OraNoua.ro
Publicat în 24 iunie 2015, 17:01 / 436 elite & idei

Alexandru Lăzescu: Update. În pragul Grexit-ului?

Alexandru Lăzescu: Update. În pragul Grexit-ului?

de Alexandru Lăzescu

Update

  Într-o manieră tipic bruxelleză criza grecească nu s-a rezolvat dar s-a amînat. Întruniți ieri liderii țărilor din zona euro nu au putut decît să ia act de o listă de propuneri venită în ultimul moment de la Atena fără a avea la îndemînă și o analiză tehnică privind impactul real al măsurilor propuse de către guvernul Tsipras. Care, în paranteză fie spus, a dat și cu acest prilej o nouă probă de amatorism: mai întîi a fost trimisă, eronat, o variantă de propuneri duminică noaptea urmată de o alta, cea finală, care a ajuns abia luni dimineața.

 

   Liderii politici și oficialii implicați în gestiunea crizei s-au agățat, cu un optimism precaut, de această ultimă propunere pentru a evita un deznodămînt cu urmări potențial impredictibile. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a vorbit despre „primele propuneri reale după mai multe săptămîni” iar Jeroen Dijsselbloem, președintele grupului miniștrilor de finanțe din zona euro, a descris propunerile drept „un pas pozitiv”. Însă dincolo de aceste luări de poziție relativ încurajatoare părerile sunt destul împărțite. Wolfgang Schauble, de pildă, susține că Atena ar trebui să introducă controlul asupra circulației capitalului pentru a limita presiunea asupra băncilor. Iar Christine Lagarde apreciază că măsurile de reformă propuse nu merg suficient de departe. Alți analiști cred că renunțarea la ajustarea pensiilor și a salariilor din sectorul public și compensarea acestora prin taxe sporite asupra mediului de afaceri are toate șansele să afecteze negativ ritmul de creștere economică.

 

    De partea cealaltă, vicepreședintele Parlamentului, Alexis Mitropoulos, spune, din contra, că va fi dificil ca pachetul de reforme trimis debitorilor de către premier sa fie acceptate de colegii săi din Syriza. Asta înseamnă că grupul radical din Syriza i-ar putea pune probleme lui Tsipras chiar și în legătură cu o propunere despre care partenerii externi de dialog spun din start că este prea modestă. Problema premierului este aceea că se află într-o situație aproape imposibilă. Majoritatea grecilor spun că s-au săturat de austeritate dar 4 greci din 5 vor să rămînă în zona Euro și evident în UE. Iar guvernul său deși a făcut multă gălăgie și a stîrnit aprinse comentarii și în interior și în exterior a „reușit” să îngroape pînă și firava stabilizare economică pe care executivul anterior reușise să o obțină. Deocamdată din cauza zgomotului și a strigătele de luptă non-stop emise de membrii caninetului Tsipras lucrurile acestea nu se văd. Însă va veni și o vreme a scadenței.

 

    Însă nu doar primul ministru grec are probleme acasă. Și Angela Merkel se confruntă cu critici, venite chiar din interiorul propriului ei partid. O expresie a pragului înalt de frustrare la care s-a ajuns în Germania în legătură cu criza din Grecia. La care a contribuit cu siguranță și valul nesfîrșit de insulte cu care au fost gratulați nemții în ultimele luni. Influentul cotidian conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung îi cere dnei Merkel să nu se grăbească să accepte, fără o analiză serioasă, ultimul plan propus de guvernul Syriza pe care îl atacă extrem de dur. „Nici un guvern al unei țări în criză nu a afectat într-o asemenea măsură felul în care este văzută Europa ca acest guvern radical de la Atena. Nimeni nu a spart atîta porțelan. Au fost erodate însăși fundamentele Uniunii Europene. acceptarea acesteia de către cetățeni”.

 

   Prin urmare o situație încă destul de confuză deși evitarea unui dezastru ce părea iminent a avut un impact pozitiv asupra piețelor financiare și detensionat oarecum atmosfera din principalele capitale europene și de la Washington. Însă tragicomedia greacă este de parte de a se fi încheiat.

 

Unii cred că Grecia trebuie lăsată să intre în faliment. Se consideră că șocul financiar poate fi absorbit fără mari riscuri. Însă deznodământul crizei grecești poate avea alte consecințe grave. Și pentru viitorul UE, și pentru întregul climat de securitate de pe continent.

 

Grexit: așa a fost botezată în presă va­rian­ta ieșirii Greciei din zona euro. Cum era de așteptat, subiectul a dominat agenda me­dia pe plan internațional, mai ales în Eu­ro­pa, la acest sfârșit de săp­tă­mână. El a fost privit din di­ferite unghiuri: financiar, social, politic, geopolitic. Și, la fel ca în alte câteva rânduri în trecut, s-a spus și acum că este „reuniunea ultimei șanse“. La mo­men­tul în care este scris ar­ti­colul, se pare că ne în­drep­tăm către o amânare a de­ci­ziei pentru câteva zile, pâ­nă când va putea fi evaluată ultima pro­pu­ne­re venită de la Atena. Cum aceasta a ajuns abia în noaptea de duminică spre luni (ca­rac­teristic pentru maniera în care tratează lucrurile guvernul Syriza!), liderii euro­pe­ni nu au avut practic la dispoziție niciun fel de document pe care să-l discute.

 

Între timp, tonul pozițiilor publice a de­ve­nit neobișnuit de dur. Christine Lagarde, di­rectorul general al FMI, declara zilele tre­cute că se poate ajunge la un acord doar dacă „discuți cu adulți la masa ne­go­cierilor“. De altfel, o bună parte dintre oficialii europeni etichetează Cabinetul Tsi­pras drept o „echipă de amatori“. În ceea ce îl privește pe Tsipras personal, el vine la Bruxelles după o vizită la Sankt Pe­ter­s­burg și o adevărată paradă de prietenie ru­so-grecească. Acolo, premierul grec nu a scăpat prilejul de a denunța atitudinile din Uniunea Europeană: „De multă vre­me, Europa consideră că este punctul no­dal al ordinii economice mondiale, dar în prezent centrul de greutate se mută că­tre Asia, Rusia și alte zone“.

 

Chiar și Jean-Claude Juncker, președintele CE și unul dintre cei mai activi susținători ai poziției Greciei la Bruxelles, pare frus­trat și enervat. „Guvernul de la Atena ac­ționează de parcă noi, la Comisia Eu­ropeană, sun­tem niște fa­natici ai aus­te­rității care doresc să umi­lească po­porul grec“, de­clară el într-un interviu acor­dat săp­tămânalului ger­man Der Spiegel.„Nu îl în­țeleg pe Tsipras. I-am spus că nu ținem neapărat la anumite tăieri de costuri, dacă ei sunt în măsură să ofere alternative. În plus, în loc să se plângă de Comisie, poate ar fi trebuit să le spună grecilor că i-am oferit un pro­gram de investiții de 35 de miliarde de euro, pentru perioada 2015-2020, pentru a stimula creșterea economică. Nu am au­zit nimic despre asta.“

 

Principala problemă, care bulversează cam pe toată lumea în Europa, este de fapt atitudineaguvernului Syriza. Mulți sunt conștienți că țara nu are cum plăti imensa datorie externă și nu este exclus ca în vii­tor să fie luată în calcul o ștergere a unei părți din sumă. Însă vor să vadă că au­to­ritățile de la Atena au o atitudine cons­tructivă, sunt dispuse să-și asume reforme structurale serioase, care să permită eco­nomiei să funcționeze. Or, Alexis Tsipras și colegii săi nu numai că resping ma­jo­ritatea inițiativelor pe această temă, ci se lansează în nenumărate declarații insul­tătoare la adresa liderilor europeni, mai ales la aceea a nemților.

 

E greu de înțeles ce vor de fapt grecii. Bu­nul simț ar trebui să-ți spună să nu-i cri­tici și să nu-i jignești în permanență pe cei de la care vrei să ceri bani. Nu te afi­șezi, cu doar câteva zile înaintea unei în­tâlniri cruciale, într-o mare demonstrație de prietenie alături de liderul unei puteri care reprezintă în acest moment prin­ci­pala amenințare de securitate pentru ță­rile din structurile din care faci și tu par­te, NATO și UE. E o tactică de negocieri? Dacă e așa, atunci e una complet neins­pi­rată. E greu de crezut că principalii lideri europeni vor ceda la un șantaj primitiv de acest tip. Este, poate, manifestarea unor con­vingeri ideologice anticapitaliste, așa cum stă bine unor comuniști, maoiști sau troțkiști, bine reprezentați în Syriza? Sau, poate, pentru Tsipras și colegii săi, jocul po­litic intern este mai important decât re­zolvarea crizei? Ori la mijloc nu e nimic alt­ceva decât o doză substanțială de ama­torism și incompetență?

 

Ce se va întâmpla în continuare? Nu vom avea probabil un răspuns definitiv nici du­pă acest summit european. Unii cred că Grecia trebuie lăsată să intre în faliment. Se consideră că șocul financiar poate fi ab­sorbit fără mari riscuri. Însă deznodă­mân­tul crizei grecești poate avea alte cons­ecin­țe grave. Și pentru viitorul UE, și pentru în­tregul climat de securitate de pe con­ti­nent. De aceea, Angela Merkel este totuși atât de prudentă, în ciuda faptului că este la fel de iritată de atitudinea sfidătoare a grecilor, care lasă se înțeleagă că pentru si­tuația critică din țară sunt de vină toți, UE, nemții, FMI, băncile, mai puțin grecii înșiși. Atât cancelarul german, cât și alți ob­servatori privesc lucrurile într-un con­text mai larg. Lawrence Summers, fostul se­cre­tar american al Trezoreriei, se teme că da­că Grecia intră în faliment vom avea un „stat eșuat“ în UE, în interiorul unei re­giuni balcanice care are deja destule fo­ca­re de explozie și este o rută im­por­tan­tă de tranzit pentru emigranții veniți din Africa și din Orientul Mijlociu. În timp ce Ti­mo­thy Garton-Ash spune că Grecia tre­buie sal­vată de dragul Europei. „Vor fi con­se­cin­țe grave pentru întreaga Uniune Eu­ro­peană și pentru locul ei în lume. Un veto al Gre­ciei ar putea bloca, de pildă, sanc­țiunile la adresa Rusiei. Și chiar dacă Mos­cova nu este dispusă să pună la bă­taie sume consistente de bani, va fi mai mult decât încântată să joace cartea so­li­da­rității între două națiuni ort­od­o­xe.“ În timp ce China, care deja a preluat con­tro­lul asupra portului de containere din Pi­reu, va uti­liza Grecia drept un cap de pod pen­tru a-și spori influența în in­te­riorul UE.

revista22.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe