Adriana
Publicat în 4 iulie 2018, 07:39 / 47 elite & idei

Alexandru Grumaz: Summitul NATO din iulie, încotro?

Alexandru Grumaz: Summitul NATO din iulie, încotro?
+ Observator

Summitul NATO din iulie ar putea fi un moment de linişte între cei 29 de aliaţi, dar din păcate nu va fi aşa. Preşedintele Donald Trump a transmis o serie de scrisori către aliaţii săi din NATO, cu un mesaj clar: summitul va fi despre cei care dau 2% din PIB şi despre cei care nu dau. Scrisoarea trimisă către PM Erna Solberg fost publicată de media norvegiană.

În scrisoare, preşedintele SUA notează că Norvegia este „singura ţară din NATO care are graniţă cu Rusia, care nu are un plan credibil de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Înţeleg presiunile politice interne, aşa cum eu personal am cheltuit capital politic considerabil pentru a creşte cheltuielile noastre de apărare“, se arată în scrisoare.

„Cu toate acestea, va deveni tot mai dificil să justificăm cetăţenilor americani de ce unele ţări continuă să nu îndeplinească angajamentele noastre comune privind securitatea colectivă.“

Norvegia alocă 1,57% din PIB pentru armată şi nu va creşte rata până în 2024. Declinul previzionat în cheltuielilor pentru apărare umbreşte o serie de programe de mare anvergură, inclusiv achiziţionarea a 52 de avioane F-35, a patru submarine şi a 6 avioane de cercetare P-8 Orion care sunt destinate să acopere zona de nord a Norvegiei, pe fundalul unei acumulări de tehnică militară a Rusiei în regiune. Liderii opoziţiei norvegiene critică „planificarea proastă“ şi întârzierile în furnizarea echipamentelor necesare forţelor armate norvegiene precum ar fi un sistem avansat de apărare aeriană cu rază lungă de acţiune. Scrisoarea preşedintelui Donald Trump vine odată cu consolidarea prezenţei SUA în Norvegia. Aproximativ 285 de infanterişti marini din Camp Lejeune, Carolina de Nord, au sosit în Norvegia la jumătatea lunii ianuarie, prima rotaţie a ceea ce se numeşte acum Forţa Rotaţională a Infanteriei Marine – Europa. Obiectivul acestei forţe este acela de a îmbunătăţi capacitatea trupelor americane de a lupta în zona rece a Arcticii şi de a consolida parteneriatele cu aliaţii NATO, atât în ​​Norvegia, cât şi în alte regiuni, prin exerciţii de comune.

Corpul de infanterie marină are în prezent o altă misiune permanentă, Forţa de Rotaţie a Mării Negre, 400 de infanterişti, fiind situată la 2.000 de mile de la Vaernes la Mihail Kogălniceanu, România. Dar, în aşteptarea aprobării norvegiene, această locaţie se poate schimba în curând, potrivit generalului maior Niel E. Nelson, comandantul Forţelor Corpului de Infanterie Marină din Europa şi Africa, iar Norvegia poate să devina centrul european pentru infanteria marină americană în Europa. Din ultimele informaţii guvernul norvegian a aprobat creşterea numărului de infanterişti marini de la 330 la 700. Aceştia vor opera în apropierea graniţei cu Rusia în regiunea Troms. Lucrurile se complică odată ce Ambasada Rusiei la Oslo a avertizat guvernul norvegian că a încălcat acordul din 1949 când Norvegia a intrat în NATO şi a agreat să nu instaleze baze străine permanente pe teritoriul ei numai dacă este ameninţată sau atacată.

Priorităţile SUA la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iunie

La summitul NATO din 2018 mesajul Statelor Unite către membrii Alianţei ar putea părea destul de familiar. Într-un discurs la Consiliul Atlantic, pe 13 iunie, oficialii administraţiei Trump au subliniat primele trei priorităţi ale ţării pentru summit-ul bianual, care va avea loc în perioada 11-12 iulie la Bruxelles.

Cheltuielile pentru apărare – prima prioritate pentru care preşedintele Donald Trump a făcut apeluri repetate către ţările aliate de a planifica şi cheltui 2% din PIB pentru armată. „Angajamentul de împărţire a sarcinilor este un angajament de alianţă“, a declarat Thomas Goffus, Asistentul Secretarului Apărării pentru Europa şi NATO. „Acestea sunt angajamentele pe care le-am făcut unul altuia, după care alţii vor judeca credibilitatea alianţei noastre“.

Contraterorism – este a doua prioritate. Oficialii americani au subliniat necesitatea de a face NATO mult mai relevant în lupta împotriva terorismului, în special în Irak, Afganistan şi în lupta globală împotriva ISIS şi a afiliaţilor săi. „Actorii nonstatali folosesc capacităţi din ce în ce mai sofisticate şi rămân o ameninţare persistentă, condusă de ideologie şi de structuri politice şi economice instabile“, a spus Goffus. „La summitul NATO, anticipăm că aliaţii îşi vor întări angajamentele faţă de aceste eforturi cu contribuţii tangibile“ (aici, România va creşte numărul de militari din Afganistan la 1775 cu 286 de militari mai mulţi decât numărul din 2017).

Capabilităţile sunt cea de-a treia prioritate. „SUA doresc, de asemenea, ca NATO să-şi consolideze capacităţile de descurajare şi de apărare“, a spus Goffus. Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, este interesat în mod deosebit de modalităţile prin care naţiunile membre pot creşte viteza de luare a deciziilor, pot spori mobilitatea forţelor şi pot readuce în prim plan o cultură de pregătire militară la nivel naţional. Lipsa de pregătire „este un simptom al insuficienţei investiţiilor în capacităţile noastre de apărare“, a spus Goffus.

G7 versus NATO

Summit-ul NATO nu va putea fi folosit pentru a vindeca eventualele rupturi deschise între SUA şi Europa în timpul reuniunii G7 de luna trecută şi, de asemenea, nu va pune capăt speranţelor ţărilor occidentale că problema de 2% nu ar fi tema dominantă la întâlnirea de la Bruxelles (SUA alocă 685,9 mld. dolari adică 3,57 din PIB). Măcar la noi băieţii de la PSD au înţeles repede acest lucru şi au alocat 2% din PIB pentru armată. Diferenţa între a cheltui tot şi a cumpăra tehnică performantă este esenţială. Grecia, care alocă 2% din PIB pentru apărare, consumă peste 75% (normal ar fi undeva între 30-40%) din bugetul său pentru cheltuielile de personal în timp ce ţări cum ar fi Danemarca îşi cheltuiesc direct fondurile pe marile programe de modernizare. Să dea Dumnezeu şi la noi să fie ca în Danemarca, să-i cheltuiască cu folos!

Să privim cu atenţie relaţiile dintre liderii G-7 nu sunt la fel ca relaţiile dintre ţările lor. Iar G-7 nu este NATO. NATO nu este politică pe Twitter sau o masă rotundă. Nu este un club economic. NATO este o alianţă militară a guvernelor confirmată de tratate, cu trupe instruite să lupte şi să moară pentru a se proteja reciproc de atacurile străine. NATO este o alianţă de 70 de ani care a rezistat vânturilor politice şi demonstraţiilor împotriva arsenalelor nucleare în timpul Războiului Rece. Este un pact între naţiunile democratice. NATO a depăşit divergenţele dintre Kennedy şi Hruşciov, Brejnev şi Reagan. NATO le va depăşi şi pe acelea dintre Trump, Putin şi Merkel mai ales că preşedintele Trump se va întâlni cu preşedintele Putin în Finlanda pe 16 iulie.

Relaţiile militare nu sunt ca cele politice. Luaţi exemplul Turciei. Presa a titrat acum cinci luni ceva de genul: „Relaţiile dintre SUA şi Turcia sunt la cel mai jos nivel de la intrarea acesteia în NATO“. Dar ce se întâmplă în subteranele politicii militare? Liderii militari turci sunt în contact permanent cu cei din SUA şi din ţările aliate, şi îşi susţin angajamentul faţă de NATO. Este o preocupare americană/europeană faţă de mişcările confuze ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în Siria şi iubirea lui faţă de Rusia, dar relaţiile militare funcţionează în timp ce relaţiile politice şi retorica uneori încălzită a oficialilor aleşi o ia pe arătură. Politicieni vin şi pleacă militarii rămân.

Insistenţa preşedintelui Donald Trump că membrii europeni ai NATO să cheltuiască mai mult pentru propriii militari nu este o retragere, este o încercare intenţionat nediplomatică de a echilibra un dezechilibru.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbbtd

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis, discurs la summit-ul Inițiativa celor Trei Mări

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe