Tehnologia de ultimă generație de care beneficiază Arhivele Naționale ale României dă un nou impuls cercetării, a afirmat miercuri directorul general al ANR, Ioan Drăgan, cu ocazia prezentării proiectului privind digitizarea documentelor medievale din instituție.

„Până nu demult, Arhivele Naționale erau lipsite de tehnologia de ultimă oră. Astăzi o avem și asta dă un nou impuls cercetării și facilitează accesul la informație pentru toți cei doritori și îndreptățiți”, a declarat Ioan Drăgan, la dezbaterea „Arhivele și cercetătorii. Proiectele informatice ale ANR”, inclusă în ciclul de manifestări „Săptămâna Arhivelor”, care au loc cu prilejul aniversării a 185 de ani de la înființarea instituției.

Evenimentul a fost deschis cu proiecția filmului documentar „Medievalia”, realizat de Agenția Națională de Presă AGERPRES, și a prilejuit prezentarea proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”.

„Medievalia”, o producție a Redacției AGERPRES Video, prezintă, pe parcursul a 22 de minute, munca de pionierat a câtorva dintre membrii echipei — istorici, arhiviști, paleografi, doctoranzi — care au lucrat la digitizarea a peste 50.000 de documente anterioare anului 1600 păstrate în arhivele din țară, care vor fi accesibile prin intermediul bazei de date — Arhiva Medievală a României.

Filmul o are ca realizator pe Camelia Moise, imaginea fiind semnată de Alfred Schupler, editor — Andrei Șerban. Muzica este semnată de Constantin Răileanu, membru al formației „Trei Parale”.

În contextul aniversării a 185 de ani de la înființarea Arhivelor Naționale, directorul general al ANR, Ioan Drăgan, i-a acordat o diplomă de onoare directorului general AGERPRES, Alexandru Giboi, și a mulțumit Agenției Naționale de Presă pentru modul în care prezintă instituția pe care o conduce, cu precădere în filmul documentar „Medievalia”.

„Inițiativa pe care AGERPRES a avut-o de a ne pregăti un film în legătură cu accesul la arhive prin noile tehnologii ne-a surprins extrem de plăcut și le mulțumim din inimă. N-a fost o chestiune premeditată între noi și asta ne bucură foarte mult”, a spus Drăgan.

Directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a subliniat, în cadrul dezbaterii, importanța promovării arhivelor. „Din punctul meu de vedere, arhiva nu e doar arhivă. Nu e ceva care trebuie ținut undeva să nu ia foc, să nu fie inundată. (…) Arhiva trebuie scoasă la iveală, trebuie promovată, pentru că știind de unde am plecat putem să ne facem o idee mult mai bună despre unde am putea să ajungem sau unde vrem să ajungem. Pe lângă asta, știind ce am făcut rău în istoria noastră, ca popor, ca umanitate chiar, vom putea învăța să nu mai repetăm aceleași greșeli. Știm ce am făcut bine, vom putea să repetăm ce am făcut bine. Iar arhiva și, in extenso, istoria unei țări și a umanității la modul general ne ajută să nu uităm”, a afirmat Alexandru Giboi.

El a apreciat faptul că sunt tineri dispuși să lucreze în arhive, să se ocupe de detalii care „ne alcătuiesc istoria”.

„Pentru mine e o veste extraordinară faptul că încă avem tineri dispuși să lucreze în arhive, dispuși să se ocupe de aceste mici și multe, multe detalii, care, de fapt, ne alcătuiesc nouă istoria și fără de care nu cred că am putea să evoluăm pe viitor. (…) Gândiți-vă că ceea ce veți face voi peste 50 de ani sau peste 100 de ani stră-strănepoții voștri vor putea vedea și vor putea să spună că, pe lângă faptul că stră-străbunicul meu a pus fila asta de istorie aici, vor putea să spună ‘a, știu ce s-a întâmplat acum 100 de ani!’, pentru că a fost cineva care acum 100 de ani a așezat o cameră foto peste un document și a făcut o poză. Dacă nu s-ar întâmpla asta cu aceste mici detalii, cred că niciun popor, nu numai poporul român, nu ar rezista în evoluția timpului și ar dispărea. Arhivele Naționale ne ajută să nu dispărem pur și simplu”, a subliniat directorul AGERPRES.

În acest context, el a reamintit că Agenția Națională de Presă AGERPRES are cea mai veche și cea mai mare arhivă de presă din țară. „Avem undeva spre nouă milioane de fotografii, cea mai veche fotografie pe care am găsit-o până în acest moment este pe undeva în 1927 sau 1928, de la niște inundații din București. S-ar putea să fie și la Arhivele Naționale ceva din acea perioadă, dar pentru noi este foarte important, pentru că avem la buricele degetelor fragmențele de istorie”, a adăugat Alexandru Giboi.

Potrivit arhivamedievala.ro, proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României” este implementat de Universitatea din București, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Arhivele Naționale ale Norvegiei în perioada decembrie 2014 — octombrie 2016, în cadrul Programului PA16/RO12 „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009—2014.