OraNoua.ro
Publicat în 25 mai 2016, 14:43 / 256 elite & idei

Andreea Roșca: MONDAY MEMO. Săptămâna rușinii

Andreea Roșca: MONDAY MEMO. Săptămâna rușinii
de Andreea Roșca

Ce a rezolvat fiscul cu „lista rușinii”, cum ne intră inteligența artificială în viață, câteva lucruri pe care nu le știți despre angajații voștri și câteva întrebări esențiale pentru antreprenori

de Andreea Roșca
MONDAY MEMO#64/ Luni, 23 mai 2016
“În momentele cheie se vede coeziunea unei națiuni. Cred cu tărie ca asta trebuie să vedem și acum cu opera Cumințenia Pământului”, a spus premierul Dacian Ciolos despre campania de subscripție publică pentru ca opera lui Brâncuși să rămână în România. Nu putem uni o națiune, dar ce-ar fi să unim cei peste 2000 de cititori ai Monday Memo? Unii dintre ei sunt chiar omenii din spatele lungilor negocieri care au dus în acest punct și din spatele campaniei. Deși nu spunem spune exact cine sunt, ne-am bucura să le putem sprijini efortul. Credem că site-ul și spotul “Brâncuși e al meu” spun tot ceea ce e de spus despre “de ce am dona noi pentru asta?”.

SĂPTĂMÂNA RUȘINII. Ce a vrut și ce a obținut Fiscul cu lista datornicilor
ANAF a publicat mult-anunțata listă a oamenilor care au datorii de peste 1.500 de lei la fisc. Peste 187.000 de persoane, cu un total de 3,4 miliarde lei datorie, din care doar 2,4 miliarde ar putea fi recuperate. Printre ele, nume importante din toate domeniile, de laRegele Mihai, la prezentatori de știri și politicieni. Gestul, în esență, ar putea avea o esență lăudabilă: să expui oamenii public i-ar putea determina să plătească. Dacă au vreo onoare de apărat. Unii nu au. Dar lista intră în conflict cu protecția datelor, expune de pomană oameni care n-ar trebui să fie acolo și, în plus, demonstrează și o gradul de impotență (sau uneori corupție) al instituției.

  • Poate că nu miră pe nimeni că sunt șefi de instituții publice care „au uitat” să plătească: Victor Ciorbea, de exemplu, acum Avocatul Poporului (ce ironie!!!) “face eforturi” să-și rezolve o datorie de 570.000 de lei. Culmea, un fost ministru de finanțe, Eugen Teodorovici, datorează bani statului român. Nu prea știe de unde au apărut. (Corect, nici eu nu îmi amintesc prea bine cum am ajuns să am credit la bancă…)
  • Treaba este că lista conține o seamă importantă de erori, ceea ce îndreptățește concluzia că Fiscul dă cu barda prima oară și doar apoi gândește.
  • Europa Liberă se întreabă, pe bună dreptate, de ce nu se întâmplă și gestul invers:să publice lista cu datoriile statului către contribuabili.
  • În totalul datoriilor, un sfert sunt penalități. Diana Zaharia, de la Profit.ro, observă că asta indică o impotență a Fiscului care, ani de zile, nu a mișcat un deget să recupereze nimic. E o listă a unui eșec.
  • Autoritatea pentru protecția datelor personale investighează în ce măsură publicarea listei e un demers legal. Dacă nu e, câteva procese probabil că tot va avea de înfruntat fiscul.
ÎN CONCLUZIE. Nu e nimic nou: trăim într-o țară în care corupția și nerespectarea legii sunt bine înfipte în cultură. Iar situațiile extreme cer măsuri extreme. Cel mai rău lucru ar fi ca, acum, ANAF să renunțe la demers, în loc să învețe și să corecteze. Dar și mai rău ar fi (și nu e departe de acest punct) să se transforme într-o instituție de executat indiscriminatoriu firme și oameni, doar pentru că poate.
+ E mică taxa. Ba nu e. Un clasament global publicat recent de compania de consultanță UHY pune România pe al doilea loc în lume, după Irlanda, cu una dintre cele mai mici cote de taxare a companiilor. Frumos, pare un loc perfect pentru business. Cu totul însă, procentul de fiscalizare este de 42%, potrivit raportului Paying Taxes al PwC. Adică locul 55 în lume. 19 în Europa. Diferența vine în mare parte din taxare muncii. Păcat că un business are nevoie și de oameni, altfel am fi într-un paradis fiscal.


NE-OM FI APRINS PREA TARE? O cifră care ar trebui să ne pună pe gânduri
După doar un trimestru din 2016, deficitul de cont curent e de 1,5 miliarde de euro, de două ori mai mare decât în 2013 și aproape cât întregul deficit de anul trecut. În esență, ies bani din investiții directe (mai ales) și investiții de portofoliu din România. Cursdeguvernare.ro anunța aprinderea unui led roșu.

  • Nu că fenomenul ar fi nou: în 2015 au ieșit din România aproape 5 miliarde de euro.
  • Problema e că doar între februarie și martie 2016 a plecat cam un miliard. Banca Națională nu a publicat cifrele detaliate pe primul trimestru, dar pentru cine este curios, aici se află rapoartele statistice și aici comunicatul sumar.
  • Statistic vorbind, în afară de construcții, investițiile în economie au scăzut anul trecut.
  • Creșterea economică “record-în-Europa” de 4,3% din primul trimestru vine mai ales din consum, ceea ce cursdeguvernare.ro numește o creștere de proastă calitate.
ÎN CONCLUZIE. Creșterea prețurilor (adică inflație) e primul lucru care ne poate veni în minte, ca o consecință directă. Dar nu e singurul. Absența investițiilor înseamnă mai puține produse create aici, mai puține locuri de muncă, mai puțini bani în țară. Înseamnă consum din import. Înseamnă deficite mari. Care pot însemna împrumuturi mai scumpe. Economia nu poate trăi fără investiții. Să spună cineva Parlamentului că legile care pedepsesc multinaționalele sunt, de fapt, anti-naționale. Și Fiscului că dacă fugărește exagerat și nediscriminat companiile e un act de subminare a economiei. Și celor care dau avize că să întârzii luni de zile o autorizație ar merita cel puțin o pedeapsă de muncă în folosul comunității vreo cinci ani. Și Guvernului că dacă nu investește și doar plătește salarii nu e de mare folos economiei.
+ Un angajat din patru lucrează într-o instituție publică.


ANATOMIA MILIARDARILOR. Cum a explodat statistica averilor
Ce se întâmplă când analizezi două decenii de date despre miliardarii lumii? Ajungi, pe lângă o potențială durere de cap, la concluzii interesante.

  • Averea totală a miliardarilor lumii a ajuns în 2015 la 5.000 miliarde de dolari, de cinci ori mai mult decât în 1996. 2.000 de miliarde se află în China.
  • Spectaculoasă este statistica miliardarilor “self made”, care contolează azi 70% dintre averi, față de 45% în urmă cu 20 de ani. Dar distribuția lor spune multe lucruri despre cultura locului de unde vin: în Europa, jumătate dintre averi sunt moștenite, de multe ori de-a lungul a mai multor generații. În Statele Unite, doar o treime. În consecință, afacerile americane sunt mult mai “tinere”, cu o medie de vârstă de doar 42 de ani, față de 61 în Europa.
  • Mai mult de 40% din creșterea numărului miliardarilor americani poate fi atribuită sectorului financiar, față de doar 12% în Europa.
ÎN CONCLUZIE. Una dintre concluziile interesante ale studiului este că “creșterea inegalității în societate se explică prin faptul că rata de creștere a rentabilității capitalului a depășit de mult rata creșterii economice”. Cu alte cuvinte, miliardarii au capacitatea de a-și înmulți bani cu o viteză mult mai mare decât cea a creșterii economice care, teoretic, produce o bunăstare împărțiță oarecum egal în societate.
+ Cei mai tineri unicorni: 17 companii care au ajuns în doar cinci ani de la zero la o valoare de peste un miliard de dolari. De la Jessica Alba la platforme de chat și educație, pare că oricine poate reuși zilele astea.
 SUBIECTE DE CONVERSAȚIE
ACEASTA ESTE PENTRU VOI. ICEEFest (Interactive Central and Eastern Europe Festival) este, probabil, cel mai mare și mai interesant eveniment regional de tehnologie care se întâmpă la București. În 9 și 10 iunie. Lista de speakeri și traineri include nume mari, de la companii precum Netflix, Facebook, Google, Instagram, LinkedIn, Uber, Waze, la organizații de media pe care le urmărim cu toții, precum CNN, Euronews, Discovery, BBC, Eurosport, Vice, RTL, Corriere della Sera sau Le Monde.
Împreună cu Dragoș Stanca, organizatorul ICEEFest și unul dintre cei mai fideli cititori ai Monday Memo, ne bucurăm să vă facem o surpriză: cititorii noștri au 15% discount pentru un pachetele de 1-10 bilete și 30% pentru orice pachet de peste 10 bilete.
Tot ceea ce aveți de făcut este să trimiteți acest Monday Memo, împreună cu numărul de bilete, la tickets@iceefest.com. ÎN SFÂRȘIT, ÎN LUME. Manuel Costescu, șeful InvestRomania instituție a Guvernului care se ocupă de promovarea investițiilor străine, a anunțat lansarea site-uluiinvestromania.gov.ro. ZF observă că e prima oară în 25 de ani când România are o astfel de platformă online. Și mai observă că, într-un sfert de veac, am contabilizat 60 de miliarde de euro investiții străine și 61 de miliarde de euro trimiși acasă de muncitorii români din afară. În strania competiție între banii multinaționalelor și banii românilor, deocamdată au câștigat cei din urmă. Dar e probabil că măcar câteva dintre cele 61 de proiecte la care lucrează acum InvestRomânia ar mai putea echilibra balanța. Așa cum este cel de la Tecuci, de tratare a deșeurilor. De remarcat că, deși Guvernul a acordat asistență investitorului spaniol care a adus aici 25 de milioane de euro, primarul din Tecuci a avut un rol important în poveste. Costescu a spus presei că “primarul din Tecuci ne-a făcut o serie de sugestii pe care să le prezentăm investitorilor care ar putea fi interesaţi de zonă la care noi nu ne-am gândit”. Și încă ceva: site-ul a fost făcut cu costruri zero, de o echipă de voluntari și InvestRomânia.

SĂ VEDEM TABLOUL MARE. “Ministerul Fondurilor Europene propune o schimbare în modul în care statul român tratează problema sărăciei: nu doar acţiuni sectoriale făcute din perspectiva unei agenţii guvernamentale şi doar în aria sa de competenţă, ci finanţăm acţiuni care pun la un loc mai multe surse ale sărăciei (condiţii proaste de locuire, abandonul şcolar, lipsa de acces la sănătate, etc) şi vin cu soluţii pentru toate în acelaşi timp, punând comunitatea în centrul intervenţiei.” Ministerul condus de Critstian Ghinea a lansat primele apeluri pentru proiecte integrate în comunități. Banii disponibili sunt 350 milioane euro.

CU OCHII PE COPII. Majoritatea părinților au, probabil, arzătoarea dorință de a ști ce fac copii lor când nu sunt cu ei. Dacă așa este, Kinderpedia pare a fi un vis devenit realitate. Aplicația dezvoltată de compania românească OneTouchVision ține părinții permanent conectați cu activitatea copiilor, cât timp ei sunt la grădiniță. Cu condiția ca grădinița să se înscrie în platformă. Daniel Rohoz, fondatorul companiei, a spus pentru Start-up.ro că data de la care părinții pot începe să folosească aplicația este 1 iunie.

CĂDEREA GRANZILOR. Toate cele trei companii campioane la contracte cu statul în domeniul IT au proprietarii condamnați sau în urmărire penală. Multe peste 1 miliard de euro am plătit cu toții pentru aceste contracte. E momentul să se facă puțin loc pentru altfel de contracte, probabil.

DOAR SCRIE-MI. Un studiu global al companiei de consultanță Delloite a concluzionat că 76% din oamenii care locuiesc în țările dezvoltate au un smartphone. Suprinzător este că procentul e mult mai mare în țările emergente – 81%. Dar cea mai interesantă concluzie este legată de folosirea serviciilor de instant messaging: pentru două treimi dintre noi, verificarea mesajelor e prima întrebuințare pe care o dăm telefonului dimineața.
+ Google a lansat la conferința sa anuală a dezvoltatorilor o aplicație de mesaje bazată pe inteligență artificială ce va fi disponibilă din vara acestui an pentru toate telefoanele mobile. Allo are calitatea unică de a învăța de la utilizator, astfel încât devine mai bună pe măsură ce e folosită.

CU BANII PE MASĂ. Nicușor Dan, candidat la Primăria Capitalei, a pus pe masă cei mai importanți sponsori ai campaniei sale pentru alegerile locale: patru antreprenori importanți (Florin Talpeș – Bitdefender, Iulian Stanciu – eMag și Alexandru Lăpușan – Zitec, Horia Manda – fonduri de investiții), plus cel mai apreciat manager român din afara României (George Iacobescu – Canary Warf, Londra), plus o altă personalitate importantă (Nicolae Rațiu, fiul omului politic Ion Rațiu). O premieră în procesul electoral din România. Nu doar numele susținătorilor, cât gestul de transparență.
+ Dan Tapalagă analizează de ce avem o campanie pentru locale atât de liniștită.

CE-ȘI DOREȘTE GENERAȚIA Y. Gallup a cercetat încă o dată probabil cea mai cercetată generație din istorie și a ajuns la câteva concluzii: este cea mai puțin “angajată” față de job sau de branduri, cea mai puțin religioasă și cea mai independentă din punct de vedere politic. Adevărat, studiul cuprinde doar continentul nord-american, dar concluziile sunt relevante.

COLEGUL MEU ARTIFICIAL. “Îi adresezi o întrebare, la fel cum ai adresa-o unui coleg, iar Ross citește toată legislația pentru a găsi un răspuns și surse relevante, legi și surse secundare pentru a te pune rapid la curent.” Ross este primul avocat bazat pe inteligență articifială și tocmai a primit primul său job adevărat într-o firmă de avocatură.
+ Frederic Desnard cere fostului său angajator daune de 360.000 de euro după ce a fost concediat dintr-un job unde se plictisea de moarte, pentru că tehnologia preluase multe dintre sarcinile sale.(Indiferent unde va ajunge inteligența artificială, promitem că Monday Memo va fi mereu un produs al inteligenței umane.)
+ “E un mic speaker ale cărui microfoane extrem de sensibile ascultă în permanență și te pot auzi din cealaltă parte a camerei. Îți va răspunde la întrebări, va pune muzică și va controla dispozitivele inteligente din casă.” Google Home este un asistent personal bazat pe inteligență articifială ce va fi lansat de Google până la finalul acestui an.

ADIO DE LA 9 LA 5. Fast Company aruncă o privire în culise, în interiorul a trei companii unde programul de lucru este flexibil. Studiile legate de nevoile angajaților arată că orele flexibile sunt pe locul doi în lista lucrurilor care i-ar face fericiți.

DE CE A ALES MERCEDES POLONIA. Producătorul german a ales Polonia și Ungaria pentru investiții de 500 și, respectiv, 600 de milioane de euro pentru că a pus condiția caprodusele să ajungă în 17 ore de la locul faptei la uzina din Bremen. Acestă condiția a scos Sebeșul din cursa pentru investiția nouă a Daimler.
+ Dacian Coloș vrea să convingă Ford să producă mașini electrice în România.
+ Guvernul plănuiește să instaleze 10.000 de prize pentru mașini electrice.
+ De ce pierdem investițiile în sectorul auto. Hint: un motiv este că nu se mai găsesc oameni.

MOMENTE ISTORICE. Timp de 4 zile, Portugalia a funcționat doar pe baza energiei regenerabile (solar, vânt și hidro), iar Germania a generat atât de multă energie verde într-o zi, încât a fost nevoită să plătească oamenii pentru a folosi energia generată de instațațiile eoliene și cele solare. Două premiere ce anunță realitatea care va să vină.

DOAR FAPTELE, VĂ ROG
60%. Cota de piață a marilor rețele în totalul comerțului din România, potrivit unei recente cercetări GfK.3 miliarde euro. Cifra de afaceri din domeniul tehnolgiei informației și software din România în 2015. O creștere de 21% față de anul anterior. O treime din cifra de afaceri vine din piața internă.

25% creștere pentru vânzarea online în 2015 față de 2014 în România. Vedete rămân produsele din zona de tehnologie.

10% creștere pentru profiturile și activele celor mai mari cinci bănci din România în primul trimestru din 2016.

6.800 de euro, prețul mediu, la poarta fabricii, al unei mașini produse de Dacia. Prețul mediu la dealer este de aproximativ 15.500 euro.

SMART STUFF
SUPRAVIEȚUIEȘTE CEL ADAPTAT. Săptămânile de 80 de ore or fi vreun titlu de glorie, dar e bine să știți ce tactici adoptă angajații din companiile care impun programe de lucru inumane.RITUALURI. Ce fac 10 dintre cei mai de succes oameni din lume la prima oră? Dacă nimic altceva nu pare a funcționa, poate că ideea că “cine se trezește de dimineață departe ajunge” ajută. Asta dacă sunteți dispuși să vă treziți la 5 dimineața, precum Richard Branson.

ÎNTREBĂRI ESENȚIALE. Richard Branson despre cele cinci întrebări esențiale pe care orice antreprenor ar trebui să și le pună.

ÎNAPOI LA ȘCOALĂ. Universitatea din Pennsylvania începe în 30 mai un curs online de antreprenoriat din cinci module, gândit special pentru cei fără prea multă experiență în domeniu. Nu e ieftin, dar școala are unele dintre cele mai bune ratinguri globale pentru educațied e business.

CE E ÎN NEREGULĂ? Alfie Kohn, unul dintre cei mai cunoscuți “avocați” ai reformării sistemelelor de educație, a discutat cu Hotnews.ro despre ce este în neregulă cu sistemele de educație bazate pe notare și testare și despre practicile părinților care educă prin recompensă și pedeapsă. Un singur indiciu: de ce trebuie să îi determinăm pe copii să facă ceva ce nu merită făcut?

RĂSPUNSURI ONESTE. Feedback-ul onest de la angajați e o resursă atât de prețioasă, dar atât de greu de obținut. Când răspunsurile călduțe și precaute nu mai sunt de ajuns, există tehnologia: Know Your Company e o aplicație simplă pe care o folosesc marile companii precum Airbnb pentru a înțelege starea de spirit a oamenilor și a reforma sistemele interne. E doar în engleză, dar asta n-ar trebui să fie o problemă, în cele mai multe cazuri.

MUZICĂ ȘI PRODUCTIVITATE. Dacă sunteți obișnuiți să ascultați muzică în timp ce lucrați, e bine să știți ce fel de muzică e potrivită, în funcție de treaa pe care o aveți de făcut.

Ultima ora:

ObservatorClara Volintiru: Rule of Law Conditionalities in the EU – from the Cooperation and Verification Mechanism (CVM) to the new monitoring mechanisms in the European Union

PoliticEmil Constantinescu: „Ne-a permis ca timp de 75 de ani să nu mai fie un alt război mondial”

EconomieSERGIU OPRESCU: ”TREBUIE SĂ EVITĂM SĂ MAI CHEMĂM CRIZELE ALTORA ÎN ROMÂNIA PRIN MĂSURI NESUSTENABILE”. BĂNCILE AU CA PRIORITATE ZERO CREȘTEREA INTERMEDIERII FINANCIARE

ExternAlina Inayeh: România și Bulgaria, puse la colț pentru obediență. Polonia, exemplu pozitiv

EvenimenteClara Volintiru: Rule of Law Conditionalities in the EU – from the Cooperation and Verification Mechanism (CVM) to the new monitoring mechanisms in the European Union

CulturaTeodor Baconschi, Adrian Papahagi, Radu Preda, Mihail Neamţu și alți intelectuali au contribuit la primul număr al Revistei Horeb, editată de Episcopia Hușilor

SocialMihai Toader-Pasti: Continuăm să ajutăm la schimbarea mediului construit și la educarea unei noi generații

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul, pândit de sancţiuni economice şi politice pe scară largă



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe