Matei Bogdan
Publicat în 27 octombrie 2021, 15:39 / 143 elite & idei

Andreea Paul: Cine conduce lumea?

Andreea Paul: Cine conduce lumea?

Oamenii de afaceri, vor spune unii. Giganții IT? Giganții din energie? Sau poate cei din industria farmaceutică ori telecomunicații ori servicii bancare? Politicienii, vor susține alții. Guvernele, instituțiile internaționale, SUA, China sau Clubul de la Roma? Câteva familii bogate? Mafia globală? Mass-media? Ba nu, doctorii care au grijă de sănătatea noastră sau poate profesorii care educă tinerele generații pregătindu-i pentru o nouă lume de fiecare dată?

Veți găsi argumente multe în favoarea vreunui răspuns sau altul. Însă vă spun de la bun început că nu cred în niciuna dintre teoriile conspiraționiste vehiculate în jurul acestora. Mai degrabă cred în formarea rețelelor de putere, în care fiecare particulă contează când acționează, și care conduc lumea în direcția globală generală dorită – acum direcția evidentă e verde, digitală și o societate a cunoașterii. În aceste rețele, particula ”România” absentează mult, mult prea grav.

10 rețele de putere globale mi se par acum mai evidente ca niciodată care se dezvoltă în jurul:

Intereselor proprii care pot îmbunătăți lumea, economia și societatea, care satisfac nevoile consumatorilor. Interesele pot fi individuale, locale, regionale, naționale, continentale, iar dinamica permanentă a acestui mănunchi de interese, pe verticală și pe orizontală, setează tendințele globale. Unde excelează România în lume? La competițiile mondiale de robotică și informatică, pentru elevi, și la sport: canotaj, scrimă, tenis … adică exclusiv acolo unde interesul și eforturile sunt fundamental individuale și private. Care e interesul național? Să-l enunțăm clar ca să-i putem recupera valoarea conceptuală deformată în ultimii ani.
Piețelor libere care au nevoie de profit, digitalizare, competitivitate dar și de reglementare. Explozia prețurilor la energie pe o piață oligopolistă invocând liberalismul pieței, când de fapt e vorba de o veritabilă manipulare a pieței prin resursele deținute de un număr prea mic de companii, la care România cu resursele sale absentează fără motiv, este un exemplu autentic și la îndemână. Profitul e la alții, românii plătesc. Competitivitatea e deopotrivă la alții. Cele mai competitive economii ale lumii sunt Elveția, Suedia, Danemarca, Olanda și Singapore. România se află pe locul 48 în ultimul raport al competitivității din 64 de țări analizate de către IMD World Competitiveness Center, în 2020; respectiv pe locul 23 din 26 de țări ale UE incluse în acest raport (Malta nu apare), înaintea Slovaciei, Bulgariei și Croației. România urcă 3 poziții în clasamentul global al competitivității, dar pică 4 locuri în clasamentele globale ale competitivității digitale și 2 locuri în competitivitatea talentelor, din nou, împotriva valului global.
Inovării, ca bază solidă a creșterii și dezvoltării economice, sociale și umane. Într-o lume cu resurse umane, fizice și de capital limitate. Nevoia omului de a munci mai puțin, dar mai inteligent, a dus la accelerarea automatizării, a învățării autonome, a inteligenței artificiale etc. Cele mai inovatoare economii ale lumii sunt, din nou, Elveția, Suedia, urmate de data aceasta de SUA, Marea Britanie și Coreea de Sud. România se află, din nou, pe locul 48 în lume, din 132 de țări analizate în ultimul Raport al Inovării Globale publicat de WIPO; respectiv pe locul 31 în Europa, mult sub așteptări.
Libertății și democrației care ne îmbogățesc din toate punctele de vedere, nu doar etic și moral, ci și ca standard de trai și cultură societală, pentru că permit schimbul de idei, favorizează investițiile, arta, literatura … și dezvoltarea liberă, permit mai multă inovare și, în consecință, mai multă dezvoltare economică și socială. Noua Zeelandă, Elveția, Hong Kong, Canada, Australia, Danemarca sunt în topul mondial cu cel mai ridicat nivel al libertății umane, conform ultimului raport din 2021. Din perspectiva libertății economice, Singapore, Noua Zeelandă și Australia deschid clasamentul global, iar România se află pe locul 43 în lume, ca o economie moderat liberă, din 169 de țări analizate de Heritage Foundation; respectiv pe locul 26 în Europa. În schimb, Norvegia, Islanda și Suedia deschid topul global al cel mai democratice țări, în timp ce România este abia pe locul 62 în lume din cele 167 de economii analizate de către EIU.
Educației care ridică semnificativ calitatea vieții și competitivitatea economiei. Angajații mai educați câștigă salarii mai bune, creează tehnologii inovatoare și națiuni puternice. Țările care își revendică un loc pe harta puterii globale investesc masiv în educația cetățenilor proprii, mai ales în domeniile științifice și inginerești, în sectoarele care revoluționează omenirea prin noile tehnologii. România se află pe locul 138 în lume la cheltuielile guvernamentale dedicate educației ca pondere în PIB, cu cele 3 procente, din 187 de țări ale lumii analizate, conform datelor UNESCO.

Continuare, aici.

Ultima ora:

ObservatorAlexandru Grumaz: Jurnal de război (XIV). Paradoxul extinderi NATO

PoliticKelemen Hunor: În timp ce alţii dărâmă statui, noi ridicăm statui şi construim un viitor paşnic

EconomieDaniel Dăianu: Se întoarce o economie a tristeţii?

ExternIulian Chifu: Gâtuirea Europei – Un vas venind din China a blocat aprovizionarea cu petrol şi gaze prin Suez

SocialAndreea Paul: Meseriile viitorului pentru copilul meu

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a organizat prima ediție a conferinței internaționale în domeniul diplomației cibernetice – „Building global digitalisation: creating trust & security through cyber diplomacy”

CulturaIonuț Vulpescu: Naționalismul religios crește radical în perioadele istorice marcate de o dramatică vulnerabilitate

EditorialAlexandru Grumaz: Jurnal de război (XIV). Paradoxul extinderi NATO



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe