OraNoua.ro
Publicat în 29 octombrie 2014, 16:20 / 111 elite & idei

Alexandru Grumaz: Se înclină Europa Centrală şi de Est în faţa lui Vladimir Putin?

Alexandru Grumaz: Se înclină Europa Centrală şi de Est în faţa lui Vladimir Putin?

de Alexandru Grumaz

Campania lui Vladimir Putin în Europa Centrală şi de Est continuă. Ea încearcă să schimbe ordinea stabilită după încheierea Războiului Rece, pe care Kremlinul nu o mai consideră viabilă. Ucraina este prima victimă a acestei campanii.

Vrem nu vrem, Ucraina este la ora actuală divizată şi cu teritorii care nu-i mai aparţin. Fostele colonii sovietice au evoluat spre o nouă ordine liberală, alăturându-se UE şi NATO. Ieşirea, în anii 90, din chingile comunismului a dezlănţuit soluţii economice şi financiare diferite de la un stat la altul. Cu toate acestea, numitorul comun a fost corupţia generată într-un sistem totalitar ale cărei rădăcini s-au păstrat şi perfecţionat odată cu trecerea timpului în aceste state. Corupţia de la Kiev a dus la ceea ce avem astăzi în societatea ucraineană. În ciuda faptului ca Ucraina a fost printre primele ţări din CSI care au trecut prin alegeri prezidenţiale şi care au experimentat alegeri paşnice, nu s-a petrecut nicio schimbare majoră din 1994: scaunul prezidenţial a fost transferat de la un grup la altul în cadul aceluiaşi sistem, în care un singur partid deţine puterea, păstrându-se însă modul de gândire şi comportament: nomenclatura de partid a fost înlocuită cu cea economică (valabil şi pentru celelate state foste comuniste). Lupta împotriva corupţiei este o condiţie-cheie pentru ca Ucraina, care se confruntă cu o gravă criză economică şi un conflict cu rebelii proruşi, să poată obţine un ajutor financiar din partea Occidentului.

Citeam, deunăzi, editorialul lui Jackson Diehl din „The Washington Post” din care am să redau câteva paragrafe despre cum statele foste aliate în Tratatul de la Varşovia au încă nostaligii pro-ruse. Spune Jackson:

Să luăm în considerare Ungaria, o ţară membră NATO al cărei prim-ministru l-a numit recent pe Putin un model politic de urmat sau Slovacia, un alt membru NATO, unde prim-ministrul de stânga compară posibila desfăşurare a trupelor NATO pe teritoriul naţional cu invazia sovietică din Cehoslovacia, în 1968. Mai putem discuta despre Cehia, unde ministrul Apărării a făcut declaraţii similare cu acelea din Slovacia şi Ungaria, referitoare la neaplicarea de sancţiuni Federaţiei Ruse, de fapt în opoziţie cu politica UE. La fel şi Serbia, membru în Parteneriatul pentru Pace desfăşurat cu NATO, care l-a invitat pe Putin pentru parada militară de sărbătorire a 70 de ani de la eliberarea oraşului Belgrad de Armata Roşie. Apoi este Polonia, cea care a condus (până la plecarea lui Tusk şi Sikorsko din poziţiile deţinute în guvernul de la Varşovia, n. Al.G.) eforturile politice economice şi militare în UE şi NATO pentru a sprijini guvernul de la Kiev să lupte împotriva agresiunii politice economice şi militare a Federaţiei Ruse.

Dar acum, chiar şi Polonia va avea o nouă politică externă ordonată de noul prim-ministru, Ewa Kopacz, ca o măsură de primă urgenţă. Cum relata „The Wall Street Journal”, ea a declarat în Parlament că este îngrijorată de o posibilă izolare a Poloniei în cadrul Europei care vine din stabilirea unor obiective nerealiste în Ucraina. Deşi preşedintele Obama a declarat că Putin este încercuit, o mare parte din aliaţii NATO ai Noii Europe au înclinat balanţa economico-financiară-enegetică înspre Moscova. Aceştia se tem de consecinţele aplicării sancţiunilor împotriva Moscovei. Situaţia este tributară Războiului Rece, mulţi politicieni considerând confruntarea ruso-americană ca pe una condusă ideologic. Ne întrebăm, atunci, de ce oare prim-ministrul Cehiei, Bohuslav Sobotka, a cerut ca NATO să nu desfăşoare trupe în Polonia şi Ţările Baltice pentru a descuraja acţinuile Federaţiei Ruse? Sobotka a fost acompaniat de slovacul Roberto Fico, un fost comunist, care a declarat că sancţiunile împotriva Rusiei sunt o sinucidere şi sunt lipsite de sens, a scris Jackson Diehl. Replica lui Fico este fără subsanţă faţă de declaraţia din finalul lunii iulie a lui Victor Orban, declara Jackson Diehl, care descrie Rusia ca fiind un exemplu de cumtrebuie să abandonăm metodele şi principiile de organizare liberale ale societăţii, deoarece valorile liberale (astăzi, în SUA) încorporează corupţie, sex şi violenţă (extras din discursul premierului maghiar, încorporat în textul său de Jackson Diehl).

Ceea ce descrie Diehl este departe de a fi un consens european în ceea ce priveşte acţiunile împotriva Federaţiei Ruse. Damon Wilson, preşedintele executiv al Consiliului Atlantic, declara: Unii politicieni din Europa Centrală sunt de părere să rămână sub ecranul radarului – nu vorbi împotrivă pentru a face din naţiunea ta o ţintă pentru Putin – sau să primescă favoruri de la Putin şi, de aceea, să le fie mult mai bine când apele devin tulburi. Problema pentru mulţi politicieni este cum să supravieţuiască atunci când Rusia se va reîntoarce, mai vijelioasă decât înainte, iar americanii vor fi departe, disponibili numai prin apelare la 911.

Remarcabilă, subliniază Diehl, este acestă schimbare care vine după numai 10 ani de la marea expansiune a NATO şi după ce acum 20 de ani Polonia şi Cehia (inclusiv România, n. Al. G) în mod entuziast au susţinut intervenţia americană în Irak. Ce s-a întâmplat atunci? Vă mai aduceţi aminte de scrisoarea unor lideri politici în frunte cu Havel şi Constantinescu transmisă lui Barack Obama odată cu restartarea relaţiei cu Rusia? Scrisoarea vorbea despre pericolul instabilităţii regiunii Centrale şi de Est a Europei în faţa expansiunii ruse. Rusia foloseşte o agendă revizionistă a secolului al XIX-lea cu tactici şi metode pentru secolul al XXI-lea.  În final, autorul preciza că mulţi politicieni americani îi considerau pe aceştia, care devoalau pericolul rusesc şi doreau extinderea NATO, ca fiind rusofoni. Acum, rusofonii au fost înlocuiţi, în multe din capitalele fostelor ţări comuniste, de prietenii lui Putin şi asta vedem din ceea ce se întâmplă în Ungaria sau Bulgaria, două exemple elocvente şi două lecţii pentru tot Estul şi Centrul Europei.

Este România în pericol?

Da şi nu. Da, datorită afacerilor păguboase făcute în ultimii 20 de ani (vezi afacerile Lukoil sau Mechel, combinat vândut unei firme de apartament pentru 50 euro!). Nu, pentru că elita românească (cel puţin cei pe care-i cunosc, unii din serviciile de informaţii, alţii din mediul academic economic sau financiar-bancar) încearcă din răsputeri să oprească înaintarea economică şi politică a Rusiei în România. Dar să revenim la subiectul articolului. Disputa pe marginea surselor de energie este una extrem de importantă.

Parlamentul din Ungaria a pregătit un amendament legislativ care ar permite construcţia gazoductului South Stream pe teritorul ţării fără să fie nevoie de consultarea Uniunii Europene sau a altor instituţii internaţionale. Dacă amendamentul din Parlamentul ungar va fi aprobat, atunci orice companie de gaze ar avea dreptul să construiască conducte de gaze în Ungaria, în baza unui acord din partea Biroului Ungar pentru Energie. Parlamentul din Bulgaria a aprobat, în această primăvară, modificarea legii energiei, astfel încât statutul gazoductului South Stream a fost schimbat în cel de interconector de reţea, ceea ce permite ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei Uniunii Europene. Serviciile de informaţii din Germania au scurs către presă o serie de informaţii sensibile la adresa Bulgariei. Acestea evaluau economia bulgară ca fiind condusă, după unele date, în proporţie de 50% de Gazprom. Juriştii firmei ruse ar sta în spatele unor iniţiative legislative în Parlamaentul bulgar care favorizează interesele ruseşti.

Aflarea acestor veşti în Bulgaria, dar şi la Bruxelles, a generat haos în politica bulgară, dar şi în sistemul financiar. Au urmat alegeri parlamentare, dreapta urmând să conducă într-o coaliţie noul cabinet bulgar. America răspunde acestei situaţii prin declaraţiile subsecretarului de Stat american pentru Afaceri Euroasiatice, Victoria Nuland. Aceasta i-a criticat, într-un discurs susţinut la Washington, pe liderii central-europeni care profită de statutul de ţări membre UE şi NATO, dar ignoră valorile democratice şi protejează oficialii corupţi de justiţie. Consecinţa acestei declaraţii a fost suspendarea unor foşti şi actuali oficiali maghiari de a mai intra în SUA. Măsura luată de Washington este fără precedent faţă de o tara membră NATO şi UE. În conformitate cu precizările lui Andre Goodfriend, ataşatul cu afaceri al ambasadei americane din Budapesta, monitorizarea administraţiei maghiare se face de zece ani în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi problema corupţiei.

Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi „democraţia neliberală”, încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă?

Victoria Nuland, subsecretarul de Stat american pentru Afaceri Euroasiatice

Ce s-a întâmplat în Ucraina, din cauza corupţiei endemice, nu mai lasă loc de manevră în cadrul ţărilor aliate. Şi am să închei cu declaraţia Victoriei Nuland referitoare la situaţia din Europa Centrală şi de Est, respectiv la premierul Ungariei:

La fel cum lucrăm împreună pentru a apăra valorile noastre la nivel extern, trebuie să le fortificăm şi la nivel intern. În Europa Centrală de astăzi, aş spune că ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare. În această regiune, cele două cancere, regresul democratic şi corupţia, ameninţă visul pentru care atât de multe persoane au muncit începând din 1989. Şi vedem lideri din regiune care, în timp ce culeg beneficiile apartenenţei la NATO şi UE, par să fi uitat valorile pe care se bazează aceste instituţii. Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi „democraţia neliberală”, încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă? Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare.

 

Sursa: http://adevarul.ro/

Ultima ora:

ObservatorMarius Stoian: Din păcate observ că nu se înțelege ce este cu prezența în stradă a unor patrule militare cu vehicule de lupt

PoliticKlaus Iohannis: Până la finalul anului economia își va reveni și lucrurile vor intra în normal. Vom sprijini oamenii și firmele

EconomieAnca Dragu: Avem de ales între recesiune controlată și criză economică haotică

ExternRadu Carp nu vede cu ochi buni răspunsul dat de UE pandemiei de coronavirus: Este total inadecvat din moment ce Europa a devenit principalul focar de infecție

EvenimenteCristina Popescu: Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 martie, anul curent, emisiunea de mărci poștale intitulată Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere

SocialVasile Sebastian Dâncu despre frica și așteptările românilor în contextul social actual

CulturaTheodor Paleologu: Ideea că suntem atotputernici e o imensă iluzie. Cine sunt ”dedesubtologii”?

EditorialFlaviu Predescu: Apa în Bucureștii secolului trecut, ce se împărțea aproape în fiecare sâmbătă



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe