OraNoua.ro
Publicat în 11 decembrie 2013, 00:21 / 145 elite & idei

Alexandru Grumaz: „Sistemul internaţional construit după Al Doilea Război Mondial nu va mai fi recunoscut în anul 2025”

Alexandru Grumaz: „Sistemul internaţional construit după Al Doilea Război Mondial nu va mai fi recunoscut în anul 2025”

Pregătită din timp, vizita vicepreşedintelui american la Beijing trebuia să se axeze pe relaţiile economice, dar evoluţii surprinzătoare, acum devenite publice, l-au obligat pe Joe Biden să joace rolul de mediator între China, pe de o parte, şi aliaţii Americii din zonă, de cealaltă parte, respectiv Japonia şi Coreea de Sud. Cu ce rezultate?

Am optat ca pentru aprofundarea răspunsului la întrebarea de mai sus să invit la un dialog, pe această temă, pe autorul recent lansatei cărţi Al Treilea Război Mondial, ex-diplomatul român la Shanghai, generalul Alexandru Grumaz.

Iată şi ideile abordate în acest context:

-Cum comentaţi instituirea unilaterală, de către China, a unei zone de apărare aeriană în Marea Chinei de Est?

– În eseul Reorientarea Americii, Richard Haass, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe, avertiza că SUA a devenit preocupată de Orientul Mijlociu şi nu a acordat atenţia corespunzătoare Asiei şi Pacificului de Est, acolo unde se va scrie o mare parte din istoria secolului douăzeci şi unu.

Considerând redescoperirea Asiei ca binevenită, Haass a mai afirmat că SUA ar trebui să se asigure că tocmai China nu va fi niciodată tentată să-şi folosească puterea sa, tot mai mare, pentru acte de constrângere.

Şi asta face America astăzi!

În zona Asia, unde americanii şi-au propus să mute centrul de greutate al politicii lor, drept recunoaştere a creşterii economice şi militare a Chinei, problemele se acumulează cu repeziciune.

A cincea generaţie de lideri joacă cartea naţionalismului.

– Mai concret?

Preşedintele chinez, Xi Jinping, şi-a consolidat puterea după preluarea funcţiei şi Beijingul continuă o strategie din ce în ce mai îndrăzneaţă privind revendicările sale teritoriale faţă de vecini.

China a declarat crearea unei Zone de Identificare şi Apărare Aeriene/ZIAA care cuprinde o suprafaţă extinsă din Marea Chinei de Est, acoperind inclusiv grupul de insule Senkaku, controlate de Japonia, dar revendicate de China, sub numele de Diaoyu.

Această iniţiativă agravează şi mai mult tensiunile între cele două ţări.

Insulele au fost returnate Japoniei de SUA în 1975, iar Tokio le-a predat moştenitorilor de drept.

Washingtonul nu a luat poziţie privind suveranitatea insulelor, înconjurate de potenţiale zăcăminte de gaz, dar recunosc controlul administrativ al Japoniei asupra teritoriului şi au declarat că pactul bilateral de securitate americano-nipon acoperă şi insulele.

Dacă până acum disputele se purtau între navele de pescuit chinezeşti, care şicanau navele militare de patrulare ale tuturor ţărilor cu litoral la Marea Chinei, acum scenariul a devenit mai complicat fiind introduse în ecuaţie forţele aeriene şi cele de apărare antiaeriană chineze, alături de forţele navale.

China impune astfel reguli stricte, pentru tranzitarea zonei respective şi anunţă că în cazul nerespectării acestora, avioanele SU-30 sau J-11 vor fi ridicate în aer pentru interceptarea intruşilor.

Liniilor aeriene civile japoneze guvernul le-a interzis să transmită traseul curselor aeriene desupra acestei zone, iar avioanele Forţelor Aeriene de Apărare japoneze şi cele ale Gărzii de Coastă nipone au primit ordin să survoleze, fără restricţii, zona respectivă.

Cât priveşte pe americani, aceştia – prin vocea autorizată a vice-amiralului Robert Thomas, comandantul Flotei a-7-a -, au declarat de la bordul portavionului USS George Washington:

Operaţiunile noastre în Marea Chinei de Est vor continua ca deobicei.

O declaraţie cât se poate de normală venită în condiţiile în care în urma discuţiilor dintre vicepreşedintele SUA Joe Biden şi preşedintele Xi, Washingtonul nu a acceptat existenţa acestei zone aeriene, deşi, conform unor surse neoficiale ar fi dat instrucţiuni companiilor civile americane să transmită planul de zobor în cazul survolului acesteia.

– Instaurarea zonei de către chinezi se suprapune, fie şi parţial celei similare operate de japonezi şi a celei operate de sud coreeni…

– Parţial, dar suficient pentru a genera o confruntare.

Dacă Beijingul va monitoriza întreaga zonă va trebui să desfăşoare în mod constant avioane AWACS şi sisteme radar performante.

De fapt ZIAA are în vedere nu numai ţările din zona limitrofă, dar şi SUA.

Un număr important de facilităţi militare, asigurate de Japonia pentru forţele americane, cad sub jurisdicţia zonei stabilite de chinezi, inclusiv o parte din spaţiul aerian de antrenament militar din nordul insulei Okinawa, dar şi poligoanele de tragere pentru artilerie sau pentru bombardament aviatic de la Sekibisho şi Kobisho din insulele Senkaku.

În fiecare an, Beijingul a pregătit diverse scenarii pentru preluarea insulelor Senkaku, aflate acum sub jurisdicţia guvernului japonez, care le-a cumpărat de la foştii propietari.

Cât despre Coreea de Sud, afectată la rândul ei de iniţiativa Beijingului, a extins zilele acestea, din proprie voinţă, dar cu acordul tacit al Washingtonului, zona de control al traficului aerian stabilită de US Air Force în 1951, în timpul Războiului Coreean.

Zona stabilită de Seul nu include pentru control avioanele civile şi intră în vigoare pe 15 decembrie.

– Ce vrea de fapt Beijingul?

– Declararea zonei de interdicţie aeriană este de fapt o mişcare a Beijingului în vederea minării controlului japonezilor asupra insulelor Senkaku/Dayou, dar şi pentru a-şi demonstra supremaţia în zona Mării Chinei de Est şi a scoate pe americani din regiunea învecinată.

Introducerea portavionului chinezesc Lyoniang – fosta denumire a acestuia era Variag, deoarece a fost cumpărat de la Ucraina – în operaţiunile militare va crea multă neîncredere în zonă reluând o cursă a înarmărilor militare pentru ţările limitrofe, cursă fără precedent, după cel de Al Doilea Război Mondial.

Filipinezii şi vietnamezi au deja comenzi militare, pentru modernizarea forţelor navale proprii.

Demersul Beijingului mai urmăreşte să afirme statutul său de… superputere politică, diplomatică şi militară, în faţa Washingtonului care, în cadrul noii sale strategii orientată spre Asia, urmăreşte consolidarea prezenţei militare în Pacific, dar şi onorarea acordurilor de securitate cu ţările din Asia-Pacific.

– Ce obiective a avut turneul preşedintelui Joe Biden în Asia, început pe 2 decembrie, în Japonia?

– Vizita vice-preşedintelui SUA Joe Biden în Asia a inclus Japonia, China şi Coreea de Sud ea fiind pregătită înainte ca Beijingul să declare Zona de Identificare şi Apărare Aeriană.

Biden s-a deplasat să discute probleme economice, dar agenda a suferit modificări, temele fiind deturnate către discuţiile cu privire la zona de identificare stabilită de Beijing în largul apelor Mării Chinei de Sud şi a Mării Chinei de Est.

Biden, datorită experienţei sale în derularea relaţiilor internaţionale, cea dobândită din vremea când era membru al Comitetului pentru Relaţii Externe ale Senatului American, a reuşit să cuprindă cu brio gama variată de teme, în cele trei capitale.

Misiunea sa s-a transformat, urmărind a oferi chinezilor o cale de dezamorsare a situaţiei şi dând în acelaşi timp asigurări aliaţilor nervoşi din Coreea de Sud şi Japonia.

Referitor la zona de control aerian Joe Biden a discutat, în Japonia, cu primul ministru Shinzo Abe, despre respingerea, împreună, a deciziei Beijingului.

În China, cu preşedintel Xi Jinping a abordat inoportunitatea acestei decizii, dar şi despre un nou tip de relaţii bazat pe încredere, pe o înţelegere bilaterală şi pe o recunoaştere atunci când limitele au fost atinse, dar şi despre o mai bună comunicare între cele două state.

În final, la Seul a discutat cu preşedintele Park Geun-hye despre Coreea de Nord şi zona de indentificare aeriană, ocazie cu care a stabilit să aibă consultări periodice asupra noii zone de identificare stabilite de chinezi şi a situaţiei din Coreea de Nord.

Vicepreşedintele SUA declara la Tokio:

Ultimele incidente subliniază necesitatea unui acord între China şi Japonia, care să stabilescă măsurile în caz de criză şi să consolideze încrederea între cele două pentru a reduce tensiunile.

După vizita la Tokio, Casa Albă a dat un comunicat de presă, în care a descris relaţiile dintre SUA şi Japonia.

În viziunea vicepreşedintelui american Joe Biden acestea reprezintă piatra unghiulară de securitate nu numai în Pacific, dar este piatra unghiulară pe care s-a construit securitatea noastră pentru viitorii 20 de ani sau mai mult.

– Ar fi util să punctaţi câteva concluzii din documentul tocmai menţionat…

– SUA şi Japonia vor construi, în baza respectării legislaţiei în vigoare, pe care China le ignoră sau le interpretează în propriu interes, în zona ei, capacităţile necesare unui program de asistenţă privind securitatea şi ordinea maritimă în Asia de Sud.

Washington-ul şi Tokio s-au angajat să prevină, prin politici de descurajare, o eventuală escaladare către o stare de război a actualei situaţii, înţelegând că o consolidare a puterii militare, prin cumpărarea de tehnică navală sau aeriană nu ajută procesul de stabilitate.

Modernizarea militară trebuie însoţită de transparenţă şi de rezoluţii asumate asupra disputelor dintre părţi.

De asemenea, programul ExpandedASEAN Seafarer Training Initiative, creat pentru a creşte pregătirea şi educarea în domeniul combaterii pirateriei, a fost discutat la Tokio, iar Japonia îl va susţine necondiţionat.

Washingtonul aşteaptă ca Japonia să continue operaţiunile anti-piraterie în Golful Aden.

Documentul nu pomeneşte despre sprijinul acordat de SUA unei forţe japoneze ofensive, consacrată apărării teritoriului naţional japonez, de la Al Doilea Război Mondial încoace.

– Ce a reuşit Joe Biden la Beijing?

– Acolo a discutat, pe lângă problemele economice şi despre libertatea presei îngrădită de partea chineză, cu referire la blocarea accesului la site-urile americane ale New York Times şi Bloomberg News.

Să nu uităm că vicepreşedintele american Biden şi preşedintele chinez Xi şi-au construit o relaţie personală foarte bună, pe timpul călătoriei lui Biden, în China, în urmă cu doi ani.

Xi, atunci vicepreşedinte al ţării sale, l-a însoţit într-o excursie în afara Beijingului.

Biden l-a însoţit de asemenea pe Xi, în timpul călătoriei sale din SUA în februarie 2012.

– Bilanţul popasului la Seul?

La Seul, Biden a reafirmat, în discuţiile cu preşedintele Coreei de Sud, poziţia SUA:

Am fost foarte clar, în numele preşedintelui meu: noi nu recunoaştem zona stabilită. Va avea un efect nul asupra operaţiunilor – n.a. militare – . Niciun efect. Zero!.

Vizita lui Biden a asigurat ţările aliate din Asia, că America este hotărâtă să-şi realinieze forţele politice, economice şi militare în zonă, iar diplomaţia la nivel înalt este primul mijloc utilizat.

– Dislocarea primelor două avioane de patrulare americană, de tipul Poseidon P-8A, capabile de a distruge din aer submarine şi alte nave, în apele limitrofe Chinei, este o măsură disuasivă sau un prim pas de întărire a dispozitivului aliat din această regiune?

– Crearea acestei zone fără consultări prealabile a fost un subiect de discuţie la Pentagon, între secretarul apărării Chuck Hagel şi preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, generalul Martin Dempsey.

Apoi, Pentagonul şi-a exprimat dezaprobarea pentru modul în care puterea din Asia şi-a flexat muşchii, şi a avertizat China, să nu pună în aplicare planul respectiv.

Drept urmare, două fortăreţe B-52 au survolat spaţiul de deasupra insulei Senkaku administrată de Japonia, dar revendicate de China şi incluse în zona de control aerian.

Avioanele care survolează zona trebuie să indice planul de zbor, să afişeze naţionalitatea şi să menţină două canale de comunicaţii radio, care să permită dialogul cu autorităţile chineze.

Pedeapsa pentru nerespectarea regulilor este intervenţia forţelor aeriene chineze.

Marina americană a amplasat la Okinawa cel mai nou avion de supraveghere şi de lupta anti-submarin, P-8 Poseidon,acum când tensiunile în Marea Chinei sunt în creştere.

Decizia fusese luată de mult timp şi viza înlocuirea vechilor P-3 Orion, aflate la încheierea resurselor de funcţionare.

Această operaţiune nu este legată de decizia instaurării de către chinezi a zonei aeriene de identificare deasupra Marii Chinei orientale.

Trimiterea avioanelor întăreşte însă capacităţile militare ale SUA, în zona care acoperă insulele Senkaku.

Oricum, America va muta 60% din flota navală şi cea aeriană în Oceanul Pacific până în 2020.

De asemenea, cele mai moderne sisteme navale şi aeriene vor fi geografic distrbuite şi susţinute logistic de forţe importante în această zonă.

Un program militar de peste 100 de milioane de dolari va fi pus în aplicare şi va consta în 18 exerciţii majore, cu participarea tuturor categoriilor de forţe armate americane, dar şi a 30 de ţări partenere şi aliate.

În mod normal, forţele militare americane execută în jur de 150 de exerciţii anual, în zona Asia-Pacific.

Marina SUA va transfera 4 submarine de atac în insula Guam în 2015 şi alte 6 distrugătoare din Europa, pentru a creşte prezenţa navală în Asia de la 52 la 62 de nave militare.

SUA a revigorat şi modernizat relaţiile cu Filipine şi Thailanda, în timp ce dezvoltă relaţiile cu Brunei, India, Indonezia, Malaezia, Singaopore şi Vietnam.

-Prin urmare, implementarea de către Statele Unite a noii sale politici în Asia implică…

– …pe lângă angajamentele diplomatice, angajamente economice, dar şi angajamente de securitate – acorduri, livrare de echipamente militare, exerciţii comune etc.

Trebuie să ţinem cont în zonă de provocările ciclice ale Coreei de Nord, la care atât SUA, cât şi China trebuie să fie gata să răspundă, Phenianul având în dotare arme de distrugere în masă.

SUA şi China au obligaţia de a coopera în problemele importante ale zonei, în interesul vital al celor două şi al aliaţilor lor.

Acest concept de zonă de identificare aeriană a fost creat după Al Doilea Război Mondial, concomitent cu producerea şi introducerea în arsenalul forţelor aeriene a avioanelor cu reacţie, pentru a proteja spaţiul aerian naţional.

SUA a fost prima ţară care a stabilit o asemenea zonă, iar Coreea de Sud i-a urmat exemplul în 1951 şi Japonia în 1969.

Convenţia de la Chicago, care stabileşte regulile pentru transportul aerian, nu interzice conceptul de zonă de identificare aeriană, deoarece nu este o practică des întâlnită în dreptul internaţional.

Există aproximativ 20 de state, care au asemenea zone în prezent, printre care Australia, Canada, Germania, Islanda, India, Norvegia, Pakistan, şi Marea Britanie.

– Va fi 2014 un an tensionat, în Asia, din punct de vedere militar?

– Da şi nu.

Totul va depinde de noile scenarii puse la cale de Beijing, în viziunea sa de a recrea Imperiul chinez, sau aşa cum o denumesc chinezii în mandarină, încă din anul 1000 î.Ch., Zhōnghuá/Ţara de Mijloc.

America îşi va consolida prezenţa în regiune.

Statele limitrofe se vor înarma, modernizarea forţele navale fiind ţinta predilectă a acestora.

Exerciţiile militare se vor derula cu participarea ţărilor din zonă, cu care Washingtonul are alianţe, dar şi cu cele care doresc o alianţă cu SUA.

China s-a mutat către o nouă dimensiune a tensiunilor regionale asupra apelor şi a teritoriilor internaţionale, care va genera mari probleme diplomatice – în cazul unui accident nefericit.

Pe termen lung, dacă Beijingul intensifică măsurile şi adaugă diverse capabilităţi militare celor existente, potenţialul de conflict va deveni extrem de serios.

Beijingul va adopta o zonă de verificare aeriană identică şi în Marea Chinei de Sud, conform ultimelor declaraţii ale oficialilor filipinezi.

SUA va coordona relaţiile bilaterale între aliaţii din zonă, care sunt şi ei în diferite stadii, ale disputelor referitoare la unele teritorii revendicate.

– Nicio rază de soare la orizont?

– Unele semnale pozitive referitoare la relaţiile militare, dintre Washington şi Beijing vin spre noi devoalând o nouă dimensiune de cooperare militară între cele două state.

Astfel, la exerciţiile operaţionale de pe 6 septembrie, care au avut loc în Hawaii au participat trei nave chineze: Qingdao, un distrugător din clasa Luhu, Linyi, o fregată de clasa Jiangkai, şi Hongzehu, navă de alimentare cu combustibil din clasa Fuqing.

Exerciţiile comune au fost coordonate de crucişătorul american USS Lake Erie.

Noul ministru chinez al Apărării, Chang Wanquan a fost invitat în SUA unde a văzut centrul american de comandă din Hawaii şi Comandamentul de Nord din Colorado.

În discuţiile cu omologul său american, Chuck Hagel, Chang a abordat o serie de iniţiative pe care Statele Unite şi China le vor întreprinde pentru a consolida relaţia lor maritimă.

Altă rază de soare?

Afirm că sistemul internaţional construit după Al Doilea Război Mondial nu va mai fi recunoscut în 2025.

Vom avea un sistem multipolar, cu fracturi în sistemele naţionale.

Rivalităţile strategice se vor derula în jurul comerţului, investiţiilor, a inovaţiei tehnologice şi a achiziţiilor, dar nu putem neglija nici scenariul secolului XIX-lea, al cursei înarmărilor, expansiunilor teritoriale şi a rivalităţilor militare.

– Vă mulţumesc frumos pentru acest dialog marcat de un bombardament informaţional aparte şi nuanţări inedite.

Ultima ora:

ObservatorMarius Stoian: Din păcate observ că nu se înțelege ce este cu prezența în stradă a unor patrule militare cu vehicule de lupt

PoliticKlaus Iohannis: Până la finalul anului economia își va reveni și lucrurile vor intra în normal. Vom sprijini oamenii și firmele

EconomieAnca Dragu: Avem de ales între recesiune controlată și criză economică haotică

ExternRadu Carp nu vede cu ochi buni răspunsul dat de UE pandemiei de coronavirus: Este total inadecvat din moment ce Europa a devenit principalul focar de infecție

EvenimenteCristina Popescu: Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 martie, anul curent, emisiunea de mărci poștale intitulată Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere

SocialVasile Sebastian Dâncu despre frica și așteptările românilor în contextul social actual

CulturaTheodor Paleologu: Ideea că suntem atotputernici e o imensă iluzie. Cine sunt ”dedesubtologii”?

EditorialFlaviu Predescu: Apa în Bucureștii secolului trecut, ce se împărțea aproape în fiecare sâmbătă



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe