare a balanței comerciale cu China și a atragerii investițiilor chinezești a fost un element principal și al discursului Amb. Poloniei în China, care a vorbit în cadrul Seminarului pe cooperare industrială în 16+1 organizat de CASS la Beijing în iulie 2016. Cumva, „nordicii” (până la nivelul cehilor) din 16+1 dezvoltă un ton și un stil mai asertiv față de China (dar și un cadru instituțional mai bun de cooperare, prin comisii mixte) care nu se regăsește la membrii sudici ai 16+1, în experiența pe Think Tank-uri a autorului acestui raport;
  • Ideea deficitului de transparență a relațiilor dintre China și ECE în cadrul 16+1 și al celorlalte inițiative ale Chinei a fost adusă în discuție de către ambii reprezentanți ai Comisiei Europene, care au motivat reticența CE față de 16+1 în acest mod. A fost criticat nu doar 16+1, ci și elementele bilaterale de cooperare dintre China și țări din ECE, cum a fost lipsa de transparență cu privire la textul memorandumului de cooperare semnat recent între Letonia și China;
  • S-a discutat foarte mult despre sinergii cu strategiile de dezvoltare a macroregiunilor strategice ale Uniunii Europene, dar numai în contextul Strategiei Baltice, pe care o promovau țările din regiunea respectivă. Până să intervină autorul acestui raport, nu fusese adusă deloc în discuție Strategia Dunării, deși încadrează 9 din 16 membri ai inițiativei, față de cele patru țări pe care le are în comun 16+1 cu Strategia Baltică;
  • A fost discutată posibilitatea ca formatul de cooperare 16+1 să acționeze ca un pod către UE al Chinei și contribuția pe care o pot aduce membrii UE din cadrul inițiativei la bunele relații sino-europene;
  • Nu s-a discutat problematica infrastructurilor critice ca atare, ci doar elementele de transport și de energie, în care fiecare țară a argumentat pentru rolul ei strategic în acest domeniu, dar și importanța cooperării pentru expansiunea și dezvoltarea coridoarelor de transport pan-europene. Directorul Institutului pentru Relații Internaționale din Letonia, Dr. Andris Spruds, a intervenit pentru a realiza prima dintr-un număr de referințe la Rusia din cadrul acestui Summit. Directorul s-a referit la riscul politic și percepțiile de securitate în zonă precum și dificultatea cooperării cu Rusia pentru a realiza potențialul țărilor baltice în cadrul BRI. Participantul român a pledat pentru o formulă de discuții 16+1 cu stakeholder-i din Asia Centrală și Rusia, precum și pentru dezvoltarea rapidă a infrastructurii de profil pentru co-interesarea Rusiei la menținerea unui climat de securitate favorabil bunelor relații economice eurasiatice. Părțile chineze au reafirmat dorința Chinei de a nu se implica în eventualele neînțelegeri dintre țările ECE și Rusia și și-au exprimat încrederea că formula de „win-win” asociată cu 16+1 și BRI va fi stimulent suficient pentru a garanta continuitatea afacerilor economice eurasiatice. În particular și la mai multe evenimente, partea chineză își exprimă îndoielile cu privire la gradul de implicare al rușilor în BRI și la satisfacția cu rolul lor în proiectele globale ale Chinei. Din acest motiv, Fundației EURISC i-a fost adresată inclusiv o propunere de discuții pe China-Iran-România din partea SIIS, iar mai multe rapoarte ale Think Tank-urilor și companiilor chinezești au discutat Drumuri ale Mătăsii sudice, care să ocolească Rusia;
  • Participanții admit că transformările structurale ale economiei Chinei presupun atât oportunități de export și atragere de investiții pentru țările 16+1, cât și apariția unui model mai agil de mobilizare a capitalului și firmelor chinezești la nivel global, cu o implicare mai redusă a statului. Până se vor manifesta aceste transformări însă, numărul proiectelor în interiorul 16+1 rămâne destul de mic, iar inițiativa nu are încă un proiect major încheiat care să îi ridice moralul;
  • A fost discutată „Inițiativa celor 3 Mări” venită din partea Croației (Adriatică – Marea Neagră – Marea Baltică). Detaliile sunt vagi, însă aceasta a atras interesul CASS, care i-a dedicat un proiect de cercetare. Nu există încă nici o instituție sau Think Tank din România în acest cadru de discuții. Fundației EURISC i s-a adresat rugămintea de a propune unul sau mai mulți parteneri pentru discuții cu CASS pe această temă. Partea chineză a menționat Fundația Black Sea Regional Projects pentru o posibilă colaborare;
  • Radek Pyffel, ocupantul poziției de Alternate Director în AIIB și reprezentant al Poloniei în cadrul băncii, a prezentat o parte din experiența sa în cadrul noii organizații și beneficiile pe care le-a avut Polonia ca membru fondator. Au fost prezentate perspectivele de câtșig economic pentru țările membre, dar și diferențele de paradigmă între modelul european de promovare a interesului național și cel care se conturează în interiorul AIIB, precum și eforturile care trebuie depuse, inclusiv investiția inițială în capitalul băncii. De asemenea, a fost prezentată evoluția interesului față de AIIB, mai multe țări est-europene anunțându-și interesul de a adera, printre care România, Ungaria, Serbia, Letonia, Lituania și Republica Moldova.

 

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupitu: Cum s-a schimbat evaluarea Comisiei Europene privind lupta anticorupție și independența justiției din România în mai puțin de un an

PoliticIulian Fota: România a devenit țintă a spionilor după consolidarea importanței sale strategice cu sprijinul NATO

EconomieMugur Isărescu: Comitetul de trecere la euro nu a fost vizitat mai de nimeni, de 7-8 ani

ExternAlexandru Lăzescu: China, beneficiarul turneului lui Trump în Asia

EvenimenteMireille Rădoi la Zilele BCU Iași

CulturaIonuț Vulpescu: O lege neconstituţională(?), o preemţiune legală. Situaţia Vilei Florica

SocialVintilă Mihăilescu: Povestaşii

MoldovaCristian Unteanu: De la Chişinău, Dodon brodează mai departe pe scenariul anti-românesc



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe