Matei Bogdan
Publicat în 4 martie 2020, 14:21 / 444 elite & idei

Alina Achim-Inayeh: Nordul Siriei – graniţa dintre geopolitică, securitate şi umanitate

Alina Achim-Inayeh: Nordul Siriei – graniţa dintre geopolitică, securitate şi umanitate

de Alina Achim-Inayeh

Provincia Idlib din Nordul Siriei este epicentrul geopolitic al acestor zile. De ani de zile este teatrul de luptă dintre, simplificând, forţele siriene fidele guvernului Assad, sprijinite de Rusia şi Iran, şi fortele rebele, ce se opun acestuia, sprijinite de Turcia.

Dincolo de importanţa strategică în plan militar, fiind ultimul bastion al forţelor anti-Assad, provincia Idlib este locuită de 3 milioane de civili, dintre care 1 milion de copii, refugiaţi aici din celelalte regiuni ale Siriei în care forţele guvernamentale au făcut ordine decimând populaţia civilă şi distrugând zone întregi. În 2018, Turcia şi Rusia au semnat un armistiţiu în nordul Siriei, armistiţiu care însă nu a fost niciodată respectat, în pofida luărilor de poziţie ale Turciei şi apelurilor acesteia către comunitatea trans-Atlantică de a se implica pentru rezolvarea situaţiei militare, dar mai ales a celei civile. Retragerea pripită a trupelor americane din nordul Siriei, ordonată de preşedintele Trump la începutul lui octombrie 2019 a dezechilibrat fundamental raportul de forţe din regiune, escaladarea militară a situaţiei devenind un pericol iminent. 

Pe acest fond a avut loc atacul forţelor aeriene siriene pro-guvernamentale de pe 27 februarie asupra provinciei Idlib, soldat cu moartea a 33 de soldaţi turci. Atac urmat, pe 1 martie, de doborârea de către forţele turceşti din regiune a două avioane de luptă siriene. Dincolo de efectele imediate, atât militare, cât şi civile, escaladarea situaţiei din nordul Siriei are trei implicaţii de amploare:

1.      NATO trebuie să fie precaută, dar şi solidară

Turcia este membru NATO, astfel încât este îndreptăţită, aşa cum a şi făcut, să solicite implicarea Alianţei în rezolvarea situaţiei, implicare pe care Alianţa continuă să o evite din două motive: antecedentele implicării Alianţei în regiune, respectiv Libia, descurajează statele membre în a aproba o nouă incursiune în regiune şi, mai important, în conflictul sirian este implicată Rusia, ori o confruntare NATO-Rusia este, pe bună dreptate, de evitat. In urma incidentelor de pe 27 februarie, Turcia a invocat Art. 4 al Alianţei, care prevede consultări în cadrul Alianţei atunci când  “sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea unuia dintre aliaţi”, obţinând o declaraţie de sprijin, fără însă să fie menţionată implicarea militară. Deşi membru fidel al Alianţei, Turcia a avut poziţii controversate în cadrul acesteia, prin relaţia sa tensionată cu SUA, din când în când, mult prea apropiată de Rusia, şi prin regimul autocrat pe care preşedintele Erdogan l-a impus în ţară. NATO va trebui să găsească o modalitate prin care să îşi menţină solidaritatea cu un aliat dificil, dar fidel, pentru a îşi păstra postura de alianţă unitară şi, prin aceasta, puternică, evitând totuşi un conflict direct cu Rusia.    

2.      Situaţiei refugiaţilor din Siria îi trebuie o rezolvare sustenabilă şi care să nu depindă de un singur actor

Turcia găzduieşte 3,7 milioane refugiaţi, al căror acces în UE (respectiv Grecia şi Bulgaria) le este interzis prin controlul graniţelor de către Turcia, în urma unui acord în acest sens între Turcia şi UE. În urma escaladării situaţiei din nordul Siriei, preşedintele Erdogan a ameninţat cu deschiderea acestor graniţe şi, implicit, un nou val de refugiaţi în UE. Mai mult, pentru scurt timp aceste graniţe au fost deschise, numărul celor care au încercat să intre în Grecia, respinşi fiind de către forţele greceşti, variind între 8.000 şi 40.000, în functie de sursa de informare. Dincolo de numere se află oameni, familii care fug de masacru, înfometare şi frig, şi pentru care, ca şi pentru cei aflaţi în Idlib, nu s-a găsit încă o rezolvare demnă şi care, nu pentru prima oară, sunt masă de manevră şi carte de schimb. Noua comisie UE, cu accent pe rolul geopolitic al Uniunii, va trebui să se implice mai serios în rezolvarea problemelor din vecinătăţile sale şi să adopte politici pe termen lung, mai consistente şi vizionare decât gazele lacrimogene la graniţa greacă.

3.      Relaţia Rusia-Turcia, întotdeauna capricioasă, se poate din nou înrăutăţi, dar nu vă aşteptaţi la divorţ

Relaţia dintre Turcia şi Rusia a fost mereu o relaţie tranzacţională, amicală cât timp existau interese comune, şi adversarială atunci când acestea erau divergente. Pe fondul escaladării situaţiei din Siria această relaţie se poate răci, deşi se fac eforturi diplomatice susţinute pentru evitarea acestui scenariu. Un conflict direct va fi în continuare evitat, deşi din ce în ce mai dificil, în primul rând din cauza implicaţiilor trans-atlantice pe care acesta l-ar declanşa. După detensionarea crizei, chimia dintre cei doi preşedinţi va contribui cu siguranţă la menţinerea relaţiei într-o zonă cel puţin neutră. Evident, atât timp cât cei doi îşi vor păstra funcţiile, mai uşor de prezis într-un caz decât în celălalt. 

Această analiză a fost publicată in cadrul True Story Project pe siteul www.truestoryproject.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe