OraNoua.ro
Publicat în 23 ianuarie 2013, 02:24 / 261 elite & idei

Andrei Ţărnea – Ocazia unui cerc virtuos: Pentru buna guvernare sănătatea nu e o capcană, ci o oportunitate de reformă durabilă

Andrei Ţărnea – Ocazia unui cerc virtuos: Pentru buna guvernare sănătatea nu e o capcană, ci o oportunitate de reformă durabilă

de Andrei Ţărnea

Pentru Institutul Aspen România, instituţie dedicată activităţilor care aduc o contribuţie pentru buna guvernare şi o bună societate, domeniul sănătăţii s-a impus de la sine ca una dintre axele principale ale activităţilor sale de politici publice.

Dincolo de un domeniu de politici publice, reglementare şi activităţi aducătoare de profit, sănătatea este un factor fundamental de calitate a vieţii şi implicit un indicator al dezvoltării unei societăţi. Din această perspectivă niciun alt domeniu nu expune mai clar vulnerabilităţile societăţii româneşti. Nu există aspect care să rămână necriticabil la o analiză atentă şi acest lucru este valabil atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat.

Există explicaţii istorice şi un context actual care creează această stare de criză permanentă. România are cel mai mic nivel al contribuţiilor pentru fondul public al asigurării sociale de sănătate, un număr redus de contributori şi un venit mediu mic al acestora. În aceste condiţii situaţia financiară a sistemului public de sănătate nu poate să fie strălucită. Dar există şi alte probleme legate de eficienţa acestuia. În pofida creşterii sumelor alocate sănătăţii odată cu creşterea PIB sectorul nu a înregistrat salturi calitative nici la nivelul unor indicatori cheie şi nici la nivelul opiniei publice.

În condiţiile unei populaţii cu venituri mici, nici contribuţia sectorului privat nu este de natură să schimbe radical situaţia. Mai puţin de 20% din public accesează serviciile medicale private, majoritatea în ambulatoriu. Numărul celor care au utilizat spitale private este sensibil mai mic decât acest procent. De exemplu, doar circa 4% din naşterile din România au loc în instituţii private de sănătate. Dezbaterea despre rolul şi cea mai bună modalitate de utilizare a fondurilor asigurărilor publice sociale de sănătate este importantă. Dincolo de analize adesea inconsistente şi tributare unei proaste înţelegeri a mecanicii unui sistem public de asigurări de sănătate, dezbaterea este condiţia necesară a evoluţiei reglementării şi funcţionării sănătăţii în România.

Este evident că numărul investiţiilor private în sănătate a înregistrat o curbă ascendentă. Iniţial acestea au părut să fie imune la criză. Cu toate acestea, în urma reducerii numărului de abonaţi şi de asigurări în reţele private de sănătate, precum şi presiunea reducerii veniturilor, pe fondul crizei, şi măsurile de austeritate au făcut ca ritmul investiţiilor să scadă. Reducerea finanţărilor şi ieşirea de pe piaţă a unor finanţatori instituţionali, dar şi măsurile luate de bănci pentru reducerea riscului au afectat proiectele de dezvoltare în domeniu. Este de presupus că neclaritatea perspectivei de reglementare a relaţiei dintre serviciile publice şi private de sănătate nu este nici ea de natură să favorizeze investiţiile. În acest context chestiunea deductibilităţii unor servicii acordate persoanelor care contribuie la fondul public social de sănătate este esenţială.

Aspectul redistributiv al sistemului este minor având în vedere structura piramidei veniturilor în România. În fapt, independent de conversaţia actuală legată de decontări din fondul public pentru servicii oferite în sistemul privat, riscul discriminării de sistem rămâne sensibil mai mare pentru persoanele cu venituri mici decât pentru cei cu venituri medii şi mari.

În ansamblu, sectorul sănătăţii a fost suspus unui şir de scandaluri medicale, administrative, politice şi unor presiuni din interior sau din partea opiniei publice. În schimb dinamica sa influenţează perspective de evoluţie politică, economică şi socială. E de asemenea semnificativ că sectorul nu este indiferent nici la tendinţe şi evoluţii mai ample la nivel european şi mondial.

Pe acest fundal, începând cu 2011, Institutul Aspen România a iniţiat o serie de consultări cu principalii actori ai sectorului: minister, Casa şi alte autorităţi publice, reprezentanţi ai mediului medical, directori de instituţii medicale şi spitale, reprezentanţi ai pacienţilor, reprezentanţi ai industriei producătoare şi distribuitoare de farmaceutice şi dispozitive medicale, sindicate, administraţie locală, instituţii plătitoare ca asigurările publice şi private, instituţii finanţatoare şi organizaţii internaţionale etc. Pornind de la discuţiile preliminare şi de la documente de politici publice şi analize existente treptat s-a conturat un program independent, neutru, non-partizan şi inlcusiv pentru reforma sănătăţii. Metodologia, utilizată în grupurile de lucru ale programului, a beneficiat de experienţa similară a celor trei programe similare în domeniul sănătăţii, asigurărilor de sănătate, tehnologiilor şi cercetării medicale dezvoltate de mai bine de zece ani de Aspen Institute în SUA.

Decizia Institutului Aspen România de a lansa un program funcţional de politici dedicat sistemului de sănătate publică a fost influenţată de doi factori determinanţi. Primul dintre aceştia este impactul pe care constrângerile fiscale îl au, atât în termeni de investiţii cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii. Constrângerile bugetare afectează toţi actorii, atât la nivel de furnizori de servicii medicale (private sau publice), cât şi la nivel de industrii critice precum cea farmaceutică, de echipament medical, servicii medicale şi paramedicale, asigurări de sănătate, educaţia sănătăţii sau training profesionist. Celălalt motiv este legat de schimbările demografice europene pe termen lung. Acestea vor creşte presiunile pe bugetele de sănătate în Uniunea Europeană, iar România nu face excepţie. Bugetul de sănătate va avea, în mod predictibil nevoie de creşteri semnificative pentru a putea reacţiona unei cereri de servicii în creştere şi a unor costuri din ce în ce mai mari. Austeritatea bugetară intră în contradicţie cu o creştere a alocărilor bugetare cel puţin pe termen scurt şi mediu. Gestiunea acestei tensiuni trebuie să ia forma unor opţiuni de politici publice clare în măsură să creeze un echilibru între soluţiile oferite de investiţiile private şi creşterea eficienţei bugetului public.

Această situaţie dificilă oferă însă o clară oportunitate de reformă. Sistemul de sănătate este un sector în creştere, aducând contribuţii semnificative la creşterea PIB-ului. Acest lucru este în mod particular vizibil în regiunea Europei Centrale şi de Sud Est. Astfel, dezbaterea nu ar trebui construită numai din perspectiva costurilor şi a obligaţiilor financiare, ci şi din punctul de vedere al rentabilităţii investiţiilor. Având în vedere natura specifică a domeniului, este necesar ca orice tip de investiţie sau reformă să fie pe termen lung. Trebuie avut însă în vedere că succesul pe termen lung este condiţionat atât de o implementare eficientă a reformelor, cât şi de deciziile de politici cu impact imediat ce creează un cadru pentru o reformă de succes. Transparenţa cadrului de formulare şi implementare a politicilor publice devine o condiţie a succesului investiţiilor în domeniu. În schimb, într-o logică integrată a sistemului de sănătate la nivel naţional şi de ce nu, regional, relaţia public privat devine o parte semnificativă a analizei viitorului sectorului.

Toate acestea se regăsesc în parteneriatul realizat cu ”Adevărul” şi ”Link Resource” pentru o ediţie sectorială a Bucharest Forum în domeniul Sănătăţii. Este de sperat că panelurile simpozionului şi nivelul de expertiză al participanţilor să permită o conversaţie care să ducă mai departe concluziile progarmului de sănătate AIR şi să convertească efortul într-un set de recomandări practice şi o comunitate de susţinere pentru reforma în domeniu. În fapt este vorba de oportunitatea de a transforma o criză într-un cerc virtuos pentru reforma durabilă în sănătate.

Ultima ora:

ObservatorCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

PoliticDragoș Preda: #DezvoltamPrahova #DezvoltamPrahovaInteligenta

EconomieCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

ExternBarbu Mateescu: ”Anti-contemporaneitatea face un pas înapoi”

SocialCsibi Magor: Am avut cu toții un an greu. Dar putea să fie mult mai greu

EvenimenteDan Mihalache: “Understanding the Romanian Diaspora – Diaspora mobilisation during COVID-19”

CulturaCristina Popescu: Cele mai recente aprecieri internaționale ale mărcilor poștale românești, materializate în două premii Nexofil

EditorialAndrei Stoian, Alexandru Georgescu și Radu Magdin la emisiunea Sfere de Interes



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe