Matei Bogdan
Publicat în 25 martie 2020, 18:47 / 121 elite & idei

Alina Bârgăoanu: Dezinformarea vine în tot ecosistemul de informare

Alina Bârgăoanu: Dezinformarea vine în tot ecosistemul de informare

Decanul Facultății de Comunicare a SNSPA, Alina Bârgăoanu, ne îndeamnă să folosim sursele oficiale pentru a ne lua informațiile care ne interesează  și atrage atenția că acum, dezinformarea este la nivel de sistem, vine în tot ecosistemul de informare.

Alina Bârgăoanu recomandă  o “carantină digitală”, adică un comportament mult mai rezervat pe platformele digitale.

Prin urmare, sursele oficiale sunt cele mai sigure în această perioadă dificilă pe care o traversăm cu toții.

Realizator (Maria Țoghină): “Adevăr sau provocare” – discutăm cu Alina Bârgăoanu, decanul Facultății  de Comunicare din cadrul SNSPA și expert în analiza dezinformării. Spațiul informațional este, în această perioadă,  dominat de informații, fie ele adevărate sau false, referitoare la pandemia de coronavirus, pentru că a afectat major toate domeniile de activitate. Lumea s-a oprit,  dar informațiile continuă să circule într-un ritm și mai amețitor parcă. Nu-i așa Alina?

Alina Bârgăoanu: Sigur că da. Este exact diagnosticul pe care l-a pus OMS care a avertizat de mult timp, că avem de-a face și cu o infodemie. OMS a avertizat asupra faptului că pandemia propriu-zisă este însoțită umăr la urmăr și de infodemie, adică de o invazie de informații, unele corecte, unele false, dar care oricum îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere. Eu cred că aceasta este o stare de fapt, sper să nu am inflexiuni moralizatoare în discursul meu, dar  trebuie să înțelegem că  nevoia de orientare a oamenilor, de interpretare, de conversație este la cote maxime și atunci de această stare de spirit trebuie ținut cont. Este o stare de spirit care predispune la panici emoționale, la a da ascultare teoriilor conspirației. Cred că această tendință este naturală , cred că experții și cei care  comunică oficial trebuie să țină cont de această stare de spirit. Eu cred că ea nu trebuie demonizată , ci trebuie pur și simplu înțeleasă și administrată.

Realizator: Dacă în zona rețelelor sociale se fac eforturi de limitare a contaminării cu fake news, pare că noul spațiu de proliferare a știrilor false  devine aplicația WhatsApp. Sunt mesaje care devin virale, dar la care, cred eu, suntem chiar mai vulnerabili decât în cazul celor promovate pe alte  rețele sociale.

Alina Bârgăoanu: Sigur că da, eu cred că dezinformarea acum este la nivel de sistem, vine în tot ecosistemul de informare, pe televiziunile clasice, chiar și pe radio, pe rețele sociale clasice, dar într-adevăr, o tendință care s-a diferențiat este ascesiunea uluitoarea a WhatsApp-ului, ca sursă de informare, de conversație. Cred că vom asocia această criză cu ascensiunea WhatsApp-ului, cred că toți dintre noi am fost bombardați cu diverse mesaje, sfaturi medicale, cu teorii conspiraționiste, cu meme-uri  care ne-au distrat mai mult sau mai putin, din zona politică sau chiar geo-politică. Așa cum  m-am exprimat într-un articol, este un adevărat “untold”  al dezinformării, mai ales cu WhatsApp pe post de scenă principală.

Realizator: Ce ar trebui să facem  în această perioadă dificilă pe care cu toții o parcurgem? Am în vedere aici ceea ce tu numeai foarte frumos „igiena informațională” atât de necesară.

Alina Bârgăoanu: Eu am recomandat într-unul din primele articole pe care le-am scris pe tema infodemiei, un fel de “carantină digitală”, evident că este o metaforă, m-am inspirat din vocabularul la modă. Această “carantină digitală“  nu înseamnă că nu consultăm sursele, mai ales cele oficiale de informații, faptul că nu suntem în legătură cu prietenii, cu oamenii în care avem încredere. Prin această carantină digitală,  am recomandat un comportament mult mai rezervat pe platformele digitale. Eu cred că suntem bombardați acum cu tot felul de conținuturi, fie că vorbim despre informații, poze, conținut video, audio. Eu, studiind foarte mult fenomenul, aș putea să mă asemăn cu doctorii aceia, cu lucrătorii de la ambulanță, care iau primii contact cu virusul. Este posibil să fiu și eu virusată pentru că am ajuns prin niște colțuri ale internetului prin care nici nu mi-aș fi închipuit că pot ajunge. Sunt forme de  manifestare diverse ale dezinfomării, de la forme relativ benigne. Aș da un exemplu: a circulat la un momendat un filmuleț cu lebedele care se întorc pe canalele din Veneția. National Geographic a publicat o informație și a contrazis acest lucru, a arătat că este vorba despre un fake news. Să spunem că aceasta ar fi o formă mai benignă, deși e o discuție separată pentru că și astfel de informații creează o stare  de anxietate emoțională. Dar sunt forme, după părerea mea mult mai periculoase de dezinformare, aș puncta mai ales dezinformarea care este împachetată sub forma teoriilor conspirației, este un trend care se manifestă global.

Realizator: Chiar voiam să te întreb dacă și în acest context,  mai discutăm despre actori statali, non-europeni,  interesați în alterarea spațiului informațional și dacă ai exemple în acest sens?

Alina Bârgăoanu: Nu aș fi atât de sigură că este o segregare pe state, pe națiuni, eu cred că spațiul informațional este asaltat din toate părțile, cu tot felul de interese politice, economice, financiare, geopolitice si așa mai departe. Așa încât, aici nu aș stabili niste granițe foarte clare. Dar este clar că, în zona aceasta de conspirație, s-au diferențiat două conspirații: o  teorie a conspirației care are inflexiuni geopolitice si aici există două manifestări –  există conspirația că virusul ar fi fost creat in China și conspirația opusă că ar fi fost creat în America. Deci să spunem că aceasta ar fi teoria conspirației cu inflexiuni geopolitice. Cealaltă teorie este aceea care neagă existența acestei crize, neagă existența morților în Italia. Acum două zile, am urmărit un filmuleț care circulă pe rețelele sociale, cu un român din diaspora care spune că ceea ce se întâmplă în Italia este în totalitate fals. De ce spun că această dezinformare sub forma teoriilor conspirațiilor este cea mai periculoasă, deoarece efectul are legătură cu crearea solidaritatății. Efectul teoriilor conspirațiilor, chiar  asupra celor care nu le cred, care le resping, sunt următoarele: reduc disponbilitatea de implicare, de participare, deci de solidaritate. Al doilea efect foarte periculos, mai ales într-o astfel de situație: reduc increderea în autorități, în acțiunea oficială. Dezinformarea care vine împachetată sub  forma teoriilor conspirațiilor nu este ceva amuzant, nu este ceva de care să râdem și pe care să o împrăștiem mai departe, chiar cu această rezervă critică. Ci eu cred că, în momentul în care ne întâlnim cu teoria conspirației,  nu trebuie să o împraștiem mai departe, pentru că o punem în circulație. Eu continui îndemnul pe care îl formulez de aproape o lună de zile: trebuie să facem un efort să avem incredere în autorități, în sursele oficiale,  în mainstream, în jurnaliști, ceea ce are și un corolar. Pentru a avea încredere în autorități,  în comunicare oficială, cred că și această comunicare oficială trebuie să fie extrem de transparentă și extrem de sistematică. Faptul că ne confruntăm cu o stare de urgență, nu înseamnă că transprența în comunicare este mai mică, ci dimpotrivă, eu cred că trebuie să fie mai mare, tocmai pentru a preveni vidul de comunicare în care să se strecoare toate aceste forme despre care am vorbit.

Realizator:  Pentru că am vorbit despre jurnaliști,  care crezi că este rolul jurnaliștilor în astfel de momente?

Alina Bârgăoanu: Jurnaliștii se află și ei în linia I,  cel putin pe acest plan al contracarării dezinformării. Poate că putem avea o discuție de sine stătătoare despre cum arată jurnalismul  în România, poate că ne-ar plăcea ca jurnalismul să fi mers mai hotărât pe calea profesionalizării, pe zona digitalizării , dar eu cred că aceasta este o discuție de sine stătătoare. Clar, această criză a arătat că avem nevoie de surse care să intermedieze în mod profeionist informația. Surse de autoritate, surse de cunoaștere și, încă o dată, jurnaliștii se află în această categorie. Nu suntem egali din punct de vedere al accesului la  informație, al capacității de a căuta informația, de a  prelucra informația, de a o verifica, de a o pune în context , așa încât eu sper că un efect benefic al acestei situații foarte complexe pe care o trăim, este să fie și această  reabilitare a rolului jurnalistului în societate, rol extrem de important de a intermedia informația.

Interviu difuzat în emisiunea „Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină, ediția din 22/23 martie 2020, care poate fi următiră în transmisia LIVE VIDEO din linkul de mai jos: http://www.romania-actualitati.ro/alina_bargaoanu_dezinformarea_vine_in_tot_ecosistemul_de_informare-136584

Ultima ora:

ObservatorAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

PoliticIoana Petrescu: “Dacă ar fi să dau un sfat, aș încuraja cât mai multe femei să intre în politică, să intre în administrația publică, acest sacrificiu merită” (II)

EconomieValentin Lazea: Agenda ecologică a Băncii Centrale Europene – plusuri și minusuri

ExternOvidiu Nahoi: Jerusalema, de la melodie religioasă la ”imn african” și hit global

SocialMiruna Troncota: Centrul de Studii Europene SNSPA a lansat un nou episod de podcast

EvenimenteAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

CulturaCristina Popescu: Port popular de nuntă

EditorialAlina Bârgăoanu: ”Mic îndrumar privind vocabularul conspiraționist”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe