Consiliul Uniunii Europene a închis aproape 50 de dosare sub Preşedinţia României până în prezent, mai multe decât în timpul primelor două luni ale mandatului Austriei, această performanţă fiind meritul aparatului tehnic al reprezentanţei României la Bruxelles şi al experţilor ministeriali, susţine preşedintele Iniţiativei Pentru Competitivitate – INACO, Andreea Paul.

„Cantitativ, Consiliul Uniunii Europene a închis aproape 50 de dosare sub Preşedinţia României până în prezent, mai multe decât în timpul primelor două luni ale mandatului Austriei. E foarte bine. Această performanţă este însă una de conjunctură: actualul mandat se apropie de final şi este în interesul tuturor statelor membre să închidă negocierile pe cât mai multe dosare, înainte de a intra în campania pentru alegerile europarlamentare. Aceasta performanţă este meritul aparatului tehnic al reprezentanţei României la Bruxelles şi al experţilor ministeriali, aceia puţini pe care îi mai avem în ţară, care s-au ocupat cot la cot cu maşinăria tehnică automată a Consiliului UE de întregul proces. Marea presiune este pe aceşti tehnicieni. Pe scurt, specialiştii români îşi fac bine treaba alături de aparatul tehnic european. Miniştrii nu au niciun merit în acest sens şi nu au de ce să se împăuneze”, explică Andreea Paul într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Preşedintele INACO consideră că politicienii români au pierdut un prilej extraordinar de a face din problema extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria o prioritate pe masa Consiliului UE.

„Calitativ, nu poţi să străluceşti în timpul unui astfel de mandat important al României fără politicieni străluciţi. Nu poţi să străluceşti fără viziune, integritate, profesionalism, seriozitate şi carismă politică, fără să dovedeşti că iubeşti România şi UE. Din punct de vedere politic noi nu existăm. Miniştrii noştri nu participă la nicio întâlnire pregătitoare, iar pe dosare nu avem niciun fel de influenţă politică. Politicienii noştri au pierdut un prilej extraordinar de a face din problema extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria o prioritate pe masa Consiliului UE. Conservatorii vor spune că e o utopie. Profesioniştii sunt însă cei chemaţi să transforme interesul României care pare azi o utopie în realitate. Îi avem? Nu în rândul decidenţilor politici”, susţine Paul.

În opinia acesteia, România a ratat nu numai acest obiectiv al extinderii spaţiului Schengen ci şi pe acela de prioritiza strategia europeană a Dunării.

„Concret, în loc să viziteze Olanda şi Franţa, după pregătiri serioase, din timp făcute, pentru a discuta cu premierii şi în Parlamentele acestor state membre, Premierul României s-a dus la Ierusalim, imediat după prezentarea priorităţilor României în Parlamentul European. Dacă lucram politic din timp la acest obiectiv, am fi putut pune tema libertăţii de mişcare a românilor şi bulgarilor în spaţiul Schengen pe masa Consiliului UE. Acesta era rolul politicului. Am ratat acest obiectiv şi doamna premier are în continuare reţineri să meargă în Olanda. O discuţie solidă despre consolidarea spaţiului Schengen nu a început, doar jocuri de gleznă acasă şi declaraţii isterice anti-europene pentru urechile celor neacomodaţi cu regulile şi valorile europene, cu practicile bune de guvernanţă europeană. Nu am reuşit, aşa cum au făcut bulgarii care au pus tema extinderii în Balcani pe masa Consiliului UE, să prioritizăm strategia europeană a Dunării. Aici era nevoie de politicienii de top buni. Am ratat şi aici. Nu există un program cu finanţare europeană pentru dezvoltarea Dunării şi a porturilor de la Marea Neagră, deşi deţinem dubla Preşedinţie şi puteam activa butoane importante decizionale”, menţionează reprezentantul Iniţiativei Pentru Competitivitate.

Paul consideră că este „inacceptabil” faptul că la peste 10 ani de la aderarea României la UE nu avem niciun român care să conducă o instituţie europeană de top sau măcar o agenţie europeană, iar o oportunitate românească ar fi numirea Laura Codruta Kovesi ca procuror european, însă Guvernul nu o susţine, „spre stupefacţia liderilor europeni chiar din familiile politice din care fac parte partidele de guvernământ”.

O altă oportunitate în opinia preşedintelui INACO ar fi aducerea Agenţiei Europene de Muncă în România.

De asemenea, Brexitul este o provocare pentru mandatul actual al României, fără însă a putea influenţa aceste decizii.

„În ipoteza ieşirii Marii Britanii din UE fără acord, adică a unui Brexit dur, va trebui revăzut şi bugetul pentru anul 2020 şi compensarea contribuţiilor semnificative ale britanicilor la bugetul european. În scenariul amânării Brexitului sau al unui acord, există această perioadă de tranziţie 2019-2020 care presupune continuarea contribuţiilor Marii Britanii la bugetul UE. Pe scurt, o ieşire bruscă va îngusta bugetul european semnificativ în 2020. În continuare sunt multe necunoscute în care nu putem ridica problema influenţei României în absenţa unor lideri politici români de anvergura europeană”, a mai spus Andreea Paul.

O altă provocare este bugetul european 2021-2027, însă până nu se bate în cuie contribuţia fiecărei ţări la bugetul UE nu se va publica nimic în monitorul european oficial. În a treia săptămână din luna aprilie se închide de facto terenul decizional al Consiliului UE, deoarece se intră în alegerile europene. „Cred că bugetul UE va rămâne blocat, pe loc, fără fixarea contribuţiilor statelor membre. Pe dosarul migraţiei este la fel, totul blocat”, mai spune reprezentantul INACO.

Ea consideră că trebuie „să limpezim confuziile de acasă pe plan juridic, economic şi politic, respectiv să învăţăm să comunicăm în UE şi în lume”. „Pe justiţie suntem aspru criticaţi de europeni. Alunecăm grav spre antijustiţie, încălcări ale statului de drept, dar şi economic şi politic (…) Încă nu am văzut vreun sondaj legat de percepţia românilor cu privire la Preşedinţia României la Consiliul UE. Însă percepţia în cancelariile europene cu care am intrat în dialog direct este a unei ţări cu oameni oneşti, bine pregătiţi profesional, conduşi de corupţi şi mincinoşi care au capturat puterea”, adaugă Paul.

Potrivit sursei citate, preşedinţia României la Consiliul UE are mari probleme de comunicare, în condiţiile în care nici măcar reuşitele, „mai mici sau mai mari”, nu sunt bine comunicate. „Cred că Preşedinţia României la Consiliul UE ar trebui să-şi îmbunătăţească rapid comunicarea, pentru a transmite informaţia europeană de interes la public”, a subliniat şeful INACO.

„Când politicienii noştri sunt văzuţi de europeni ca fiind mincinoşi, e complicat să visezi la rezultate notabile. Europenii ştiu bine situaţia din România şi e o eroare uriaşă să-şi imagineze cineva că sunt dezinformaţi. Europenii au surse alternative de informare. Când mai multe surse îţi spun că ceva e disfuncţional, încrucişezi informaţiile şi tragi concluzii. Singur. Să înţelem odată pentru totdeauna că a fi la putere nu te validează automat ca fiind sincer sau profesionist”, comentează preşedintele INACO.

În acest context, Andreea Paul consideră că românii vor continua să plece din ţară, mai ales cei bine pregătiţi profesional, iar opoziţia mizează prea mult pe implicarea UE ca să ne ajute.

Însă, momentul de vârf al actualei Preşedinţii la Consiliul UE va fi la Summitul din mai de la Sibiu, cu privire la viitorul UE, iar preşedintele va fi în prim plan şi „singurul politician cu care europenii vorbesc azi serios în România”. „Rămâne de văzut dacă va putea să vină cu o iniţiativă sclipitoare care să dea forţă politică acestui mandat al României la Preşedinţia UE pentru a o face memorabilă”, conchide Andreea Paul.