Adriana
Publicat în 11 septembrie 2012, 22:02 / 104 elite & idei

Andreea Paul: Cum putem creşte eficienţa instituţiilor publice? Putem câştiga lupta cu corupţia?

Andreea Paul: Cum putem creşte eficienţa instituţiilor publice? Putem câştiga lupta cu corupţia?
+ Observator

După cum deja v-aţi obişnuit, vă supun atenţiei şi dezbaterii un nou subiect pentru creşterea competitivităţii României. Mai pe scurt, pentru a ne simţi bine fiecare în propria ţară: eficienţa instituţiilor publice. Care sunt dificultăţile de care v-aţi ciocnit în relaţiile cu instituţiile publice? Aveţi propuneri concrete prin care să soluţionăm aceste probleme?
Viziune: Servicii publice axate pe cetăţean, simplificate, transparente, eficiente, oferite la preţul corect Stadiul actual
Competitivitatea instituţiilor publice plasează România pe locul 116 din 144 de ţări analizate în Raportul Global al Competitivităţii 2012-2013. Corupţia se află pe lista punctelor vulnerabile. La nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca principala piedică în prestarea serviciilor publice de calitate. Partidele politice şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie, urmate de justiţie, poliţie şi funcţionari publici. România a obţinut un scor al corupţiei de 3,6 din 10, care o plasează pe locul 25 între cele 27 state membre UE, fiind urmată doar de Bulgaria şi Grecia, conform Indicelui de percepţie a corupţiei 2011 elaborat de Transparency International. Poziţionarea slabă din perspectiva corupţiei este dublată de opacitatea instituţională. Nivelul de transparenţă în elaborarea politicilor guvernamentale poziţionează România pe locul 136 din 144 ţări analizate în acelaşi Raport Global al Competitivităţii 2012-2013. În vederea eliminării corupţiei în sectorul public, Canada a implementat un Registru public pe Internet, supravegheat de un consilier de etică, care trebuie completat de către angajaţii din administraţia publică, indiferent de poziţia ocupată şi în care fiecare declară averea, activităţile profesionale desfăşurate, cadourile primite sau călătoriile efectuate. Transparenţa informaţiilor publice creează noi oportunităţi pentru mediul de afaceri. Estimările OECD arată că beneficiile economice totale directe şi indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la nivelul întregii economii a UE se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. În România, instituţiile publice generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. Beneficiul economic se ridică la aproximativ 1,4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale şi poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României. Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB la 12,4% din PIB în perioada 2009-2012. În acelaşi timp, a avut loc îmbunătăţirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe şi tarife, desfiinţării, comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat. Obiective 1. Focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri; 2. Construirea unui cadru instituţional mai eficient; 3. Dezvoltarea resurselor umane din sectorul public; 4. Transparentizarea informaţiilor publice, ceea ce poate genera un plus de 1% la creşterea economică a României.
Direcţii de acţiune
1. Focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri: • Simplificarea proceselor administrative. Includerea unui filtru în ceea ce priveşte sarcinile administrative generate de noile acte normative pentru mediul de afaceri, astfel încât ţinta de reducere cu 25% a sarcinilor administrative să poată fi atinsă; • Informatizarea administraţiei publice şi interconectarea bazelor de date; • Facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii şi la înţelegerea procesului decizional; • Creşterea predictibilităţii mediului de afaceri şi asigurarea unui mediu competitiv ca urmare a regulamentelor şi procedurilor bine definite şi a documentaţiei standardizate uşor controlabile; • Întărirea procedurilor de E-guvernare pentru eliminarea procedurilor birocratice; • Creşterea informării în rândul cetăţenilor şi a mediului de afaceri pentru a creşte gradul de utilizare a Sistemului Electronic Naţional (SEN); • Creşterea utilizării Punctului de Contact Unic Electronic, ca modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii: – Continuarea îmbunătăţirii interfeţei; – Prezentarea exhaustivă a informaţiilor de interes pentru cetăţeni şi mediul de afaceri; – Eliminarea erorilor de sistem. Punctul de Contact Unic Electronic va deveni o modalitate de încredere pentru obţinerea de informaţii actualizate la zi şi pentru orice fel de plăţi, la orice oră; – Reducerea timpului de răspuns la solicitări. 2. Construirea unui cadru instituţional mai eficient: • Împărţirea Ministerului Economiei în două ministere distincte: Ministerul Energiei şi Ministerul Competitivităţii Economiei; • Regionalizarea ANAF, în vederea întăririi capacităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat; • Stabilizarea cadrului instituţional şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. • Definirea unei structuri de instituţii publice stabile peste ciclurile electorale, prin care să se evite suprapunerile de responsabilităţi, să se asigure continuitatea îndeplinirii obiectivelor asumate pe termen mediu şi lung şi să se răspundă nevoilor imediate, cum ar fi absorbţia eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune; • Stabilirea de rezultate măsurabile şi permanenta raportare la acestea în cadrul proceselor derulate; • Utilizarea reală a unor instrumente de management deja existente în administraţia publică. Sistemul de control intern conţine 25 de standarde a căror implementare corectă ar conduce la eficientizarea instituţiilor publice; • Reducerea costurilor cu funcţionarea instituţiilor publice. 3. Dezvoltarea resurselor umane din sectorul public: • Stabilirea unui sistem eficient de management al carierei angajaţilor: criterii transparente în procesul de selecţie a personalului, bazate pe abilităţi, cadru de evaluare reală a performanţei personalului; • Depolitizarea funcţiei publice; • Asigurarea „memoriei instituţionale”, prin respectarea principiului stabilităţii angajaţilor, îndeosebi la nivelul înalţilor funcţionari publici; • Introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari, asemănător celui pentru comisarii europeni, în scopul prevenirii conflictelor de interese. În cadrul acestuia vor fi prevăzute în mod specific activităţile profesionale în care pot fi implicaţi membrii Parlamentului, concomitent cu instituirea obligaţiei de a declara orice interese sau participaţii financiare şi activităţile profesionale ale partenerului de viaţă. 4. Transparentizarea informaţiilor publice: • Dezvoltarea şi implementarea de politici publice numai pe baza relaţiei reciproce dintre executiv şi societatea civilă, respectând cele trei axe: circuitul informaţional, consultarea în procesul elaborării politicilor şi parteneriatul în implementarea politicilor; • Crearea unui cadru de planificare şi raportare unic la nivelul Guvernului: – Responsabilizarea instituţiilor publice prin monitorizarea şi raportarea transparentă a rezultatelor obţinute versus cele planificate. – Rapoartele anuale vor fi postate pe site, dezbătute public, cu accesul presei (template unic al raportului pentru uşurinţa monitorizării); • Creşterea transparenţei în adoptarea măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri prin publicarea obiectivelor pe termen mediu şi lung ale instituţiilor publice pe propriile site-uri, prin introducerea unor etape de pre-consultare sau de cooptare în grupurile de lucru a reprezentanţilor mediului de afaceri în elaborarea reglementărilor care îi vizează şi prin publicarea studiilor de impact elaborate înainte de adoptarea unui nou act normativ.

Articol publicat pe www.andreeavass.ro

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe