OraNoua.ro
Publicat în 25 noiembrie 2015, 18:51 / 138 elite & idei

Alexandru Grumaz: Frontul jihadist s-a mutat în Europa!

Alexandru Grumaz: Frontul jihadist s-a mutat în Europa!

de Alexandru Grumaz

În cadrul unui seminar la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale şeful CIA, John Brennan, spunea: „Parisul nu este singura opţiune a ISIS. Mă gândesc că şi noi în SUA trebuie să fim vigilenţi. Este clar că organizaţia teroristă are o agendă externă gata să o ducă la îndeplinire, agendă pregătită cu mult timp înainte. Acest lucru a oferit ISIS răgazul să-şi pregătească operativii şi logistica (arme şi centuri cu explozibil).”

Care este situaţia în Europa de astăzi?

Atentatul de la Paris, cel mai sângeros atac împotriva civililor în Franţa contemporană, a cutremurat cancelariile occidentale şi a iniţiat pihoza publică faţă de posibilitatea de a fi victima unui atac terorist (a se vedea reacţia din Piaţa Republicii unde explozia unei petarde a creat panică printre sutele de oameni veniţi să aducă un tribut victimelor atentatelor), marchează falimentul serviciilor de informaţii, în structura actuală (fără legislaţie corespunzătoare, fără resurse şi cu o tehnologie pentru secolul XX), dar şi falimentul doctrinelor tradiţionale europene.

Modelul de acţiune în atacul terorist de la Paris este acela cu ţinte soft, multiple, la fel ca atacul terorist din 2008 de la Mumbai/India, adică spaţii în care este strânsă multă lume, acolo unde ştim că paza este asigurată doar de organisme private de securitate sau doar de angajaţii ai localului respectiv.

Ce s-a urmărit? Crearea de panică şi o vizibilitate naţională şi internaţională instantanee.

Un teatru şi un stadion unde se desfăşura o partidă de fotbal la care asista Preşedintele Franţei, iată tipul de ţinte ideale înscrise în orice manual de terorism şi de gherilă urbană. Iar efectul a fost pe măsură. Nu a fost un atac, a fost un masacru, absolut similar ca organizare cu misiunile sinucigaşe de acelaşi tip planificate în orice mare oraş din  Orientul Mijlociu sau în oraşe precum Londra şi Madrid în trecut.

Frontul jihadist s-a mutat într-o Europă îmbătrânită şi naivă, care nu este capabilă să găsească o soluţie în faţa unui val de imigraţie şi la al cărei viitor se profilează ridicarea curentelor extremiste, nu de puţine ori legate prin relaţii de prietenie dar şi de finanţare de Moscova. Franţa, pentru prima dată de la războiul algerian instaurează starea de urgenţă şi suspendă aplicarea acordului Schengen. Preşedintele Franţei François Hollande a reunit la Versailles Parlamentul francez – format din deputaţii şi senatorii din Hexagon, aproape o mie de aleşi. În faţa acestuia preşedintele a cerut modificarea, în urgenţă, a Constituţiei şi creşterea bugetelor serviciilor încă din 2016 (5000 de posturi pentru poliţişti, 2500 de posturi pentru justiţie, şi 1000 pentru vameşi), îngheţarea structurilor militare (fără reduceri şi reorganizări) până în 2019, implicarea armatei în operaţiunile contra terorismului, constituirea unui program special pentru lupta cibernetică, posibilitatea retragerii cetăţeniei franceze şi expulzarea celor care sunt acuzaţi de fapte teroriste şi în mod special Pactul pentru securitate, nou instituit, va trece înaintea Pactului pentru stabilitate (fondurile alocate sistemului de securitate vor creşte chiar dacă deficitul guvernamental va depăşi 3%).

Preşedintele Franţei a declarat că va iniţia o trilaterală Franţa-Rusia-SUA care să lupte împotriva ISIS. În zilele ce urmează preşedintele Franţei se va întâlni cu preşedintele SUA la Washington şi cel al Rusiei la Moscova. Portavionul Harry S Truman (dotat cu 12-14 avioane de vânătoare F/A-18E sau F Super Hornet, două escadrile de 12-14 F/A-18C Hornet, 4-6 avioane de luptă electronică EA-6B Prowler, 4-6 avioane de cercetare a spaţiului aerian şi de avertizare timpurie E-2 Hawkeye, avioane de logistică C-2 Greyhound şi 6-8 elicoptere SH-60F şi HH-60H Seahawk) se va alătura în Golful Persic portavionului francez Charles de Gaulle (dotat cu 18 avioane de vânătoare Rafale şi 8 avioane de bombardament şi atac la sol Super Etendard) pentru a continua loviturile aeriene împotriva Statului Islamic. Actualmente Franţa lansează atacuri aeriene de la baze militare din Iordania şi Emiratele Arabe Unite.

Atentatele de la Paris şi criza imigranţilor au făcut ca graniţele europene să fie puse din nou sub control şi asta înainte ca Spaţiul Schengen şi libertatea de mişcare din interiorul UE – cu ale lor uriaşe beneficii, inclusiv economice – să fie definitiv compromise. Întrebare care se naşte acum este dacă o Primăvară islamică este posibilă în Europa în anul care vine 2016, o primăvară care ar putea destabiliza guvernele europene şi ar consuma resursele acestora pentru a readuce siguranţa cetăţeanului european la nivelul de dinaintea anului 2014?. Nu avem răspunsul la o astfel de întrebare.

Politica faţă de refugiaţi şi controlul acestora sunt esenţiale FOTO AP

Lasaţi să circule prin Europa imigranţii din Orientului Mijlociu vor deveni, cu siguranţă, o ameninţare la siguranţa de zi cu zi a cetăţenilor. Puţini se vor integra în comunităţile culturale europene. Ceilalţi, la început, vor face infracţiuni mărunte precum cerşetoria şi prostituţia după care se vor organiza şi vor ajunge la jafuri şi apoi la crima organizată. De aici şi  până la crearea unor reţele care să sprijine logistic teroriştii ce vin în Europa mai este doar un pas. Este un scenariu posibil pentru că nu avem pretenţia ca toţi refugiaţii să se integreze în noile comunităţi a căror obiceiuri culturale şi religioase diferă. Europa aceasta pe care o ştim, cu discursul său despre multiculturalism, multilingvism şi protecţia lor absolută este adusă în faţa unui eşec constant.

Din păcate, Europa este în război pentru apărarea propriilor sale valori identitare pentru ca să nu devină un amestec de tendinţe dintre care cea mai violentă să dicteze regulile jocului.

Nu Europa a dorit acest război. Războiul i-a fost transferat de pe teatrele de luptă ale Orientului Mijlociu unde s-a născut şi a fost hrănit de intoleranţa etnică şi religioasă. De aceea controlul refugiaţilor este esenţial, iar cei care nu vor corespunde criteriilor de eligibilitate trebuie returnaţi în ţările de origine. UE trebuie sa coopereze cu Turcia şi cu toate statele care ar putea oferi o soluţie pentru crearea unor zone sigure (safe haven) în care sa fie repatriaţi imigranţii sirieni/irakieni/afgani/africani. Europa de Est şi Centrală se mişcă în direcţia opusă semnalată de Germania.  Parlamentul Ungariei a votat pentru ca Guvernul de la Budapesta să atace la Curtea Europeană de Justiţie, în decembrie 2016, schema de relocare a 160.000 de imigranţi în statele membre UE, prin cote obligatorii iar guvernul polonez s-a manifestat deschis că nu va accepta cotele de imigranţi repartizate.

Europa interzisă!

Europa de astăzi este cuprinsă de metastazele cancerului generat de fundamentalismul islamic. Islamiştii intensifică crearea zonelor interzise ne-musulmanilor în marile oraşe europene. Mare parte a acestora funcţionează ca nişte micro-state guvernate de Sharia. Autorităţile ţărilor gazdă au pierdut controlul acestor cartiere (în Franţa sunt 751 de zone urbane sensibile conform site-ului oficial al guvernului, cu hărţi din satelit şi o demarcare precisă  străzilor-zone în care musulmani aplică legea Sharia) unde, în majoritatea cazurilor, serviciile publice – adică poliţia, pompierii şi serviciul de ambulanţă – nu mai au acces. Acestea sunt rezultatul deceniilor de politică multiculturală, care i-a încurajat pe musulmani să creeze societăţi paralele şi să trăiască într-o auto-segregare, mai degrabă decât să se integreze în ţările gazdă europene.

La fel ca şi în Franţa în Marea Britanie gruparea musulmană, Musulmanii contra cruciadelor, a lansat o campanie pentru transformarea a 12 oraşe engleze în state islamice independente. Aceste aşa-zise emirate islamice ar trebui să funcţioneze ca nişte enclave autonome, supuse Sharia şi în afara legilor britanice. Bruxelles, capitala Belgiei, este deja în proporţie de 20%, musulmană. Multe cartiere locuite de musulmani au devenit zone interzise poliţiştilor, aceştia fiind frecvent atacaţi atunci când pătrund în ele. Potrivit imamului Adly Abu Hajar din Malmo: Suedia este cel mai bun stat islamic din lume. Aşa să fie oare ?.

 

Protestari în timpul unei conferinţe ţinută de Geert Wilders, liderul olandez de extremă dreapta, pe 16 octombrie 2009, în Londra FOTO Peter Macdiarmid / Getty Images

Ce a însemnat atacul de la Paris din punct de vedere politic

Renaşterea partidelor extremiste din Franţa şi nu numai. Dintr-o perspectivă politică atacurile au crescut popularitatea Frontului National, partidul lui Marine Le Pen, care şi aşa a avut un profil redus după atacul de la Charlie Hebdo, dar a cărui politică este pe termen lung axată împotriva imigranţilor. Nicolas Sarkozy liderul Partidului Republican a luat în discuţie în întâlnirile sale cu alegătorii acest subiect şi speră să-l bată pe Alain Jupe şi să obţină nominalizarea partidului pentru alegerile prezidenţiale din 2017. Singurul lider care se menţine de 10 ani la putere este Cancelarul Angela Merkel care însă se pare că va fi schimbată cât de curând (!?) din cauza crizei refugiaţilor la fel ca preşedintele american Jimy Carter care a pierdut alegerile din cauza operaţiunii Mariel boatlift (125000 imgranţi în 1700 de barci au ajuns in Florida în 15 aprilie şi 30 octombrie 1980). Cancelarul Merkel se pare că a comis propria sinucidere politică în octombrie prin deschiderea porţilor imigranţilor. Conform sondajelor 56% dintre nemţi nu doresc refugiaţi în numar mare şi numai 19% acceptă un număr sporit. Partidul Alternativa pentru Germania, partid eurosceptic şi radical de extremă dreaptă, a crescut în sondaje de la 3% la 10% odată cu sosirea sutelor de imigranţi în Germania.

 

Liderii partidelor extremiste jubilează, atacul de la Paris înseamnă şi voturi în plus pentru partidele lor FOTO The Telegraph

Atacul de la Paris şi serviciile de informaţii

Atacul de la Paris arată greutatea cu care serviciile de informaţii monitorizează grupurile teroriste. În primul rând, din cauza unei legislaţii deficitare, apoi din cauza lipsei fondurilor şi a lipsei dotarilor cu tehnologie de ultimă oră. Terorişti au trecut la folosirea de metode sofisticate de criptare a comunicaţiilor, folosind softuri precum TOR unde agenţiile de informaţii au probleme în decriptare. Atunci cand un utilizator îşi instalează softul Tor pe calculator, identitatea şi activitatea sa online sunt ascunse de orice ochii curioşilor, datele fiind transmise prin mai multe calculatoare, urma acestuia fiind pierdută. În 2004, proiectul TOR a fost făcut public şi doi ani mai târziu a apărut serviciul care funcţionează şi azi şi care reprezintă o poartă spre Deep Web (internetul din adâncuri). Dacă vreţi spre exemplu ca guvernul de la Beijing să nu ştie că adunaţi informaţii despre Tibet în timp ce vă aflaţi în Shanghai, Tor este o cale simplă de a vă ascunde.

Dezvăluirile făcute de trădătorului Edward Snowden referitor la metodele utilizate de NSA pentru supravegherea comunicaţiilor au avut un impact decisiv asupra schimbării tacticilor de comunicare utilizate de terorişti. Acum ISIS şi terorişti evita internetul din SUA precum Google şi Yahoo şi folosesc pe cel din Rusia. WhatsApp, Play Station 4 şi iMessage au devenit căi importante de comunicare acum. Tehnologia multiplică căile de comunicare folosite de terorişti. Astfel directorul FBI, James Comey, a specificat că noul Apple iPhone oferă capabilităţi de criptare extrem de bune. Dark Webb-ul (internetul subteran) creat de noile softuri de criptare se pare că nu poate fi controlat! Dar şi metodele de decriptare evoluează aşa că până la o viitoare dezvăluire nu ştim clar că nu suntem supravegheaţi (îmi vine în minte decriptarea mesajelor transmise de nemţi cu maşia de criptare Enigma în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, moment care a dus la cunoaşterea mişcărilor militare ale celui de-al Treilea Raich/bombardarea Londrei).

 

Caricatură a revistei „Charlie Hebdo” în aprilie, dintr-o serie de ilustraţii intitulate „Ministerul de Interne încearcă să acopere greşelile serviciilor de informaţii”

Franţa a cerut ajutorul SUA (Secretarul Apărării Ash Carter a vorbit la telefon cu omologul francez Jean-Yves le Drian şi au stabilit ca un general francez de două stele să coordoneze aviaţia militară dispusă pe portavionul Charles de Gaulle-cele 17 avioane Rafale- de la Comandamentul Central al SUA) şi aplicarea art. 5 din Tratatul de la Washington (puţin probabil el fiind aplicat odată în 66 de ani la 11 septembrie 2001 cu ocazia atentatelor de la World Trade Center atunci când avocat a fost Anglia). De asemenea, Ben Rhodes ajunctul consilierului pe probleme de securitate de la Casa Albă, Susan Rice, a anunţat intensificarea schimbului de informaţii între partea americană şi cea franceză.  Franţa va depune o cerere de ajutor la prima reuniunea de la Buxelles a miniştrilor Apărării din statele UE. Cererea Guvernului francez va face referire la articolul 42, paragraful 7 din Tratatul Uniunii Europene, care prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre vor avea obligaţia (de a-i acorda) ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, conform Articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite. În contextul atentatului de la Paris şeful CIA, John Brennen, anunţă necesitatea unei cooperări fără precedent în cadrul comunităţii de informaţii internaţionale. Brennan a dezvăluit că a avut mai multe discuţii cu omologul său rus pe teme de terorism în ultimul an, chiar şi după începerea acţiunilor militare ale Moscovei în Siria şi a precizat că acestea vor continua. Ele s-au concentrat pe potenţialul flux de islamişti din Siria spre Europa, SUA şi Rusia (în Siria sunt între 2000 şi 3000 de ruşi din Caucaz şi alte căteva sute de ceceni cu poziţii foarte înalte în structurile ISIS).

Preşedintele Barack Obama a anunţat o relaxare a regulilor privind schimbul de informaţii între structurile de informaţii americane şi cele din Franţa. Secretarul Apărării Ash Carter şi Directorul pentru Informaţii Naţionale, Jim Clapper au stabilit noi directive care fac posibil schimbul de informaţii operaţionale şi de planificare cu partenerii francezi, schimburi care depăşesc la ora actuală legislaţia şi politicile  americane în vigoare. De asemenea Rusia a renunţat să mai lovească ţinte ale Armatei Libere Siriene şi atacă acum ţinte ale ISIS. De la începutul campaniei în Siria pentru prima dată Rusia a notificat Centrul de Operaţiuni al SUA din Qatar,  despre ţintele ce vor fi lovite în raidurile aviaţiei ruse. Între Rusia şi SUA există numai protocoale de securitate a zborurilor în regiunile de conflict.

Europa de Est şi Centrală

În timp ce imigranţi curg spre Germania şi spre ţările din nordul Europei statele din Estul Europei acuză lipsa de angajamente de securitate ale Europei Occidentale şi, prin urmare,  valorizează tot mai mult relaţia cu Statele Unite. Politica mercantilă a puterilor europene faţă de Rusia în plan energetic vulnerabilizează ţările lipsite de resurse din nordul Europei, respectiv balticele, cît şi pe cele din grupul de la Vişegrad. Reuniunea în Formatul Normandia cu tema criza din Ucraina a îngheţat de fapt conflictul din această ţară şi a adus Moscova la comanda regimului de la Kiev. În aceste condiţii angajamentele Pentagonului de a staţiona trupe americane chiar şi prin rotaţie şi a prepoziţiona tehnică militară în flancul estic funcţionează ca un factor de reasigurare a acestor ţări. Mini Summitul NATO în Formatul Bucureşti este o dovadă a regrupării flancului estic al Alianţei în vederea obţinerii de baze militare complete cu ocazia Summitului NATO de la Varşovia din 2016. Una din misiunile de bază a externelor de la Bucureşti, la ora actuală, este aceea de a transforma Formatul Bucureşti într-o structură operativă pe flancul estic cu axa Varşovia-Bucureşti.

Întâlnire neoficială Barack Obama-Vladimir Putin

Ciorba relaţiilor internaţionale se reâncălzeşte odată cu evoluţia terorismului global. La baza acestei stă un ingredient numit ISIS, dar şi evoluţia situaţiei din Siria. Una dintre urmările probabile ale atacurilor de la Paris este regândirea strategiei de combatere a aşa-zisului Stat Islamic. Forţele occidentale se bazează în prezent pe atacuri aeriene a unei coaliţii internaţionale conduse de SUA, însă acestea nu au reuşit până acum să oprească organizaţia teroristă, care are francize în Afghanistan, în Maghreb sau în Nigeria. Rusia  a fost lovită, la rândul ei, de ISIS printr-un atentat cu bombă la bordul unui avion al companiei Kogalimavia/Metrojet care făcea curse de la Sharm el-Sheikh/Egipt[1].

Intervenţia militară a lui Putin în Siria, după două decenii de reconstrucţie militară a forţelor ruse, a schimbat balanţa de putere din Orientul Mijlociu, forţând administraţia de la Washington să reconsidere sprijinul acordat rebelilor sirieni şi relaţiile tradiţionale cu ţările din Golf. La mai puţin de două luni de la întâlnirea dintre preşedintele american şi cel rus de la New York o nouă întâlnire de data aceasta informală între cei doi a avut loc în Antalia/Turcia cu prilejul summitului G-20. Dacă la Brisbain preşedintele Putin a plecat în grabă datorită acuzaţiilor aduse la adresa lui privind războiul din Ucraina şi instalarea sancţiunilor economice şi financiare, acum diplomaţia de la Kremlin a reuşit să stabilească la întâlnirile de la Viena pe tema Siriei un plan pentru următoarele 18 luni, plan care să asigure soluţionarea războiului civil.

Cu prilejul acestei discuţii preşedintele Obama a calificat drept bune eforturile militare ale Rusiei îndreptate împotriva grupului terorist ISIS şi a transmis condoleanţe pentru cei decedaţi în atacul terorist din Peninsula Sinai asupra avionului de linie rusesc.

Ambii au fost de acord cu o tranziţie coordonată de reprezentatul ONU în Siria, tranziţie care să înceapă pe 1 ianuarie 2016 prin discuţii la Viena între reprezentanţii lui Assad şi opoziţie. De asemenea preşedintele Obama a menţionat în discursul de încheiere al Summitului G-20 că Siria are nevoie de alegeri parlamentare şi prezidenţiale, de o nouă constituţie şi toate aceste nu trebuie să-l includă pe actualul lider de la Damasc, Asadd un criminal al propriului popor. De fapt ruşii şi americanii au un obiectiv strategic comun în Siria, înfrângerea ISIS, dar în mod sigur tacticile diferă.

Câteva observaţii

Atacul de la Paris poate face ca din ce în ce mai mulţi membri ai UE să caute să regleze relaţiile cu Rusia la fiinele războiului din Siria. State europene care sunt împotriva lui Assad pot decide să accepte rămânerea acestuia numai ca o condiţie a opririi migraţiei din Siria. Acest fapt va deschide şi o eventuală cooperare cu Rusia pe tema Ucrainei, dar aceasta este o opţiune pe termen mediu şi lung. UE este înclinată, şi sub presiunea Washingtonului, să extindă sancţiunile împotriva Moscovei odată cu încheierea perioadei actuale în ianuarie 2016. Europa are limitări când vine vorba de o reacţie militară la atacul de la Paris. Atacurile aeriene din Siria şi Irak se vor intensifica în zilele următoare dar Europa nu va acţiona mai mult decât atâta. Germania se opune ferm unei intervenţii militare în Siria ca soluţie la criza războiului civil de acolo. Ţări precum Marea Britanie şi Italia se vor alătura coaliţiei care bombardează ISIS. Atacul de la Paris va accelera unele procese care sunt deja în derulare în Europa precum cel al rezistenţei la migraţie şi criticarea Acordului Schengen. Diviziunea între ţările europene, datorită modului în care privesc relaţia cu Rusia şi Turcia, se va  accentua.

„Franţa se află  în război împotriva terorismului, iar atentatele de la Paris sunt agresiuni împotriva stilului de viaţă şi a valorilor franceze” a declarat  Francois Hollande. Apoi a continuat:

„Ne confruntăm cu o organizaţie, Daesh, care dispune de teritorii, de resurse financiare şi de capacităţi militare. De la începutul anului, organizaţia teroristă a comis atacuri la Paris, în Danemarca, în Tunisia. Aceşti terorişti masacrează zilnic oameni; de aceea, distrugerea Daesh (ISIS) este obligaţia întregii comunităţi internaţionale. Am cerut Consiliului de Securitate ONU să se reunească rapid pentru adoptarea unei rezoluţii în sensul distrugerii organizaţiei teroriste.”

[1] Moscova a anunţat o recompensă record de 50 de milioane de dolari pentru informaţii care pot duce la identificarea celor care au doborât avionul rusesc de linie Airbus 321, cu 224 de persoane la bord, la 31 octombrie în Peninsula Sinai. Anunţul a fost făcut la scurt timp după ce autorităţile ruse au recunoscut că prăbuşirea avionului companiei Metrojet a fost provocată de un atentat terorist.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorMarius Stoian: Din păcate observ că nu se înțelege ce este cu prezența în stradă a unor patrule militare cu vehicule de lupt

PoliticKlaus Iohannis: Până la finalul anului economia își va reveni și lucrurile vor intra în normal. Vom sprijini oamenii și firmele

EconomieAnca Dragu: Avem de ales între recesiune controlată și criză economică haotică

ExternRadu Carp nu vede cu ochi buni răspunsul dat de UE pandemiei de coronavirus: Este total inadecvat din moment ce Europa a devenit principalul focar de infecție

EvenimenteCristina Popescu: Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 martie, anul curent, emisiunea de mărci poștale intitulată Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere

SocialVasile Sebastian Dâncu despre frica și așteptările românilor în contextul social actual

CulturaTheodor Paleologu: Ideea că suntem atotputernici e o imensă iluzie. Cine sunt ”dedesubtologii”?

EditorialFlaviu Predescu: Apa în Bucureștii secolului trecut, ce se împărțea aproape în fiecare sâmbătă



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe