Adriana
Publicat în 13 iunie 2018, 08:31 / 49 elite & idei

Andrei Stoian: To lobby or not to lobby

Andrei Stoian: To lobby or not to lobby
+ Observator

Dezbaterea legată de practica lobby-ului împarte, deopotrivă, publicul și specialiștii în domeniu în două curente antagoniste, desigur la care se adaugă nuanțele diferite aflate la granița dintre cele două. Un prim curent, privește activitatea de lobby în termeni de egalitate cu diplomația publică, realizată de guvernele statelor, în vreme ce pentru al doilea curent această activitate este nici mai mult nici mai puțin decât o formă mascată de trafic de influență. Dacă la nivel internațional activitatea este reglementată prin intermediul unor acte legislative dedicate, la nivel național lobby-ul nu se desfășoară în baza unui cadru legal, ceea ce în cele mai multe dintre cazuri conduce la plasarea unui semn de egalitate între acesta și traficul de influență.

Tradițional, acțiunea de lobby este asociată mediului anglo-saxon, mai ales cu spațiul american, având în vedere legătura puternică dintre actorii economici și cei politici. Tocmai legătura dintre economie și scena politică reprezintă principalul element ce conferă o argumentație considerabilă pentru opozanții acestei adaptări antreprenoriale a diplomației publice. În cazul Uniunii Europene, reglementări prin legi exprese regăsim în state precum Marea Britanie, Irlanda de Nord, Franța, Austria, Slovenia, Polonia sau Lituania, în vreme ce Olanda și Germania oferă doar un cadru parțial reglementat pentru lobby. În rest, pe teritoriul celorlalte state membre, activitatea se desfășoară în lipsa unui cadru legal, ceea ce nu de puține ori conduce la catalogarea acestuia drept trafic de influență, și prin urmare la sancționarea acestuia în conformitate cu legislația în vigoare.

Dezbaterea internă a României dacă acțiunea reprezintă un act strict de diplomație publică, sau dacă, dimpotrivă, este de natură penală se lovește de probleme punctuale precum definirea conceptuală și, inerent, cu distincția clară de traficul de influență. În bună măsură, discutăm despre o disputare a nuanțelor, dar mai ales despre o viziune legată de modul în care actorii economici pot interacționa cu actorii politici. Catalizatorul acestei dezbateri poate fi considerată, pe bună dreptate, transformarea conceptuală pe care scena internațională, și inerent scena internă, a suferit-o în ultimii ani, în speță aceea a apariției actorilor non-statali (ANS). Din perspectiva acestei schimbări, reglementarea activității de lobby ar putea fi considerată drept o recunoaștere a realității informale, cât și un drept al acestor noi actori de a desfășura diplomație publică, întocmai ca și guvernele statelor.

Dintr-un anumit punct de vedere, ideea unui act legislativ care să reglementeze activitatea de lobby poate fi privită inclusiv ca o evaluare a calității reale a României de adaptare la noile realități ce guvernează o epocă ce a debutat sub semnul transformării. Definitoriu este faptul că ignorarea unei practici nu conduce la blocarea acesteia, după cum nici negarea realității nu înseamnă că această încetează să mai existe, dimpotrivă. Contractul social a apărut tocmai din necesitatea de a avea toate aspectele legate de viața umană agreate și supuse controlului. Dacă formalul se va deda de la îndeplinirea atribuțiilor sale, atunci informalul va prelua sarcinile acestuia, dar într-o măsură în care controlul ulterior va fi extrem de dificil, dacă nu imposibil de preluat.

Circumspecția majoră la nivelul publicului românesc este aceea că un astfel de proiect legislativ ar putea conduce la o consolidare a poziției actorilor economici, sau chiar a celor non-statali, înzestrați astfel cu instrumentarul diplomației publice în forma lobby-ului. În spatele acestei circumspecții regăsim, în fapt, temerea că puterea de influență a acestor actori atipici, lipsiți de suveranitate, va fi exponențial crescută, putând chiar influența afacerile interne. Ideea centrală a acestei teze este aceea unei marje de manevră crescute pentru actorii, în vreme ce, în raport invers proporțional, autoritatea statului ar putea fi afectată. Această confuzie generală între lobby și traficul de influență rezidă, în principal, într-o dispută semantică, dar mai ales într-o necunoaștere a terminologiei de specialitate.

Din punct de vedere evoluționist, indiferent dacă acceptăm noua configurație socio-politică, nu se poate nega faptul că este natural ca un ANS să își extindă instrumentarul, prin înglobarea pârghiilor care tradițional corespund statelor. Este și cazul reglementării privind activitatea de lobby, în speță adaptarea conceptuală a diplomației publice pe care statele o uzitează pentru propagarea și salvgardarea intereselor naționale. Chiar dacă ține exclusiv de școala de gândire realistă, nu puține sunt cazurile în care sintagma anglo-saxonă too big to fail  își dovedește actualitatea, dar mai ales caracterul implacabil.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că există companii transnaționale al căror profit depășește PIB-ul anumitor state, prin urmare legea lobby-ului este de natură să reglementeze relațiile dintre aceste tip de actori și decidenții politici. Lipsa cadrului legal pentru activitatea de lobby, parte integrată a interacțiunii dintre demnitarii statului și administratorii companiilor înseamnă tocmai un spațiu neguvernat, unde autoritatea statului nu există, ceea ce poate facilita traficul de influență. Această acțiune pedepsită de legile naționale ar putea fi evitată tocmai prin stabilirea unor coordonate clare ale activității de lobby, în baza principiului că jurisdicția statului român nu trebuie să lase loc de interpretare, mai ales prin absența reglementării într-un domeniu de interes pentru funcționarea economiei naționale.

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis: Ziua Marinei 2018. Președintele a vorbit despre securitatea regională, la cel mai mare spectacol naval al anului

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe