OraNoua.ro
Publicat în 10 iunie 2015, 19:22 / 129 elite & idei

Alexandru Grumaz: Cine stabileşte agenda globală?

Alexandru Grumaz: Cine stabileşte agenda globală?

de Alexandru Grumaz

Cancelarul Angela Merkel declara înaintea reuniunii a cărei gazdă a fost Germania: G-7 nu poate să rezolve provocările globale singură, va avea nevoie şi de alţi parteneri. Cred că G7 poate fi factorul catalizator şi conducător în lume pe termen lung. Aceasta este valoarea adăugată care se aşteaptă de la summitul G7 şi este standardul cu care măsurăm acţiunile noastre.

Cine ar fi crezut că după 25 de ani de la sfârşitul Războiului Rece pacea şi securitatea din Europa va fi pusă la îndoială de anexarea Crimeei? Ce ne aşteaptă în continuare? Poate actualul Summitul G-7 să redacteze agenda globală care să pună pe masă soluţii la provocările existente? Întrebări care ne frământă pe noi toţi. Putem răspunde? Haideţi măcar să încercăm, oricum negocierile din spatele scenei, care vor rămâne secrete, vor fi cele care vor contribui la deciziile ulterioare ale cancelariilor Occidentale. Agenda rămâne orientativă.

În 2015 provocările la adresa securităţii internaţionale se împart în două categorii. Din prima categorie fac parte crizele datorate fragilităţii statelor şi a guvernaţei dezordonate. Din a doua categorie fac parte problemele care necesită o cooperare interguvernamentală globală (aşa cum sunt problemele de mediu şi schimbările climaterice). Terorismul şi Ebola au fost şi râmân pe agenda de priorităţi pentru că ne reamintesc fragilitatea guvernanţei care în ultimă instanţă creează crizele globale. În 2014 Statul Islamic din Irak şi Siria a ocupat teritorii din două state diferite, impunându-şi propriile reguli administrative şi religioase. Dacă nu vom reuşi să oprim răspândirea şi apoi eliminarea acestui flagel terorist şi alte regiuni din Orientul Mijlociu, Africa sau Asia vor cadea sub incidenţa acestor grupări fundamentaliste şi asta datorită, în primul rând, proastei guvernanţe.

Problema este cum va reuşi comunitatea internaţională să găsescă soluţii la aceste situaţii?

În cazul epidemiei de Ebola în 2014 răspunsul internaţional a fost lent fiind accelerat numai la măsurile luate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Anul 2015, moşteneşte o serie de obiective din 2014, dar vine şi cu alte obiectivele noi ale guvernanţei globale. Dintre acestea enumerăm: dezvoltarea sustenabilă alături de un nou cadru privind schimbările climaterice care să fie implementat din 2020, acordurile comerciale din zona Pacificului – Trans-Pacific Partnership (TPP) sau cel din zona Atlanticului – Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP) care dacă sunt realizate creează momentul restauraţie Organizaţiei Mondiale a Comerţului, creşterea anul acesta a ratei dobânzii în SUA care ar putea afecta economiile emergente precum cele ale Rusiei, Braziliei sau Indiei sau ar putea crea o criză monetară (atenţia trebuie acordată mărimii şi a modului de implementare a acesteia), cât despre conflictele latente sau în derulare, Ucraina rămâne o mare necunoscută în Europaurmată de disputele teritoriale în zona Mării Chinei de Sud (acolo Japonia şi China încearcă să construiască un sistem de comunicaţii de urgenţă care să prevină o catastrofă militară).

G7

Anul acesta liderii G7 care s-au întâlnit în Bavaria, la castelul Schloss Elmau, au avut pe agendă două obiective cheie la care trebuie să găsească un răspuns. În primul rând să formuleze o poziţie comună asupra agendei globale şi în al doilea rând să semnalizeze în mod subtil că democraţiile lor avansate rămân singura ancoră într-o lume turbulentă şi o potenţială maşină care să aducă reformele necesare unei bune guvernări. Reconstrucţia lui G7 de anul trecut a coincis cu proliferarea unei crize de securitate globală odată ce Federaţia Rusă a anexat ilegal Crimeea, Staul Islamic a preluat teritorii importante din Siria şi Irak, iar tensiunile în Marea Chinei de Sud s-au accentuat. Totodată ridicarea grupurilor G20 şi BRICS ameninţă G7 cu irelevanţa. Luând în considerare aceste fapte este dificil ca G7 să poată stabili, fără o cooperare cu alte naţiuni, o agenda globală. Din această cauză Summitul G7 de la Elmau a testat abilitatea Cancelarului Angela Merkel de a echilibra ceea ce a numit criza diplomaţiei cu provocările pe termen lung care vor marca secolul XXI.

Patru probleme au fost urmărite la summit: (1) creşterea economică globală; (2) sprijinirea dezvoltării durabile şi prevenirea schimbărilor climaterice; (3) creşterea securităţii liniilor maritime; (4) păstrarea sănătăţii globale.

Creşterea economică globală este pe primul loc în agenda G7 încă din 1975 când cei 6 membri fondatori s-au întâlnit la Castelul Rambouillet din Franţa. Astăzi G7 reprezintă 1/3 din PIB-ul global restul fiind deţinut de G20 unde naţiuni precum China, India şi Brazilia sunt motoare puternice ale dezvoltării economice globale. Din această cauză unii specialişti consideră că G20 este cel care reglementează situaţia economică globală. G7 rămâne însă motorul tehnologic care este de departe pivotul în jurul căruia se dezvoltă economia mondială. Criza Greciei, pe care Cancelarul Merkel încearcă s-o evite, este cea care poate arunca o umbră asupra unor rezoluţii economice ale G7. S-a vorbit mult despre Grexit (Greek exit-ieşirea Greciei din zona euro), deoarece guvernul de la Atena încearcă tot felul de variante care să le legitimizeze soluţiile propuse la recentele alegerile, cu toate acestea Grecia nu va ieşi din zona euro cu sprijinul în primul rând al Germaniei. Soluţiile vor veni greu, dar vor veni.

Cât priveşte cel de-al doilea obiectiv summitul de la Elmau poate construi o platformă comună a celor 7 în cazul a trei reuniuni sub egida ONU din a doua jumătate a anului 2015: Summitul Finanţării pentru Dezvoltare ce va avea loc al Addis Ababa în iulie, Summitul Obiectivele Dezvoltării Sustenabile de la New York din luna septembrie şi a XXI-una Conferinţă a Părţilor referitoare la Cadrul ONU privind Conveţia asupra Schimbărilor Climaterice (UNFCCC) din noiembrie-decembrie de la Paris. Referitor la prima reuniune, în ciuda apariţiei pe scenă a Chinei, 70% din finanţările pentru dezvoltare vin din partea G7, finanţări care din anul 2011, sub denumirea de Parteneriatul de la Deauville, asistă şi pune la dispoziţie resurse pentru tranziţiile politice liberale din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în valul Primăverii Arabe. Referitor la sesiunea de la Paris asupra schimbărilor climaterice G7 va sprijini măsurile de reducere a emisiilor de gaze pe termen lung dar şi implementarea unor planuri de acţiune la nivel naţional.

În al treilea rând creşterea securităţii liniilor maritime este o noutate pe agenda summitului fiind legată de Declaraţia asupra Securităţii Maritime adoptată de G7 în aprile 2015, declaraţie care subliniează îngrijorările referitoare la disputele din Marea Chinei de Sud şi de Est, la problemele de pescuit ilegal, la acţiunile de piraterie şi de trafic de persoane umane, la conservarea biodiversităţii marine. Declaraţia nu se referă explicit la China, dar fără îndoială transpare din text o astfel de referire. Japonia membră a G7 a luat o poziţie dură faţă de acţiunile Chinei în Marea Chinei de Est. Referitor la ultimul punct acela al păstrării sănătăţii globale Cancelarul Angela Merkel a devenit avocatul reformării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Cele trei lecţii care au fost preluate în discuţii la summitul din Germania sunt: evaluarea epidemiei Ebola, combaterea bolilor tropicale datorate sărăciei şi problema creşterii rezistenţei organismului uman la antibiotice. Cancelarul Merkel crede că OMStrebuie să devină o organizaţie puternică ajutată de un parteneriat public-privat, de NGO-uri şi de sectorul privat. G7 are resursele necesare unei îmbunătăţiri semnificative a sănătăţii globale dar şi pentru pregatirea OMS în cazul unor pandemii.

Concluzii

Odată cu decizia de a renunţa la prezenţa Rusiei în G7+1 actualele dezvoltări sugerează că G7 s-a întors la rădăcinile din timpul Războiului Rece şi apără liberalismul occidental împotriva oricăror adversari geopolitici. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, declara la summitul din Germania:

Întâi de toate, suntem o comunitate a valorilor. Tocmai de aceea, azi Rusia nu este printre noi.

În mod paradoxal Summitul lui Merkel a preluat în dezbatere o serie mare de provocări la adresa ordinii şi securităţii internaţionale în timp ce a rămas un club exclusivist al democraţiilor avansate. G7 este o platformă care sprijină eforturile globale rămânând relevant în soluţiile pe care le furnizează într-o lume haotică. Summitul a prilejuit şi întâlniri bilaterale între participanţi, dar şi discuţii cu invitaţi pe probleme de actualitate: terorismul (cel mai mare pericol la adresa securităţii Europei) şi combaterea corupţiei instituţionale care ameninţă buna guvernanţă în Europa Centrală şi de Est.

La 25 de ani după terminarea Războiului Rece, când trăiam într-o lume bipolară, lume de azi este departe de a fi unipolară dar nu este nici multipolară. Sunt centre de putere multiple de diferite naturi care se suprapun unele peste altele. Complexitatea, conflictualitatea şi interdependenţa sunt elementele prin care putem defini timpul actual. Ridicarea noilor puteri, creşterea numărului de state fragile, riscurile care decurg din schimbările climaterice, sărăcia resurselor şi insuficienta atenţie acordată dezvoltării umane şi sociale tote duc spre crearea de urgenţă a unui parteneriat global puternic. Provocările lansate de anul 2014 vor avea un impact nefast în 2015.

Războiul din Ucraina va continua la un alt nivel şi la o altă scală, el marcând violarea suveranităţii şi integrităţii unui stat prin forţă. Revizionismul preşedintelui Vladimir Putin în zona apropiată (deşi sunt voci care spun că noi europeni nu am abordat bine problema Rusie la finalul Războiului Rece!?), redefinirea războiului hibrid de către Moscova a dus la creşterea în număr a provocărilor globale. Pentru Rusia toate acestea s-au suprapus pe o criză economică datorată în parte sancţiunilor impuse de UE şi SUA dar şi pe o scădere a preţului petrolului, o sursă importantă de finanţare a Kremlinului, ceea ce a dus la o înverşunare în consolidarea poziţiilor din estul Europei şi la eliminare dizidenţilor ruşi. G7 este în poziţia de a pune pe prim plan soluţii diplomatice la criza europeană, dar şi platforme de lucru pentru celelalte probleme globale. G7 a rămas o organizaţie care propune soluţii într-o lume haotică.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorMarius Stoian: Din păcate observ că nu se înțelege ce este cu prezența în stradă a unor patrule militare cu vehicule de lupt

PoliticKlaus Iohannis: Până la finalul anului economia își va reveni și lucrurile vor intra în normal. Vom sprijini oamenii și firmele

EconomieAnca Dragu: Avem de ales între recesiune controlată și criză economică haotică

ExternRadu Carp nu vede cu ochi buni răspunsul dat de UE pandemiei de coronavirus: Este total inadecvat din moment ce Europa a devenit principalul focar de infecție

EvenimenteCristina Popescu: Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 martie, anul curent, emisiunea de mărci poștale intitulată Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere

SocialVasile Sebastian Dâncu despre frica și așteptările românilor în contextul social actual

CulturaTheodor Paleologu: Ideea că suntem atotputernici e o imensă iluzie. Cine sunt ”dedesubtologii”?

EditorialFlaviu Predescu: Apa în Bucureștii secolului trecut, ce se împărțea aproape în fiecare sâmbătă



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe