Adriana
Publicat în 20 iunie 2018, 07:39 / 123 elite & idei

Andrei Stoian: Impactul inteligenței artificiale asupra proprietății intelectuale

Andrei Stoian: Impactul inteligenței artificiale asupra proprietății intelectuale
+ Observator

Problema impactului inteligenței artificiale asupra proprietății intelectuale amintește, în bună măsură, de tranziția de la piața tradițional reglementată de stat la piața liberă, cu principii de organizare și funcționare brevetate în conformitate cu laitmotivul concurențial. Practic, întrebarea care decurge în mod logic este aceea dacă nu cumva se va ajunge, pe termen lung, la o concurență între artificial și uman, plasând astfel umanitatea într-o poziție ingrată: aceea ca, prin evoluții etapizate, produsul să își depășească tocmai creatorul. Ceea ce cândva se va contura într-o viziune științifico-fantastică asupra ideii de inovație, pare să prindă astăzi contur. Cu toate acestea, asumpția este extrem de îndrăzneață, realitatea fiind mai degrabă una a dezbaterii problematicii, decât marcată de o perspectivă confruntațională între capacitățile naturale și cele produse în laboratoare de cercetare.

Perspectivele legate de inteligența artificială și de modificările pe care dezvoltarea acestei tipologii particulare de inteligență le va avea, îmbracă o dimensiune duală când vine vorba de proprietatea intelectuală, dezbaterea fiind deopotrivă una pur economică, cât și una cvasi-filosofică. Se pune problema dacă produsele realizate de inteligența artificială se supun sau nu drepturilor de proprietate intelectuală. Drept urmare, discuțiile se poartă în jurul dilemei dacă nu cumva „invențiile unei invenții” nu sunt la rândul acestora produse ce trebuie să fie supuse legislației naționale și internaționale cu privire la proprietatea intelectuală. Artizanii acestui scenariu expun argumentații care, indirect, discută despre mercantilism și exploatarea inteligenței, deci practic o formă de servitute intelectuală, la care sunt supuși creatorii dotați cu inteligență artificială.

În contextul dat, inteligența artificială, sau mai bine spus capacitățile acesteia de producție și reproducere, problematizează și mai mult societatea informațională, din multe puncte de vedere o utopie conceptuală: doar parțial reglementată și destul de mult combătută de aripile conservatoare. Ideea ca un produs al proprietății intelectuale să devină la rându-i un actor de sine stătător se prezintă ca una dintre elemente cele mai producătoare de dispute, mai ales că oferă noi argumente opozanților societății informaționale. Nu poate fi pierdut din vedere un curent tot mai pronunțat pentru o alterglobalizare, în fapt o formă de antiglobalizare, căruia ideea ca omul să fie pus pe aceeași treaptă intelectuală cu produsul îi răsună apocaliptic.

Argumentația care se opune acestei idei este una construită în jurul unei realități cât se poate de palpabile, aceea că inteligența artificială nu are de la sine capacitatea de a se crea, prin urmare trebuie să fie nici mai mult nici mai puțin decât un produs. În baza acestei relații de cauzalitate, ceea ce este capabilă să producă, la rându-i, ține de rațiunile pentru care a fost creată, fiind mai degrabă o operațiune circumscrisă, deci un scop finit pentru care a fost creată. Ca atare, ceea ce creează aparține creatorului său, nicidecum sieși, astfel că ideea de producere ține de rațiunile de programare, nefiind de departe un act voluntar sau conștient: un produs la inteligenței artificiale „gândește” într-un anumit fel pentru că este programat ca atare, și nu pentru că poate dispune de propriile resurse pentru conceptualizări ad-hoc.

Punctele de vedere exprimate de Stephen Hawking sau de Elon Musk discută despre sfârșitul umanității ca despre momentul când inteligența artificială va definitiva un proces, inevitabil, de preluare a controlului asupra omenirii. Dacă în cazul fizicianului englez este evidențiată ideea de probabilitate, inginerul canadian discută despre inteligența artificială ca despre Antihrist, piesa lipsă a unui tablou escatologic, ultimul din istoria omenirii. Nu putem să nu sesizăm faptul că viziunea expusă de Musk amintește de ceea ce o doctrină pronunța drept „preluarea controlului asupra mijloacelor de producție”, până la urmă o formă expresă de dominație societală prin intermediul unei interfețe industriale.

Extrapolarea realizată de cei doi, dar mai ales de Elon Musk, merge până într-acolo încât expune o involuție de la evoluțiile inginerești de astăzi la preluarea ramurilor strategice de către inteligența artificial, deci un raport interșanjabil între producător și produs. Similară cu aneantizarea conceptelor geopolitice de centru și periferie, această  transformare radicală a societății pare o formă artificială a decolonizării, dar cu adăugirea că de această dată păpușarul devine păpușă, iar marioneta este cea care manevrează de acum sforile. Este vorba, în final, de un raport invers proporțional între inteligența naturală și cea artificială, dar mai ales despre vidul uneia umplut cu materia celeilalte.

Ciclurile Kondratiev redevin o teorie actuală, cu mențiunea că  ideea unui viitor conflict nu mai include armate convenționale, armament sau chiar ideea unui spațiu marțial, nici măcar un Mare Război.  Nici măcar despre o luptă de clasă nu se va mai putea discuta de vreme ce acestea sunt specifice doar unei omeniri golite de conținut, care nu va mai avea nici pe departe rolul monopolist în deciderea propriului destin. Lupta de clasă ce animase utopiile ideologice în timpul Războiului Rece va deveni, în final, o luptă între inteligențe, între naturalism și realitate augmentată. Dincolo de extrapolările de dragul teoreticizării, ideea de dominație înseamnă inclusiv să fii atât de necesar încât să fii omniprezent, dar mai ales indispensabil, ori din acest punct de vedere bătălia este pe jumătate câștigată.

Ultima ora:

ObservatorSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

PoliticKlaus Iohannis se va întâlni astăzi, la Londra, cu premierul Theresa May

EconomieSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

ExternValentin Naumescu: It’s not the economy, stupid! Trump pierde controlul în Camera Reprezentanţilor dar polarizarea ideologică a Americii se adânceşte

EvenimenteMugur Isărescu: Invitație BNR, 25 octombrie 2028 – Conferință ELEC „The Danube Triangle”

CulturaRadu Preda: Memoria abandonată

SocialIoan-Aurel Pop: În anul Centenarului Marii Uniri, ţara are nevoie de o vlagă nouă şi de energii de viitor

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe