Matei Bogdan
Publicat în 27 mai 2020, 09:58 / 76 elite & idei

Alina Bârgăoanu: „COVID-19, o mascaradă pentru a impune vaccinarea obligatorie” este cea mai toxică știre falsă

Alina Bârgăoanu: „COVID-19, o mascaradă pentru a impune vaccinarea obligatorie” este cea mai toxică știre falsă

Tot mai multe știri false referitoare la Sars-cov-2 circulă, în aceste zile, pe platformele de social media. La nivel global, au fost identificate câteva valuri de fake news, spune la RFI,  Alina Bârgăoanu, prof.univ.dr. SNSPA și expert în analiza dezinformării. De departe, cea mai periculoasă narațiune toxică este cea cu privire la vaccinare, spune aceasta. ” Găsirea unui vaccin a declanșat o adevărată cursă globală. Cred că toată lumea, toți medicii, toți epidemiologii, toți virusologii de pe această planetă sunt implicați în acest demers. Este tulburător faptul că există segmente mari ale populației, nu numai în România, ci la nivel global, care au început să se mobilizeze împotriva unui vaccin care nici nu există și care, după părerea mea, ar rezolva foarte multe probleme”, spune Alina Bârgăoanu.

Reporter: În ultima vreme au circulat mai multe știri false legate de COVID-19. Începem cu originea virusului. S-a spus că a fost creat în laborator.

Prof. Alina Bârgăoanu: Este una dintre primele teorii conspiraționiste sau narațiuni toxice, așa cum le-am numit eu, care au circulat în timpul pandemiei. În ordine temporală, este chiar prima conspirație care a circulat. Are un istoric precis. Originea acestei conspirații este legată de un site obscur din India, a fost preluată de un blog financiar, după care a intrat chiar în mainstream-ul mass media. Interesant este că, la fel ca virusul, această conspirație a dezvoltat tot felul de tulpini, în sensul că, periodic, locația laboratorului unde ar fi fost “fabricat” virusul s-a schimbat. Inițial, a pornit cu ideea că ar fi vorba despre un laborator din China. După care narațiunea s-a schimbat, în sensul că ar fi originar din Statele Unite, după care a trecut și prin Israel. S-au găsit actorii cu care să fie asociată această origine. Interesant este că, din punctul de vedere al conținutului, această narațiune a circulat fix în aceeași formă. Diferită a fost locația propriu-zisă. Interesant este că sunt oameni care cred că a fost creat într-un laborator din China, dar în același timp cred că a fost creat și într-un laborator din Statele Unite. Acest lucru îmi arată un lucru asupra căruia eu am mai avertizat în intervențiile mele publice. Cineva care crede într-o conspirație este foarte susceptibil de a crede și cealaltă conspirație, chiar conspirația opusă. În legătură cu această poveste toxică, aș vrea să spun că ea a intrat foarte mult în mainstream, în mass media și chiar în discursul oficial, ceea ce o face mult mai greu de înlăturat. Repet, nu vorbim despre o simplă conspirație, ci despre una care a intrat în mainstream, chiar în discursul oficial.

Reporter: Există narațiuni toxice, cum le-ați denumit dumneavoastră, cu privire la vaccinare. Zilnic apar știri despre vaccinuri. Sunt peste 100 în dezvoltare. 8 sunt testate deja. Acest fapt a dus la o proliferare a antivacciniștilor. Se spune că „cineva vrea să ne vaccineze cu forța”.

Prof. Alina Bârgăoanu: Această narațiune toxică referitoare la faptul că totul ar fi o mascaradă pentru a introduce vaccinarea obligatorie mi se pare narațiunea cea mai periculoasă, poate pentru că este vorba și despre o opțiune personală. Consider că este narațiunea toxică cea mai periculoasă pentru că, în primul rând, are direct de-a face cu viața omului, chiar cu viața copiilor. Probabil din acest motiv există și un pic de sensibilitate mărită din partea mea. Al doilea argument pentru care consider că această narațiune este de departe cea mai toxică este datorat faptului că ea a adunat toate celelalte narațiuni, toate celelalte conspirații. Este un tip de meta-narațiune, o narațiune-umbrelă în interiorul căreia găsim toate celelalte narațiuni toxice care au fost promovate în aceast perioadă, inclusiv narațiunea toxică despre care am vorbit mai înainte, legată de originea virusului. Această poveste cu virusul inventat se cuplează cu agenda anti-vaccinistă, construindu-se următorul raționament. Virusul a fost “fabricat”, aproape nici nu mai contează unde, pentru a susține agenda celor care vor să introducă vaccinarea obligatorie. Și narațiunea toxică a leacurilor miraculoase și-a găsit loc sub această agendă anti-vaccinistă prin construirea unui pseudoargument, conform căruia există leacuri miraculoase, dar nu sunt promovate, ne sunt interzise tocmai pentru a susține agenda big farma și agenda celor care susțin vaccinarea obligatorie. Din acest motiv spun că este narațiunea cea mai toxică. Unul dintre motive pentru că are direct de-a face cu viața omului, cu viața copiilor. Al doilea, pentru că a adunat teme din toate celelalte narațiuni cu care am fost confruntați în ultima perioadă.

Rep:  În context, aduc în atenție o știre de la vecinii noștri de peste Prut. „Mitropolia Moldovei solicită autorităților să nu fie permisă implantarea cipurilor în oameni, așa cum ar dori Bill Gates. Mitropolia atrage atenția că o eventuală vaccinare a populației împotriva COVID -19 nu trebuie să fie obligatorie, ci benevolă. În caz contrar ar încălca leguslația națională și internațională”. Se tot vorbește despre vaccinarea populației în condițiile în care încă nu avem un vaccin. Iar acum, avem o poziție publică care nu are niciun fundament științific.

Prof. Alina Bârgăoanu: Mă bucur foarte mult că ați adus în discuție această poziție oficială. Se leagă și de ceea ce am spus mai sus, faptul că narațiunile toxice devin cu atât mai toxice cu cât ele pătrund în discursul mainstream, chiar în discursul oficial. Aceasta este ca o afirmație generală. Mă bucur foarte mult că atrageți atenția asupra acestei știri. În legătură cu ea, aș mai spune câteva lucruri. În primul rând este fascinant, tulburător, alarmant faptul că începem să ne mobilizăm împotriva unui vaccin pe care îl dorim cu toții și pe care încă nu l-am descoperit. Găsirea unui vaccin a declanșat o adevărată cursă globală. Cred că toată lumea, toți medicii, toți epidemiologii, toți virusologii de pe această planetă sunt implicați în acest demers de a găsi un vaccin. Este tulburător faptul că există segmente mari ale populației, nu numai în România, ci la nivel global, care au început să se mobilizeze împotriva unui vaccin care nici nu există și care, după părerea mea, ar rezolva foarte multe probleme. Este fascinant faptul că ne mobilizăm împotriva unui vaccin care nu există. În al doilea rând, l-ați invocat pe Bill Gates. Este foarte interesant că, în acest moment, Bill Gates este figura cea mai demonizată la nivel global. Cred că a câștigat acum “premiul întâi” la demonizarea publică la nivel global. Motivul pentru care este figura publică cea mai demonizată are de-a face cu faptul că el este simbolul mișcării provaccinare. Această demonizare a lui Bill Gates are de-a face cu faptul că este una dintre figurile publice globale care militează pentru vaccinare atât în lumea dezvoltată, cât și în țările în curs de dezvoltare și în cele subdezvoltate. Iarăși, interesant este, apropo de cum iau naștere teoriile conspirației, că în timpul unei conferințe de la sfârșitul anului trecut, Bill Gates a avut o prezentare de tip foresight, în care avertiza cu privire la probabilitatea izbucnirii unei pandemii. În gândirea conspiraționistă, acest lucru, care s-a întâmplat, declarația lui Bill Gates fiind un fapt, a fost reinterpretat ca o dovadă, un pseudoargument cum că Bill Gates știa că urmează să se întâmple pandemia, că este parte din această conspirație, din această “mascaradă”. Ultimul lucru pe care vreau să îl spun în legătură cu această știre pe care ați adus-o în atenția publică este faptul că, și în România, și în alte țări, discursurile antivaccinare sunt de foarte multe ori promovate de site-uri care promovează mesaje de tip ultraconservator. În general, nu numai pe această narațiune toxică, site-urile din Republica Moldova sau paginile de Facebook din Republica Moldova au reprezentat o poartă de intrare a acestor narațiuni toxice în spațiul public românesc.

Rep:  Narațiuni toxice care fac referire și la măsurile de izolare, de carantinare. S-a spus că avem de-a face o o mega păcăleală, o mega înșelătorie.

Prof. Alina Bârgăoanu: Cu o mascaradă. De asta am spus că această meta narațiune legată de Bill Gates și de vaccinare mi se pare cea mai toxică. Adună toate celelalte teme de natură conspiraționistă, originea virusului, tehnologia 5G, implantarea cipurilor, faptul că suntem ținuți în casă, contestarea măsurilor de izolare socială, măsuri care ar fi luate pentru ca infrastructura 5G să fie instalată. E foarte interesant faptul cum această ultimă variațiune a narațiunilor toxice le încorporează pe toate celelalte. Referitor la Republica Moldova, eu am urmărit felul în care un anumit conținut care venea de pe pagini de Facebook din Republica Moldova, sau de pe site-uri din Republica Moldova, au promovat foarte mult această conspirație împotriva tehnologiei 5G. Interesant este că reacția la tehnologia 5G a venit dintr-o țară în care această tehnologie practic nu există. O putem interpreta și ca o reacție la tehnologie, lucru oarecum normal. Cred că această narațiune a fost foarte mult amplificată. Unele pagini de Facebook sau site-uri ce au originea în Republica Moldova au reprezentat o poartă de intrare prin care aceste narațiuni au intrat și în spațiul public românesc online.

Rep:  Ați spus că toate aceste narațiuni toxice au un caracter uniform. Cum explicați acest lucru?

Prof. Alina Bârgăoanu: Fără a conspiraționa și noi, pentru că tot vorbim despre dezinformare, evident că trebuie să te legi de ideea de sursă, de modalități de amplificare, de faptul că aceste narațiuni ar servi anumite interese. Ferindu-mă foarte mult de tonul conspiraționist, aș spune că aceste narațiuni toxice sunt foarte uniforme la nivel global. Caracterul uniform cred că poate fi explicat în mai multe feluri. Posibil să fie asociate cu o sursă unică. Aceasta ar fi o posibilitate. O altă posibilitate ar fi că, psihologic vorbind, acestea au fost narațiunile care au circulat întotdeauna la nivel global în momentul în care omenirea s-a confruntat cu o situație de criză. Am citit că inclusiv în cazul gripei spaniole a existat o conspirație, aceea că virusul ar fi fost adus de soldații germani pe niște nave de război. Vedeți că există o “reziliență” a acestei teme. E posibil să fie o sursă comună, e posibil să fie niște temeri comune ale umanității în momentul în care se confruntă cu o problemă medicală gravă. Există și un al treilea motiv pe care l-am mai enunțat în unele dintre intervențiile publice. Cred că răspândirea globală a acestor narațiuni toxice are de-a face și cu un eșec al leadership-ului la nivel global. Faptul că la nivel global nu au existat demersuri și mesaje comune pentru contracararea unei probleme de natură medicală a creat un vid de comunicare, care a fost umplut fie pe care naturală, fie pe cale construită, de către diverși actori interesați.

Rep:  Am observat că multe mesaje sunt scrise agramat. Și asta intenționat. Se vede clar că sunt o glumă. Dar sunt oameni care le iau de bune, cred în ele și le dau mai departe pe rețele.

Prof. Alina Bârgăoanu: Sigur că da, aș puncta câteva lucruri referitor la faptul că nouă astfel de lucruri ni se par o glumă și le transmitem mai departe cu ideea de a face glume pe seama lor. Pe pagina mea de Facebook, mulți dintre prietenii mei, oameni raționali, împrăștie aceste postări cu greșeli în ideea că semnalează că sunt niște lucruri iraționale, că sunt pline de greșeli. Eu aș vrea să atrag atenția asupra faptului că aceasta este principala modalitate prin care noi înșine amplificăm aceste narațiuni toxice. Dacă ar fi să vorbim despre o primă măsură de a ne proteja, ar fi aceea de a nu le împrăștia, chiar dacă modalitatea prin care noi zicem că le împrăștiem este o modalitate critică. Chiar dacă le criticăm, chiar dacă “râdem” de ele, tot amplificare se cheamă. Mediul online funcționează după niște algoritmi, după ideea de amplificare. Algoritmul nu judecă dacă eu sunt critică față de o postare, ci doar ia în calcul faptul că am răspândit-o, am transmis-o mai departe. De aceea, recomandarea mea este aceea de a nu răspândi, de a nu transmite mai departe aceste narațiuni toxice chiar dacă credem că în felul acesta le combatem. Al doilea lucru este că, atunci când începem să contrazicem aceste narațiuni, nefiind experți, este posibil să începem să jucăm exact pe terenul dezinformării. Intrăm “în dialog” cu aceste narațiuni și vrem, nu vrem, începem să le validăm. Iar a treia concluzie la care am ajuns și în urma consultării unor articole de specialitate este faptul că trebuie să evităm inclusiv demonizarea celor care le împrăștie. Mă refer la utilizatorii naivi care le împărtășesc. Ar trebui să evităm să îi criticăm foarte mult pe cei care împrăștie astfel de povești, să râdem de ei. În felul acesta, la rândul nostru, amplificăm, transmitem mai departe conspirațiile; în plus, creăm un tip de radicalizare, un tip de reziliență în rândul celor care le împrăștie. Facem exact pe dos, amplificăm și radicalizăm.

Rep: Apropo de acest lucru, am primit recent pe WhatsApp o caricatură, o imagine în care sunt două persoane, tată și fiică. Tatăl se uită într-un monitor. Fiica îi spune „Nu te mai uita, tată. Această știre este fake news.” Răspunsul tatălui este următorul „Cum poate fi fake news dacă spune exact ce gândesc?”

Prof. Alina Bârgăoanu: Este o caricatură foarte potrivită. A sintetizat o întreagă literatură de specialitate referitoare la bias-ul confirmării. Dezinformarea mizează de fapt pe activarea lucrurilor despre care noi credem că sunt adevărate. Mizează pe activarea unor credințe, iar noi nu mai judecăm faptele în funcție de faptele propriu-zise, ci în funcție de aceste credințe. Un fel de gândire “dacă eu cred ceva, înseamnă că este adevărat”. S-a inversat foarte mult relația de tip cauză efect. Ceva este adevărat, deci eu îl cred și în prim plan apar credințele noastre, prejudecățile, iar pe baza acestora considerăm că ceva este adevărat sau fals. Este exact mecanismul pe baza căruia funcționează dezinformarea. Dezinformarea nu este, în primul rând, o chestiune de adevărat și fals. Este o chestiune de a amesteca ceva ce este adevărat cu ceva ce este în mod evident fals, dar mizează foarte mult pe activarea bias-urilor noastre, pe activarea credințelor anterioare. Din cauza aceasta, dezinformarea nu este generală. Ea începe să fie foarte mult particularizată pentru a activa tocmai aceste credințe. Apropo de mesajul antivaccinist în România, el mizează foarte mult pe retorica libertății. Ați invocat acest lucru și în știrea pe care ați adus-o în discuție. E o retorică foarte puternică. Se pune problema că am vorbi despre libertatea de alegere, că nu mai poate fi “ca pe vremea comunismului”, că ne sunt încălcate drepturi și libertăți fundamentale. În felul acesta, mesajul antivaccinist intră în rezonantă tocmai cu această retorică a libertății, o retorică distorsionată a libertății. Din cauza aceasta cred că mesajul antivaccinist este, din nefericire, poate nu foarte persuasiv, dar cu siguranță persuasiv.

Rep:  Doamnă profesor, o ultimă întrebare. De ce sunt unii oameni ușor de manipulat?

Prof. Alina Bârgăoanu: E o întrebare foarte grea, pe care trebuie să o expediem în câteva cuvinte. Traversăm o perioadă care ne predispune la anumite stări de incertitudine, de anxietate, de nesiguranță. Există un teren fertil pentru a putea fi bombardați cu mesaje înșelătoare. Aș evita termenul de manipularem mi se pare un termen puternic. Dar cu siguranță vorbim despre mesaje care sunt concepute pentru a intra în rezonanță cu temerile noastre, cu prejudecățile noastre. În contextul pandemiei, mesajul antivaccinist cunoaște un reviriment extraordinar. „Beneficiază” de aceste stări de spirit de nesiguranță, de starea de îndoială în legătură cu aproape orice. În plus, intervine ceea ce am spus mai înainte, că ne luăm nu după fapte, ci după credințele noastre anterioare. Mesajul anti-vaccinist rezonează foarte mult cu retorica libertății de alegere, motiv pentru care cunoaște un reviriment care ar trebui să ne preocupe mai mult.

www.rfi.ro

Ultima ora:

ObservatorAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

PoliticIoana Petrescu: “Dacă ar fi să dau un sfat, aș încuraja cât mai multe femei să intre în politică, să intre în administrația publică, acest sacrificiu merită” (II)

EconomieValentin Lazea: Agenda ecologică a Băncii Centrale Europene – plusuri și minusuri

ExternOvidiu Nahoi: Jerusalema, de la melodie religioasă la ”imn african” și hit global

SocialMiruna Troncota: Centrul de Studii Europene SNSPA a lansat un nou episod de podcast

EvenimenteAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

CulturaCristina Popescu: Port popular de nuntă

EditorialAlina Bârgăoanu: ”Mic îndrumar privind vocabularul conspiraționist”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe