OraNoua.ro
Publicat în 30 iulie 2014, 15:45 / 414 elite & idei

Alexandru Lăzescu: Electoratul „de dreapta“ și rebeliunea Macovei

Alexandru Lăzescu: Electoratul „de dreapta“ și rebeliunea Macovei

de Alexandru Lăzescu

Cât de important va fi impactul unei candidaturi independente a Monicăi Macovei? Răspunsul depinde de maniera în care electoratul „băsist“, în sens generic, va răspunde la o întrebare esențială: ce este mai important, să găsim un candidat care să-l poată învinge în toamnă pe Victor Ponta sau să consolidăm o rezistență bine conturată care să se opună restaurației în curs?

Va candida Monica Macovei ca in­de­pen­dent, pentru că e limpede că șansele sale de a fi luată în calcul de alianța PNL-PDL sunt zero? Și dacă da, care ar putea fi impactul acestei decizii?

Pentru a înțelege contextul elec­toral în care ne aflăm, ar trebui să facem o analiză a elec­to­ra­tului non-PSD (conceptul de elec­torat „de dreapta“ nu are consistență în realitate).

Din acest punct de vedere, distingem cel pu­țin cinci segmente distincte.

  • Un segment dur, „băsist“, care rămâne lângă președinte și PMP, chiar dacă nu e neapărat entuziasmat de Elena Udrea. În afară de PSD, acest electorat este în egală măsură foarte critic și față de PNL.
  • Un segment pedelist cu simpatii „bă­siste“, dar mai nuanțat, care o sim­pa­ti­zează pe Monica Macovei și o antipatizează pe Elena Udrea. Acest segment a votat la ultimele alegeri europarlamentare cu PDL. Această parte a alegătorilor PDL nu pri­vește cu ochi buni fuziunea cu liberalii, în lumina întâmplărilor din trecutul apro­piat, deși acceptă pragmatic un aran­ja­ment de coaliție care să sprijine un can­didat anti-Ponta. Însă acest sprijin nu este deloc garantat, cel puțin pentru turul I. El se poate redirecționa fie către Cristian Dia­conescu, fie, dacă va candida ca in­de­pen­dent, către Monica Macovei.
  • Un segment liberal antibăsist, dar și an­ti-Ponta. Acesta votează tradițional cu PNL, însă e neclar în ce măsură îi va ră­mâne loial lui Klaus Johannis, care a fost practic parașutat în fruntea partidului. Ab­sența ostentativă a lui Crin Antonescu de la congresul de fuziune sigur nu îl ajută din acest punct de vedere, iar impactul in­tern al opțiunii Tăriceanu nu trebuie nici el expediat cu prea multă ușurință. Ac­ti­vul PNL se va alinia, cu siguranță, în cea mai mare parte din oportunism, în spatele noului președinte liberal, dacă sunt semne că Johannis are șanse solide să câștige cursa prezidențială. Dacă însă încep să apară îndoieli în această privință, acest sprijin nu mai este garantat ne­con­dițio­nat.
  • Un electorat liberal-uselist. Evident an­ti­băsist. Există o rețea destul de extinsă de liberali de conjunctură, fără niciun fel de convingeri ideologice (de tip Fenechiu, Stroe sau Chițoiu), care au ajuns în di­ver­se poziții administrative ca urmare a vic­toriei USL. Pentru ei revenirea alături de PSD, oferită de Tăriceanu, este tentantă, din perspectiva intereselor personale. Ce e neplăcut pentru PNL este că, în acest fel, s-a creat un spațiu de nesiguranță chiar în privința loialității unor or­ga­ni­za­ții, în parte sau în totalitate. Pe acest seg­ment contează Tăriceanu ca suport elec­toral, oarecum în travesti, după cum re­cu­nosc off the record chiar unii lideri li­be­rali importanți. În acest moment, Klaus Jo­hannis este sprijinit în principal de li­de­rii din teritoriu care speră că el este cartea câștigătoare. Dacă însă cifrele din sondaje vor începe să arate prost, sprijinul se poa­te evapora destul de repede, iar fricțiunile și incriminările interne vor crește.
  • Un segment eclectic în care se amestecă radicali ecologiști, de tipul UnițiSalvăm, reziduuri din fostul electorat al lui Dan Diaconescu, naționaliști, plus, foarte im­por­tant, o categorie consistentă de elec­to­rat care nu-l suportă pe Ponta, sunt anti-PSD, dar în același timp sunt dezamăgiți de întreaga clasă politică, nu mai speră să se schimbe ceva în bine prin vot. O parte dintre aceștia din urmă pot fi aduși la vot fie de către Monica Macovei, fie de către un candidat perceput antisistem, gen Mir­cea Diaconu.

Ceea ce am putea numi re­be­li­u­nea Monica Macovei este pri­vită cu simpatie de o parte a electoratului PDL, un sprijin cu puternice accente emoționale. Pentru acești alegători maniera în care demersul ei a fost rejectat, faptul că nu a fost lăsată să vorbească la congresul de fu­ziune au deja un impact important. Chiar și dacă Monica Macovei nu marșează, în final, pe varianta unei candidaturi in­de­pendente, falia deja s-a creat. Segmentul din PDL cu simpatii „băsiste“, în sens ge­neric, consideră blocarea ei drept o ne­dreptate, o trădare a principiilor și de ace­ea s-ar putea orienta în primul tur către o alternativă exterioară, cel mai probabil către Cristian Diaconescu. Forța resen­ti­mentelor nu trebuie niciodată sub­esti­ma­tă. Prevalează adesea în dauna analizei pra­gmatice. Liderii alianței PDL-PNL par să ignore acest aspect, mizând pe faptul că segmentul pro-Macovei, în ambele tu­ruri, ca și cel pro-PMP/Traian Băsescu, în turul doi, se vor alinia cuminți în spatele lui Johannis. E un pariu riscant, iar reac­țiile, unele publice, confirmă această eva­luare.

Atitudinea persiflantă, arogantă, adoptată nu doar de majoritatea liderilor noului conglomerat PNL-PDL, inclusiv la con­gre­sul de fuziune, ci și de sprijinitorii lor din spațiul public (Florin Iaru îi aloca dis­pre­țuitor Monicăi Macovei 0,3 procente, iar lui Cristian Diaconescu 2,5 procente) este o gravă eroare strategică. Paradoxal, în timp ce Victor Ponta face eforturi uriașe pentru a mai câștiga cât de cât puncte pe un teren electoral care nu este tradițional PSD (promovând reducerea CAS, rei­te­rând sprijinul pentru Codruța Kövesi șiDNA și chiar recunoscând, cu o jumătate de gură, că ar fi ceva probleme cu doc­to­ratul său), liderii, strategii și avocații pu­blici ai alianței PNL-PDL își permit să ig­nore cu nonșalanță un segment important din propriul lor electorat, care s-ar putea dovedi crucial într-o bătălie electorală strân­să. Nu am auzit niciodată, în trecut, atât de multe mesaje (exprimate în privat, pe rețelele sociale sau chiar în mass-me­dia) de tipul: „nu sunt în nici un caz dis­pus / dispusă să pun ștampila pe Klaus Johannis în turul II; prefer să stau aca­să“. Sigur, nu putem trage concluzii ge­neralizatoare, dar acest tip de rejectări ma­ni­feste exprimă o decuplare fundamentală a unei părți a alegătorilor (cât de extinsă rămâne de văzut) de cel prezentat drept singurul candidat legitim, „speranța drep­tei“, de către noua Alianță Creștin-Libe­rală.Dacă Monica Macovei candidează independent, doi sunt actorii afectați sever: Klaus Johannis (care pierde o parte importantă din electoratul PDL „băsist“) și Cristian Diaconescu (care nu mai be­ne­fi­ciază de acest transfer). În acest caz, prin scindarea electoratului „băsist“, niciunul dintre ei nu va avea șanse reale să treacă de turul I, iar Johannis ar putea pierde în fața lui Tăriceanu. Singura formulă de joc în această situație este doar aceea în care unul dintre ei se retrage din cursă și-l sprijină masiv pe celălalt. Dar e realist să ne așteptăn la așa ceva, în condițiile a­n­ti­patiilor manifeste dintre Monica Macovei și Elena Udrea? În principiu, Monica Ma­covei are mai multe șanse să atragă elec­toratul anti-PSD pasivizat, dar, în același timp, într-un ipotetic tur II ea ar fi re­jec­tată de zona liberală în mult mai mare mă­sură decât Cristian Diaconescu.

Ce va face acest tip de electorat în final va depinde de felul în care va răspunde la o întrebare esențială: ce e mai important: să găsim un candidat care să-l poată învinge în toamnă pe Victor Ponta sau să con­so­lidăm un nucleu politic cu susținere în societatea civilă, care să se opună pro­ce­sului de restaurație în plin avânt? Unii ar putea fi bulversați de întrebare. De ce cele două deziderate s-ar exclude reciproc? Nu ar trebui să ne așteptăm ca un eventual președinte al „marii coaliții de dreapta“, acum avem și un nume, Alianța Creștin-Liberală, exact asta să facă? Ei bine, din ceea ce s-a văzut până acum, pentru o par­te din electoratul pe care contează Klaus Johannis și sprijinitorii săi nu există prea multe garanții în ceea ce privește și dorința, dar și capacitatea acestuia de a se opune activ restaurației promovate agre­siv de PSD, dacă ar ajunge la Cotroceni. Această lipsă de încredere față de „soluția oficială de dreapta“ oferită de Alianța Creștin-Democrată poate da peste cap multe calcule. //

Sursa: http://www.revista22.ro/

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe