OraNoua.ro
Publicat în 22 februarie 2012, 10:14 / 113 elite & idei

Andreea Paul Vass: România respectă în prezent 8 din cei 10 indicatori ai noului mecanism preventiv european

Andreea Paul Vass: România respectă în prezent 8 din cei 10 indicatori ai noului mecanism preventiv european
+ Evenimente • + Observator

Dezbaterea publică legată de noile reguli de guvernanță ale UE s-a centrat prea mult pe latura sa corectivă și pe riscul aplicării unor sancțiuni financiare severe, de până la 0,1% din PIB, și mult prea puțin pe componenta sa preventivă.

Or, întărirea supravegherii fiscale și macroeconomice în spațiul european prevede o procedură mult mai transparentă, cuantificabilă – derivată din pachetul de șase acte normative („six-pack”) adoptat în luna decembrie 2011 – care permite evitarea acumulării de dezechilibre macroeconomice severe care pot pune în pericol bunăstarea cetățenilor.

Așadar, noua procedură, cu cele două componente ale sale: preventivă și corectivă, realizează o mai bună monitorizare macroeconomică la nivelul fiecărui stat şi permite detectarea și corectarea din timp a evoluțiilor nefavorabile.

Componenta preventivă permite aplicarea recomandărilor în timp util, înainte ca dezechilibrele să se agraveze.
Componenta corectivă apare în cele mai grave cazuri, prin declanșarea procedurii de dezechilibre excesive.
Mecanismul de alertă din cadrul componentei preventive are ca instrument principal de analiză un tablou de bord construit pe baza a 10 indicatori macroeconomici. Ei surpind atât dezechilibrele externe și de competitivitate, cât și pe cele interne, stabilind pragurile orientative care servesc drept niveluri de alertă.

A. Dezechilibre externe și de competitivitate:

1. Media balanței de cont curent în ultimii 3 ani să nu iasă din banda de variație maximală curpinsă între -4% din PIB și +6% din PIB;

2. Poziția investițională internațională netă (stocul de active și pasive financiare) să nu fie mai mare de – 35% din PIB;

3. Cursul de schimb real efectiv să nu iasă din intervalul de variație cuprins între -5% și +5% pentru țările din zona euro, respectiv -11% și +11% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani;

4. Ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii 5 ani;

5. Costurile unitare nominale cu forța de muncă (exprimate ca raport dintre remunerarea medie a unui salariat și PIB real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru țările din zona euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani.

B. Dezechilibre interne:

6. Datoria sectorului privat nu trebuie să fie mai mare de 160% din PIB;

7. Creditarea sectorului privat nu trebuie să depășească 15% din PIB;

8. Prețurile reale ale locuințelor nu trebuie să crească cu mai mult de 6% pe an;

9. Datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB;

10. Media ratei șomajului nu trebuie să depășească 10% în ultimii 3 ani.

Primul raport anual al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă, publicat în 14 februarie 2012, identifică 12 state membre ale UE cu riscuri macroeconomice care impun analize aprofundate: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Marea Britanie, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria. Statele care beneficiază de un program de asistență financiară din partea UE și a FMI – România, Grecia, Irlanda și Portugalia – se află deja sub o supraveghere economică consolidată.

Tabloul de bord relevă faptul că România nu are dezechilibre macroeconomice interne, încadrându-se în parametrii economici propuși, dar identifică trei dezechilibre externe la nivelul anului 2010, din care unul a fost corectat în urma evoluțiilor din anul 2011:

Raportul CE semnalează că deficitul de cont curent a înregistrat o medie de -6,6% din PIB în perioada 2008-2010, ușor peste limita superioară a intervalului de variație de -4% și +6%, dar acest dezechilibru a fost corectat în perioada 2009-2011, coborând la -3,9% din PIB.
Poziția investițională netă de -64,2% din PIB ne plasa în 2010 dincolo de pragul maxim admis de -35% din PIB, urmată de o corecție mult prea ușoară în anul 2011 (cca. 63% din PIB).
Creșterea cu 22% a costurilor cu forța de muncă din perioada 2008-2010 a devansat limita de 12% stabilită pentru statele care nu fac parte din zona euro; pentru anul 2011 datele oficiale nu sunt încă disponibile.
Irlanda, Spania, Cipru și Portugalia nu îndeplineau 6 criterii. Grecia și Slovacia aveau 5 criterii neîndeplinite. Bulgaria, Finlanda, Suedia și Marea Britanie nu respectau 4 criterii. Belgia, Estonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria și Polonia nu se încadrau în 3 criterii.

Niveluri record ale dezechilibrelor macroeconomice regăsim în:

Irlanda: datoria sectorului privat de 341% din PIB;
Spania: rata medie a șomajului de 16,5% în ultimii 3 ani;
Cipru și Grecia: deficitul de cont curent de 12,1% din PIB, ca medie a ultimilor 3 ani;
Grecia: datoria sectorului public de 145% din PIB.

Articol publicat pe blogul Andreea Paul Vass

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

PoliticSebastian Burduja: Care vor fi top 3 prioritati PNL

EconomieAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

ExternBarbu Mateescu: Sistemul de vot la localele din Ungaria este exact ca la noi – un singur tur.

EvenimenteMarian Murguleț: ONRC cred că este cea mai digitalizată instituţie din România. La polul opus se află ANAF

CulturaRadu Preda: Haosul organizat

SocialMarian Staş: Nebunul Curţii Şcolii

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe