OraNoua.ro
Publicat în 11 mai 2016, 15:17 / 752 elite & idei

Andreea Roșca: MONDAY MEMO #62. Măruntaiele unei afaceri criminale

Andreea Roșca: MONDAY MEMO #62. Măruntaiele unei afaceri criminale

 

Sistemul care ne taxează și ne ucide zâmbind, cum a ajuns Trump în finala Casei Albe, cât câștigă românii și efectele nebănuite ale celui mai vândut calmant

de Andreea Roșca
MONDAY MEMO#62/ Luni, 9 mai 2016
“Nu stăm într-un prepeleac și ne minunăm de ce se întâmplă în piață” a spus Mugur Isărescu după ședința consiliului de administrație ale BNR care a decis păstrarea la 1,75% a dobânzii cheie. Oricât de criptate are fi mesajele guvernatorului pentru cei neinițiați, e cert că limbajul său este mereu o încântare.


MĂRUNTAIELE UNEI AFACERI CRIMINALE. Cum ne ucid lăcomia, corupția, neglijența și tăcerea care bântuie spitalele
Acesta este un subiect greu. Am vrea să nu avem de-a face cu el, să nu știm, să nu se întâmple. Am vrea să ne trezim mâine și să nu fi existat. Dar există. Pe măsură ce am parcurs sutele de pagini care s-au scris despre dezinfectanții din spitalele publice, am înțeles că suntem cu toții finanțatorii și victimele unei uriașe rețele mafiote. În ea se împletesc lăcomia șefilor de firme, interesele capilor de spitale, indiferența sau corupția autorităților și frica. Și, peste toate, toleranța noastră, a tuturor, față de un sistem care ne taxează și ne omoară cu sânge rece.
Am decis, așadar, să aștern în acest Monday Memo o sinteză cât se poate de cuprinzătoare a faptelor din ceea ce a început ca scandalul Hexi Pharma și va sfârși, sperăm, cu o scoatere la lumină și curățare a (măcar) unei părți din subteranele infectate ale sănătății. Indiferent ce putem sau nu face este, cred, obligatoriu să știm și să înțelegem de ce prietenii, părinții și copiii noștri mor uneori stupid. Cei 3,8 milioane de oameni (800.000 de copii) care ajung anual în spitalele publice sunt de 3-4 ori mai expuși la bacterii rezistente la orice tratament. Scandalul dezinfectanților e doar o parte a problemei. Una importantă și simptomatică.
  • Decembrie 2015: La o lună după Colectiv, un medic de la Spitalul de Arși din București își ia inima în dinți și vorbește cu jurnaliștii Cătălin Tolontan și Mirela Neag despre infecțiile din spitale care au omorât multe dintre victimele incendiului: “I-am salvat dintr-o bombă cu foc și au murit într-o bombă cu microbi”. Adrian Stănculea, șeful secției ATI din același spital, confirmă: “cei care au murit la mai mult de o săptămână, au murit din cauza bacteriilor” dar “acestea sunt lucruri pe care nimeni nu a dorit să le audă”.
  • 25 Aprilie: Cătălin Tolontan, împreună cu jurnaliștii Gazetei Sporturilor, publică câteva materiale halucinante despre Hexi Pharma, unul dintre principalii furnizori de substanțe de dezinfectare pentru spitalele din România, și sistemul sanitar românesc. Hexi produce dezinfectanți – folosiți la dezinfectarea sălilor, a instrumentarului, la spălarea pe mâini – diluați de zece ori, pe care îi livrează de zece ani în 300 de spitale românești, 2.000 de săli de operație. Statul român nu a făcut niciodată o analiză a substanțelor folosite în spitale.
  • 26 aprilie. Și chiar mai mult: în 2013, când Direcția de sănătate publică din Arad a sesizat că ceva nu e în regulă cu substanțele, Ministerul Sănătății nu a făcut nimic,pentru că nu a putut găsi firma! Care semnase 176 de contracte cu spitalele într-un singur an. Dan Condrea, proprietarul Hexi Pharma, conducea deja un imperiu de servicii pentru spitale, de la substanțe, la curățenie, la arhivarea documentelor, la laboratoare de analize. În ultimii zece ani, firma lui Condrea a semnat un contract cu statul la fiecare trei zile lucrătoare.
  • 28-30 aprilie. Gazeta Sporturilor primește rezultatele analizelor de laboratorpentru una dintre substanțe, analize făcute pe barba și pe banii publicației. Analizele confirmă că substanța folosită pentru dezinfectare e apă chioară, față de ceea ce scrie pe etichetă. Parchetul General și Corpul de control al Ministerului Sănătății încep anchete. Sunt recoltate 2.600 de teste din spitale, doar că este o problemă cu metoda – spitalele, cum ar fi, culeg ele însele problele.
  • 3 mai. Rise Project publică un material care dovedește, matematic, cam cum făcea Dan Condrea, proprietarul Hexi Pharma, bani din contractele cu spitalele. ONG-ul Inițiativa România analizează documente publice și constată că, din 2012, au fost peste 9.000 de contracte încheiate de Hexi Pharma cu spitale, 90% fără licitație. Valoarea lor este de 26 milioane euro.
  • 4-5 mai. Ministrul Sănătății anunță că dintre cele peste 3.000 de probe de substanțe dezinfectante analizate din spitale, doar 4,25% sunt neconforme. În aceeași zi, Parchetul General începe urmărirea penală in rem (pentru faptă) în cazul dezinfectanților. Iar președintele Alianței Medicilor nu e convins de relevanța testelor ordonate de ministrul Sănătății. Hexi Pharma recunoaște că a livrat substanțe noconforme și trimite probe la teste în Germania.
  • 6 mai-7 mai. La presiunea presei și publicului, ministerul face publică lista spitalelor unde substanțele nu au trecut testele. Sunt 50 de spitale, ceea ce înseamnă 20% dintre spitale, o perspectivă puțin diferită de cea anterioară (4,25% dintre probe). Poliția percheziționează sediul Hexi Pharma și adună probe din spitale, din depozitele firmei și de acasă de la Dan Condrea. Premierul cere un control privind substanțele în toate spitalele și pentru toți furnizorii.
  • Și încă ceva: țineți minte scandalul cu secția specială de arși de la Spitalul Floreasca? Cea ianugurată de trei ori după o investiție de 8 milioane de euro? Cea despre care doctorul Ioan Lascăr, șeful secției de chirurgie plastică, a susținut că a făcut 111 operații până în martie 2016, inclusiv 67 în cazul victimelor din Colectiv? Ei bine, nu a funcționat niciun minut din ianuarie 2016 până azi.
ÎN CONCLUZIE. N-am fi știut nimic dacă niște jurnaliști (Cătălin Tolontan și echipa lui) nu s-ar fi încăpățânat să urmărească până la epuizare un fir. Și dacă alții nu i-ar fi urmat. Și dacă niște organizații nu s-ar fi mobilizat. Și dacă semenii noștri n-ar fi făcut presiuni să afle adevărul. Putea fi oricare altă cauză de interes public. Greu de spus cum se va sfârși: războiul cu orice mafie e greu și periculos și imposibil dacă nu-l susținem.


TRUMP, CANDIDATUL IMPROBABL, DAR SIGUR. Bătălia pentru Casa Albă se va da între Donald Trump și Hillary Clinton
Donald Trump, excentricul miliardar căruia nimeni nu-i dădea vreo șansă de a ajunge în cursa finală pentru Casa Albă din noiembrie 2016, a devenit spătămâna trecută certitudinea Partidului Republican pentru alegeri. „Cum s-a întâmplat asta?” se întreabă acum policientii și poporul american, consternați de ascensiunea unui extremist zgomotos, fără maniere, care și-a finanțat singur campania și a divizat partidul.

ÎN CONCLUZIE. Vor fi câteva luni interesante. Amuzante, pe alocuri. Donald Trump va încerca să adune în spatele sau suportul republicanilor divizați în timp ce va pune în scenă piese scandaloase și malefice. Cum ar fi, de exemplu, o fotografie în care mănâncă taco, titrată “Îi iubesc pe hispanici!”. Cum?


SUBIECTE DE CONVERSAȚIE

ALT EPISOD PANAMA PAPERS. Sursa (încă necunoscută) care a trimis către media arhiva uriașă de documente ce curpinde toate tranzacțiile casei panameze de avocatură Mossak Fonseca și-a explicat motivele. Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație publică azi date despre 200.000 de companii off-shore ce sunt parte a investigației jurnalistice. Între timp, Rise Project a început cu lista românilor ce au avut de-a face cu firma de avocatură și au companii off-shore de care s-a ocupat Mossack Fonseca.

CASE MAI MICI. Imobiliare.ro a studiat ce vor oamenii în materie de locuințe. În 2008, 70% voiau case de peste 100.000 euro. Azi, jumătate dintre noi vrem apartamente de până în 60.000 de euro și o treime ne dorim case care să coste între 60.000 și 100.000 de euro. Am intrat, se pare, într-o epocă a cumpătării. E bine.
+ Legea dării în plată întră în vigoare pe 13 mai. Cinci bănci mari au crescut deja avansurile, iar BRD se gândește dacă mai vrea credite imobiliare. Dacă vă grăbiți să scăpați de casă și de griji, profit.ro are sfaturi importante.

TINERI ȘI NELINIȘTIȚI. Mara Șteiu e din Gherla, Cluj și are 19 ani. S-a apucat de antreprenoriat la 17 ani. A fost admisă la Babson College, cea mai buna școală de antreprenoriat din lume. Dar a decis să ia un an sabatic (gap year) pentru a crea iXperiment, un accelerator de antreprenoriat pentru colegii ei liceeni. Și a convins o grămadă de oameni să o susțină. Poate că nu ne uităm unde trebuie atunci când suntem continuu nemulțumiți de lumea din jur.

DANSÂND CU PINGUINII. “Jumătate de secol mai târziu, ceea ce era aproape imposibil a devenit mai degrabă o provocare. În timp ce specialiștii în climă sunt ocupați cu topirea calotei ei de gheață, călătorii înstăriți se grăbesc să ajungă acolo înainte ca petrecerea să se fi sfârșit.” Bloomberg scrie despre destinația turistică supremă: Antarctica. Cum arată?Cam așa.

CARE CLASĂ MEDIE? Avem 4,75 milioane de angajați în România. Două treimi dintre ei câștigă mai puțin de 1.700 lei pe lună. Jumătate chiar sub 1.000 de lei. 34.000 (0,7%) câștigă peste 10.000 de lei. ZF analizează cine și cât câștigă, într-un material exclusiv. Noi ne întrebăm cum s-o fi calculat salariul mediu de 2.700 de lei.

DE MĂ VOI SCULA, PRE MULȚI AM SĂ POPESC…PSD a scăpat rapid de Valeriu Zgonea, vicepreședinte și șeful Camerei Deputaților, după ce acesta a protestat împotriva ideii ca PSD să fie condus în continuare de Liviu Dragnea, condamnat penal. Favoritul pentru șefia Camerei este acum nimeni altul decât Victor Ponta, și el trimis în judecată. Miza stă într-o serie de legi care să mai tempereze avântul procurarilor și justiției. Dan Tapalagă, Hotnews, scrie despre bătălia pentru care trebuie să ne pregătim.

VIITORUL, VARIANTA GOOGLE. Eric Schmidt, președinte executiv al Google, a făcut șase pariuri îndrăznețe despre tot atâtea schimbări tehnologice fundamentale care vor afecta lumea. Hint: dacă nu sunteți vegetarieni, n-o să vă placă.

DEPENDENT FĂRĂ SĂ ȘTII. “Dar succesul amețitor al OxyContin maschează o problemă fundamentală: efectul său dispare mult mai devreme, pentru foarte mulți oameni. OxyContin este vărul chimic al heroinei și, când efectul nu durează, pacienții trec prin simptome insuportabile, inclusiv o nevoie intensă pentru o altă doză”. O investigație a Los Angeles Times despre cel mai vândut medicament împotriva durerii din Statele Unite (31 de miliarde de dolari venituri) și efectele lui asupra pacienților. Notă: OxyContin se vinde, desigur, și în România, la orice farmacie.

O DICTATURĂ AUTENTICĂ. ȘI UNA ÎN DEVENIRE. În Coreea de Nord s-a întâmplat primul congres al Partidului Muncitoresc după 36 de ani. Kim Jong Un, proaspătul dictator urcat la cârmă în 2011 este urmașul lui Kim Jong Il. Este un tânăr educat în Elveția, dar are același apetit pentru spectacol și fațadă: a plimbat cei 100 de jurnaliști occidentali invitați la eveniment în mașini cu pază și le-a controlat interacțiunile și accesul; a numit recentul test cu o bombă cu hidrogen drept o realizare “fără precedent” ce va duce mica și împovărata națiune de 24 de milioane de oameni către “victoria finală”, scrie LA Times, într-un reportajce ne va aminti de vremuri pe care le-am trăit, la rândul nostru.
Ceva mai aproape, în Turcia, premierul Ahmet Davutoglu a demisionat din cauza neînțelegerilor cu președintele Recep Erdogan. Un moment  critic pentru democrația turcă, aflată în ceasul al unsprezecelea, scrie New Yorker, într-un articol ce explică de ceDavutoglu era ultima contra-greutate la pornirile dictatorile ale președintelui turc.

ADIO HÂRTIA DE 500. De euro. Banca Central Europeană a anunțat miercuri că va scoate din circulație bancnotele de 500 de euro, bancnota favorită a traficanților, criminalilor și teroriștilor din întreaga lume, scrie New York Times. “Hârtia de 500 de euro este mai convenabilă (decât hârtiile de 100 de dolari sau cele de 1.000 de franci elvețieni) pentru a scăpa de autorități. Echivalentul unui milion cântărește aproximativ 2,3 kilograme și încape într-o geantă de laptop, arată un studiu al Universității Harvard”. Cu hârtiile de 200 de euro, afacerile necurate tocmai au devenit de două ori și ceva mai “grele”.

PLATFORMA DE FERME. PlatFerma este un loc unde s-au strâns o grămadă de ferme care cresc curat legume, carne, fructe și multe altele. Proiectul pare a fi la început și, sincer, platforma are mare nevoie de ajutorul unui designer. Dar harta fermelor e o idee teribil de bună, dacă vreți să găsiți locuri de unde să cumpărați diverse. Plus că sunt povești despre oamenii care cresc toate cele.

SĂ DĂM OAMENILOR BANI. Municipalitatea unui oraș olandez – Utrecht – tocami s-a lansat într-un experiment social original: ce se întâmplă când dai oamenilor aflați în asistență socială 1.000 de euro, fără nicio obligație?

CINE ESTE TICĂ DARIE? Săptămâmna trecută a început campania pentru locale. Nu sunt multe lucruri interesante de spus. Poate doar acesta: Roșia Montană are un candidat de 23 de ani care a studiat în Danemarca. S-a stabilit la Roșia Montană, deși nu era de acolo. Și are deja proiecte cu care a convins comunitatea.

SMART STUFF

EMAIL? SĂ AȘTEPTE. Dintr-un instrument de comunicare, e-mailul s-a transformat în coșmar. Există cărți întregi și metode despre cum să gestionezi sutele de mesaje care inundă căsuțele poștale. Să nu gestionezi nimic este, totuși, cea mai simplă soluție. „Tom a creat un mesaj automat de răspuns, care anunță oamenii că nu își verifică mesajele de email între 9 dimineața și 5 seara.” Tom Patterson, fondatorul companiei Tommy John (un fel de Victoria’s Secret pentru bărbați), povestește pentru Inc.com cum i-a schimbat acastă regulă viața. În bine.

CINCI LECȚII DE LA UN ANTREPRENOR. Autorul nu e celebru. Nu știm cât de mare e compania lui. Știm că se află în al cincilea an de antreprenoriat și că cele cinci lecții vin din propria experiență. Și au sens: “pune o grămadă de întrebări”, de exemplu. Iată-le.

DESPRE SENS. O selecție seducătoare, curatoriată de Maria Popova, de la Brain Pickings, despre succes, cum să faci ceea ce iubești, muncă, pasiune, prieteni și granițe.

AHHHH, TOT DESPRE ȘEDINȚE? Da. Pentru că ocupă prea mult timp cu prea puține rezultate. Măcar să știm ce nu funcționează: cinci feluri în care deraiază ședințele. Și tot atâtea rezolvări.

SCHIMBARE=FRICĂ. “Managementul schimbării este managementul fricii, iar managementul fricii este managementul crocodilului. Și, dacă îți spui “prea bine, a funcționat la Roosevelt, dar eu nu sunt Roosevelt” amintește-ți că, probabil, e crocodilul cel care vorbește. Și apoi acționează”. Ce e de învățat din felul în care președintele Franklin D. Roosevelt a scos America din Marea Criză.

DOAR FAPTELE, VĂ ROG

10 miliarde de euro au pus românii în bănci din 2009 încoace. Adică 45% din totalul depozitelor. Criza financiară ne-a făcut mai precauți. Chiar dacă dobânzile sunt cele mai mici din istorie.
30% mai puțini copii în școală în 2014 față de 1990. Efectul implacabil al scăderii demografice. Curtea de Conturi a evaluat în ce măsură România ar putea atinge obiectivul de a avea în 2020 40% absolvenți de facultate în segmentul 30-35 de ani. Nu poate. Nu cu aceste cifre de demografie și abandon școlar. Raportul integral aici.
4,3 miliarde de euro. Cifra de afaceri a Dacia pe 2015, cea mai mare din istoria companiei.
0 proiecte. A aprobat Comisia Europeană pentru România ca parte a “Planului Junker” de a acorda garanții pentru investiții în țări ale UE. Toate cele 2.000 de proiecte trimise au fost respinse.

Ultima ora:

ObservatorMircea Geoană: Trebuie să reinvestim în apărarea noastră. Combinația dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este foarte complicată

PoliticMircea Geoană: Trebuie să reinvestim în apărarea noastră. Combinația dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este foarte complicată

EconomieCristian Popa: La mulți ani, National Bank of Romania! Sunt onorat să fac parte din istoria ta!

ExternIulian Chifu: Blestemul liderilor încastrați în politicile de război. Cazurile Putin și Netanyahu

SocialCsibi Magor: Cel mai mic task ne poate încărca în momentele în care înțelegem sensul acțiunilor noastre

EvenimenteVictor Vevera, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

EditorialAlexandru Grumaz: Teoria Dominoului

CulturaIonuț Vulpescu: Podcast – invitat, Tudor Giurgiu (sezonul 3, episodul 30)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe