Matei Bogdan
Publicat în 22 ianuarie 2020, 20:12 / 149 elite & idei

Alina Bârgăoanu: Războaiele virale – noua realitate a secolului digital

Alina Bârgăoanu: Războaiele virale – noua realitate a secolului digital

de Alina Bârgăoanu

Un articol recent al publicaţiei americane The New Yorker sublinia că tehnologia digitală „ne rescrie corpurile astfel încât acestea să corespundă propriilor sale interese, ne rearanjează feţele în vederea generării cât mai multor like-uri”. De aici, apariţia a ceea ce articolul numeşte „faţă de Instagram”: artificială, robotizată şi, în cele din urmă, foarte comună. Evident, nu este vorba doar despre Instagram („platforma celor obsedaţi de selfie-uri”), ci, în general, despre platformele digitale care funcţionează, relativ la fel, pe bază de algoritmi, meta-date, micro-targetare şi foarte mult conţinut vizual.

Evenimentul dramatic din debutul anului 2020 – lichidarea generalului iranian Qasem Soleimani cu o dronă lansată pe teritoriul irakian de către forţele americane la decizia expresă a preşedintelui Donald Trump – m-a dus cu gândul la întrebarea: tehnologiile digitale ne rescriu, ne remodelează numai feţele, corpurile, viaţa privată, relaţiile de prietenie? Sau este vorba despre o remodelare mai amplă, care ar putea fi identificată şi în plan geopolitic, al confruntării dintre puteri? Cu alte cuvinte, la fel cum există o „faţă de Instagram”, există şi un „război de Instagram”, sau de Twitter, Facebook, TikTok? Un război care este astfel purtat încât, printre altele, sau chiar „înainte de altele”, să genereze like-uri, engagement, follower-i, să se „preteze” la generarea de meme (Instagram, Whatsapp, Reddit), să „încapă” în postări de 280 de caractere (Twitter) sau în videoclipuri de 15 secunde (TikTok)?

Grăbesc o concluzie: este vorba despre tendinţe care depăşesc, în opinia mea, trăsături mai vechi ale războiului modern. Cum ar fi aceea că războiul informaţional se desfăşoară în paralel cu cel convenţional, îl suplineşte, îl amplifică, îl prelungeşte, îl amână; sau aceea că victoria este şi o victorie a percepţiilor şi a naraţiunilor dominante. Toate aceste trăsături se păstrează în continuare, dar este vorba şi despre ceva cu totul nou. În „secolul digital” (Tom Wheeler), războiul este „rescris” pentru a corespunde noilor tehnologii dominante. După apariţia obiectivelor turistice „bune pentru Instagram”, a cafenelelor „cu potenţial de a deveni la modă pe Facebook”, a venit vremea ca noile tehnologii să îşi genereze liderii care pot „duce”  războaie/ confruntări virale în noul ecosistem de comunicare.

Iată câteva manifestări ale acestui nou tip de confruntare „rescrisă” pentru a se conforma actualului ecosistem de comunicare.

Preşedinţia Twitter

Este deja de notorietate faptul că actualul Preşedinte american a inaugurat „Preşedinţia Twitter”; că, în politica externă, a înlocuit abordarea predecesorului său, Barack Obama, „pivot to Asia” (strategia de a muta întreaga atenţie a demersurilor de politică externă pe evoluţiile din Asia) cu „pivot to Twitter”.

Decizia de lichidare a generalului Qasem Soleimani a fost descrisă exact în aceşti termeni: „shoot and tweet”. Escaladarea, respectiv de-escaladarea conflictului, au avut loc, fără îndoială, şi în spatele uşilor închise; istoria ne va arăta, poate, ce factori au cântărit în decizia iraniană de a avea o ripostă aproape nesemnificativă la eliminarea generalului, ce raport de forţe intern, regional, posibil global a făcut ca acţiunea americană să fie lăsată „aşa cum a picat”, într-o exprimare colocvială. Cert este că o parte din negocieri s-a purtat pe Twitter, în mesaje de 280 de caractere, în timp real, în văzul întregii lumi. Scrisorile oficiale, telegramele criptate, înâlnirile conspirative, convorbirile pe linii strict securizate (pe „firul roşu”) au fost înlocuite sau completate de postări „explozive”, adresate, în egală măsură, părţii externe, dar şi taberei interne de susţinători.

Fiecare actor a avut în vedere mai degrabă publicul intern, mai precis, mobilizarea propriei tabere de susţinători. Să nu uităm că, în SUA, totul se desfăşoară (şi) într-un context electoral. Preşedintele american a căutat să capitalizeze printre susţinători demersul de lichidare a generalului Soleimani, mizând pe animarea sentimentelor patriotice şi pe reactivarea mesajului cu care a câştigat primul mandat, „America first!”. Dincolo de contextul electoral, acţiunile Preşedintelui au scos la suprafaţă, încă o dată, o realitate dură a superputerii americane: faptul că orice demers – de politică externă, din domeniul finanţelor, din plan social – găseşte America profund divizată. Recentele acţiuni au găsit America în plin „război cognitiv”: adică în incapacitate de a se pune de acord asupra unui număr minim de fapte, intepretări şi interese. Instantaneu, cele două tabere „interne” s-au aliniat, şi-au exprimat poziţiile ireconciliabile în tuşe sigure, de tip binar: bine/rău, alb/ negru; evident, în mod invariabil, „binele” unei părţi fiind „răul” părţii adverse.

Războiul cognitiv – un efect al platformelor digitale?

La instalarea războiului intern cognitiv, parte a războiului informaţional din secolului digital, au contribuit, cu siguranţă, mai mulţi factori: economici, sociali, culturali, dar şi tehnologici. Platformele digitale, optimizate cum sunt pentru amplificarea emoţiilor, pentru crearea unor comunităţi închise, a unor adevărate enclave puţin predispuse schimbului, pentru generarea unor răspunsuri prefabricate, nu au cum să nu fie luate în calcul atunci când analizăm acest fenomen.

Aşa cum am spus, Preşedintele Trump a căutat – şi aproape sigur a şi reuşit – să capitalizeze momentul în rândurile susţinătorilor. Ceea ce este un lucru obişnuit. La fel de obişnuit, poate, este şi faptul că echipa de campanie a Preşedintelui Trump a cumpărat un număr considerabil de reclame pe Facebook, prin care acţiunile de înfruntare a Iranului au fost lăudate în mediul online. Aceste reclame au circulat însoţite de un sondaj prin care se căuta feedback-ul utilizatorilor. Nimic neobişnuit până aici. Neobişnuit este faptul că nici feedback-ul, nici laudele nu au reprezentat miza principală a reclamelor online, ci colectarea datelor personale ale utilizatorilor, a preferinţelor şi dispoziţiilor emoţionale ale acestora. Datele personale – „mina de aur” a oricărei campanii electorale contemporane. Aşa au stat lucrurile în 2016, aşa vor sta, cel mai probabil, şi în anul acesta.

Generalul Soleimani – un duşman viral

Şi demersurile de comunicare ale părţii iraniene merită examinate. Aici, trebuie recunoscut, analiza este filtrată de sursele de informaţie de limbă engleză, prinse şi ele în morişca războiului informaţional. Două aspecte mi se par relevante şi susceptibile de a depăşi această limitare.

După cum ştim, de ceva timp, autorităţile de la Teheran sunt confruntate cu ample mişcări de protest. Este poate frapant faptul că una dintre măsurile luate pentru a mai tempera spiritul protestatar a fost întreruperea accesului la Internet. O măsură dură, radicală, intens şi fără echivoc criticată în spaţiul occidental. În paranteză fie spus, să ne aducem aminte că, întrebat în campania electorală din 2016 cum ar rezolva problema ISIS, actualul Preşedinte american a răspuns că le-ar închide Internetul.

Oricâtă pudoare sau indignare am manifesta în legătură cu ambele reacţii, ele reflectă şi conştientizarea, posibil stângace, a unui fapt: cauzele civice, mişcările de protest se promovează şi amplifică, astăzi, mai ales prin mijloace tehnologice; prin recursul la algoritmi, la micro-targetare, la exploatarea datelor personale şi a dispoziţiilor emoţionale; prin aplicaţii digitale de tip crowdfunding, care, la fel cum ne ajută să evităm, de exemplu, maşinile de radar ale poliţiei sau să găsim ruta cea mai puţin aglomerată către mall, ne ghidează, în cazul protestelor, să evităm forţele de ordine sau găsim locurile de întâlnire ale celorlalţi protestatari (metode documentate în cazul protestelor din Paris, Barcelona sau Hong Kong). De remarcat că, pe 11 ianuarie, Preşedintele Trump le-a transmis protestatarilor de la Teheran un mesaj de sprijin scris în limba farsi. Unde altundeva decât pe Twitter?   

În sfârşit, s-a comentat mult despre generalul iranian Qasem Soleimani că era unul dintre liderii cei mai puternici ai Iranului, cu o influenţă semnificativă în Irak, Siria, Liban, Yemen, Afghanistan. S-a discutat mai puţin despre faptul că exercita o influenţă semnificativă şi pe platformele digitale. Era, cu alte cuvinte, o celebritate, un influencer, un brand. Selfie-urile sale deveneau imediat virale pe platformele digitale (platforma favorită pare să fi fost Instagram, unde deţinea cel puţin 10 conturi); era un maestru al înregistrărilor video, postate pe platformele digitale sau difuzate de televiziunea clasică; sub patronajul său, se organizau concursuri de bodybuilding, prilej pentru un alt torent de conţinut vizual în mediul online; un film inspirat de viaţa sa – realizat cât încă mai era încă în viaţă – urmează să aibă premiera în cadrul unui festival de la Teheran.

Pentru publicul american/ occidental, este cunoscut mai ales din iulie 2018, când a declanşat pe Instagram un război al memelor cu Preşedintele Trump. Generalul Iranian a postat o fotografie trucată în care apare cu un walkie-talkie în mână, iar pe fundal se vede Casa Albă în flăcări. Faptul că imaginea Casei Albe în flăcări este luată din filmul de la Hollywood „Cod roşu la Casa Albă” („Olympus has fallen”) este o mostră de post-realitate care valorează cât o mie de analize.

www.gandul.info

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe