Matei Bogdan
Publicat în 19 martie 2019, 20:01 / 64 elite & idei

Armand Goșu: Războiul Occidentului cu Rusia va dura. Cum a intrat Putin într-o capcană cu anexarea Crimeii și de ce tătarii crimeeni au devenit dușmanii Rusiei

Armand Goșu: Războiul Occidentului cu Rusia va dura. Cum a intrat Putin într-o capcană cu anexarea Crimeii și de ce tătarii crimeeni au devenit dușmanii Rusiei

Teme principale:

  • Rusia amenință România cu dislocarea bombardierelor strategice în Crimeea
  • Moscova a transformat Crimeea într-un bastion inexpugnabil
  • Vizita președintelui Putin în Crimeea și aniversarea în Rusia a cinci ani de la anexarea Crimeei
  • Cum au creat rușii narativul revoluției din Crimeea pe modelul Euro-Maidanului
  • Concentrarea resurselor financiare în Crimeea provoacă invidie și gelozia elitelor regionale
  • Cum au ajuns tătarii crimeeni principalii dușmani ai Kremlinului

Vin noi amenințări dinspre Moscova. Șeful comisiei de apărare din Dumă anunță dislocarea în Crimeea de bombardiere stategice, o variantă îmbunătățită a lui Tupolev 22, ca răspuns la instalarea scutului antirachetă de la Deveselu. Trebuie să luăm în serios această ultimă amenințare?

Sunt declarații de uz intern, pentru publicul din Rusia. În ziua în care s-a făcut afirmația se aniversau, în Rusia, cinci ani de la anexarea Crimeei. Același președinte de comisie a negat a doua zi, 19 martie, declarațiile, spunând că nu există acele bombardiere în Crimeea, iar Rusia nici n-are intenția să le disloce acolo. Și totuși, agenția de presă citase cu ghilimele declarația, presupun că există și o înregistrare. N-ar fi pentru prima dată când se întâmplă așa ceva. Pur și simplu i s-a dat telefon ca să retracteze. Mai ales că tema armamentului strategic este extrem de sensibilă, în relația cu SUA.

În același timp, Deveselu e un fel de alifie universală la Moscova. A fost ocupată Crimeea ca “să nu cadă în mâinile americanilor”; rușii au dus acolo rachete Iskender, pentru că americanii s-au așezat la Deveselu; au construit submarine noi, pentru că Deveselu; au instalat S-300 …. Deveselu; spun că au instalat și S-400, tot pentru că Deveselu. În curând, Moscova o să spună că cetățenii de rând au frigiderele goale, din cauză de Deveselu…. Iar Putin o să renunțe la alegeri și o să rămână președinte pe viață. Evident… Deveselu.

Lăsând ironia la o parte, Crimeea este un bastion redutabil. Cu sistemele A2/AD, anti-access area denial, instalate acolo Rusia domină tactic militar zona mărilor Neagră, Caspică, Strâmtorile. Peninsula e o fortăreață inexpugnabilă. Nici un vecin nu poate pătrunde în spațiul acoperit de acele instalații militare, pentru a le lovi. Doar dacă americanii ar aduce avioane din generația a 5-a, F35 la Kogălniceanu, ar putea lovi țintele din Crimeea.

Mă întrebați dacă trebuie să luăm în serios amenințările. Eu spun că da. În spatele lor e o strategie cred suficient de sofisticată de destabilizare a României, de transformare a ei într-un zombi. Dacă ne uităm în jur, vedem că a mers suficient de departe acest proiect.

Deci, spuneți că Rusia ar vrea să transforme România într-un zombie. Dacă e așa, s-ar putea stopa acest proces? Ce-ar fi de făcut ca acest proiect să nu avanseze?

Nu prea mai e nimic de făcut. Societatea este divizată la extrem. Instituțiile sunt paralizate. Dacă CNA, care prin lege ar trebui să reglementeze audio-vizualul din România, n-a făcut asta de 15 ani, credeți că e vreo șansă s-o facă acum? Evident, nu! Avocatul poporului nu funcționează, ANI este moartă de 5-6 ani. Majoritatea instituțiilor sunt forme fără fond, adoptate în goana pentru integrarea euro-atlantică. Dacă se schimbă puterea politică și cineva repornește aceste instituții, ar mai fi o șansă. Vă dați seama că e puțin probabil să se întâmple așa ceva, iar o altcineva la putere n-are de unde să aducă câteva zeci de mii de funcționari care să înlocuiască această masă inertă și ineptă care se freacă pe culoarele instituțiilor, România va rămâne în bătaia vânturilor și va miza pe norocul ei proverbial.

O țară norocoasă, da, dar totuși ce se poate face efectiv în fața unei amenințări tot mai probabile și a unei atitudini tot mai agresive a Rusiei?

Investiții în tehnica militară, antrenamente complexe. Deci, o creștere a capacității de luptă, pentru ca armata română să poată rezista căteva zile atacului unui adversar mult superior numeric.

Și modernizarea urgentă a infrastructurii, pentru ca în câteva zile să ne poată veni aliații din NATO în ajutor, pe calea ferată și pe autostrăzi. Asta înseamnă să construim autostrăzi care să străpungă Carpații, și linii ferate pe care să se poată circula cu viteză. Adică, un tren cu tancuri și instalații de artilerie care-ți intră dimineața pe la Oradea sau Arad, după amiaza să ajungă în Dobrogea, lângă teatrul de operațiuni. La fel, convoaiele de camioane care se deplasează pe șosele.

Tot ieri, luni, 18 martie, Putin a promulgat o lege care introduce cenzura în mediul online. E în logica proiectului ”internetului suveran”, care urmează să creeze o rețea separată, doar pentru ruși?

Internetul suveran e un proiect pentru viitor. În caz de război, autoritățile de la Moscova pot bloca și utiliza exclusiv un segment al rețelei internet. Altceva s-a petrecut acum. Mult mai grav. Sub pretextul luptei împotriva informațiilor false și a limbajului indecent în online, poți lua amendă de 20 de mii de Euro și ajunge la închisoare. E o gravă amenințare la adresa libertății de expresie. Un procuror va decide ce este o informație falsă sau dacă difuzarea ei poate să conducă la tulburări sociale, dacă poate deveni o amenințare pentru securitatea țării. Și poate decide blocarea publicației online și amendarea ei. O altă prevedere se referă la nerespectarea simbolurilor de stat. Adică, dacă-l critici într-o postare pe președinte, Constituția, dacă preiei o caricatură, o glumă din presa internațională se consideră că n-ai respectat demnitarii țării și simbolurile de stat și te pot trimite la închisoare.

Interesant e că Rusia extinde masiv cenzura sub pretextul luptei împotriva fake news.

E un pic hilar, deci și rușii luptă împotriva fake news și a propagandei?

Da, Occidentul luptă cu fake news și propaganda rusească, iar Rusia luptă cu fake news și propaganda occidentală. Așa cel puțin pretinde.

Sunt mulți troli care pun un semn de egalitate între cele două. Sunt destui si pe Contributors.ro. Se poate pune semn de egalitate?

Evident că nu. Celor care știu limba rusă și sunt cât de cât familiarizați cu dezbaterile din Rusia, le recomand  să se uite o săptămână la Pervâi Kanal, televiziunea publică din Rusia. Este fabulos.

E un exercițiu util, pentru că dacă nu ai vazut e dificil de înțeles felul cum milioane de oameni pot fi manipulați de narativul rusesc despre hunta fascistă de la Kiev, despre Soros și occidentul perfid.

Dar, am văzut și slăbiciunile mașinii de propagandă rusească, cu ocazia atacării unor nave ucrainene în strâmtoarea Kerci. S-au aflat detaliile, pe secunde. Minciunile puse de ruși în circulație n-au contat. Rezultatul? Noi sancțiuni din partea UE, SUA, Canada, sancțiuni care demonstrează că Vestul nu rămâne dator. Chiar dacă pachetul de sancțiuni părea să nu mai vină niciodată, el a fost publicat la 15 martie. Socoteala Kremlinului că vesticii vor înghiți povestea spusă de ruși s-a dovedit greșită.

Sa discutăm despre Crimeea. Luni, 18 martie, s-au împlinit cinci ani de la anexarea ei iar președintele Putin a făcut o vizită de lucru, cu ocazia aceasta, în peninsulă. E vorba de rutină sau această vizită aduce ceva nou?

O vizită a lui Putin în Crimeea e în sine un mare eveniment, urmărit cu atenție în multe cancelarii. Președintele a mai fost anul trecut în Crimeea, în campania electorală, deci nu merge prea des acolo.

Vizita e importantă pentru economia peninsulei, pentru că președintele a inaugurat două noi capacități de producere a curentului, la stațiile Balaklava și Taurida, prima de la Sevastopol, cealaltă din capitala Simferopol. De acum încolo, necesarul de energie al Crimeei va fi asigurat prin dublarea capacităților acestor instalații, deci criza de energie care ducea la întreruperea curentului, ar trebui să fie acum rezolvată. Cel puțin așa a spus chiar președintele Putin, cu ocazia inaugurăii celor două centrale noi. Ele trebuiau puse în exploatare încă de acum un anÎntârziarea a avut loc și din cauza scandului cu turbinele fabricate de Siemens. Ele urmau să fie montate în Crimeea, fără ca uzina germană să aprobe acest lucru.

Pe lângă vizitele oficiale, în Crimeea se organizează diverse ceremonii speciale, marșuri, concursuri cu premii, expoziții. Temele mari care țin de Crimeea din cultura rusă sunt vizitate, de la scriitori și pictori, până la redescoperirea Războiului din Crimeea, pierdut de Rusia, încheiat cu Congresul de Pace de la Paris, 1856. Înfrângerea Rusiei de către puterile europeane, conduse de Anglia și Franța, care au sărit în ajutorul Porții otomane, e un subiect delicat la Moscova. E momentul de maximă expansiune a Occidentului în bazinul Mării Negre. Noul context a permis unirea Moldovei și Valahiei în 1859, punându-se astfel bazele statului român modern, ca aliat al Occidentului, cu misiunea de a bloca accesul Rusiei spre Balcani și Strâmtori.

Peste ani, în 2013, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde se semnau și parafau acorduri de asociare între UE și trei dintre fostele republici sovietice, Rusia s-a simțit amenințată din nou de Occident, tema războiului din Crimeea revenind în propaganda Kremlinului.

Ce s-a întâmplat acum cinci ani? Un scurt rezumat poate ar fi de folos cititorilor…

La sfârșitul lunii februarie 2014, după fuga președintelui Ianukovici, în contextul victoriei demonstrației maraton de la Kiev, rușii ocupă militar Crimeea. Ca să legalizeze într-un fel ocupația și anexarea au organizat un referendum la 16 martie 2014. Au falsificat și rata de participare dar și rezultatul. Moscova a pretins că a fost o cotă de participare de 83%, iar peste 96% ar fi votat pentru “unirea” cu Rusia. Statele membre UE, SUA, Japonia, Canada, Australia și multe alte țări au anunțat că nu recunosc anexarea și au introdus sancțiuni împotriva Rusiei.

Vă reamintesc că a fost o rezoluție la ONU pentru susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, votată de 100 de state. Doar 10 voturi au fost atunci împotrivă, Rusia fiind susținută de aliații ei tradiționali, Belarus, Armenia, Cuba, Siria etc.

La 18 martie, acum cinci ani, la Kremlin a avut loc ceremonia oficială prin care Crimeea e declarată parte a Federației Ruse.

Festivitățile oficiale au început vineri, pe 15 martie, cu o ședință a parlamentului regional, de la Simferopol… Au fost unele declarații interesante.

A fost o ședință la care a participat și conducerea Dumei de Stat de la Moscova, camera inferioară a parlamentului Federației Ruse. Și au fost câteva declarații suprinzătoare. Prima, a lui Volodin, președintele Dumei, care a cerut ca Ucraina să plătească “compensații” pentru “anexarea ilegală”, vreme de 25 de ani a Crimeei. La fel cum cereau sovieticii în 1940, când au anexat Basarabia. Molotov cerea compensații pentru cele două decenii cât Bassarabia s-a aflat în granițele Regatului României. Acum, Volodin ar fi putut să-i ceară Kievului compesanții nu doar pentru 25 de ani, ci pentru o perioadă mai lungă, din 1954, de când peninsula a fost transferată la RSS Ucraineană, adică pentru 60 de ani.

A mai fost una, a lui Mironov, președintele unui partid pro-Kremlin, “Rusia Dreaptă”, care a propus ca ziua de 16 martie, când a avut loc așa zisul referendum din Crimeea, să devină sărbătoare națională, adică, o zi liberă.

Ce a urmat? După fastul de acum cinci ani cum au evoluat sentimentele față de acest subiect în opinia publică rusescă?

Valul de patriotism stârnit de anexarea Crimeei s-a spart de sancțiunile Occidentului. Factorul Crimeea în politica rusească s-a epuizat, cota de popularitate a lui Putin a scăzut, începând cu vara 2018. Chiar dacă protestele nu scot deocamdată în stradă sute de mii de oameni, toate sondajele indică o nemulțumire accentuată în societate.

În același timp, temele propagandei Kremlinului, cele cu hunta fascistă de la Kiev, sexo-marxistul Soros care spală omenirea pe creier și vrea să metiseze rasa europeană și să-i transforme pe toți oamenii în transexuali, cu UE mereu duplicitară și cu standarde duble, dar și cu SUA care zi și noapte construiesc conspirații împotriva Rusiei, nu mai au impactul de altădată. Valul de entuziasm stârnit de anexarea Crimeei nu s-a transformat în ideologie. “Krîm naș”, “Crimeea noastră” în limba rusă, formulă aflată pe buzele rușilor acum cinci ani, a fost abandonată. Mai mult, atenția pe care Kremlinul o acordă Crimeei a stârnit gelozia altor regiuni și a generat tensiuni în elita rusească.

Amintiți-vă discursul lui Putin din Consiliul Federației, din 2014, cu ocazia anexării peninsulei. El vorbea despre semnificația sacră a Crimeei pentru Rusia. A comparat-o cu Muntele Sfânt de la Ierusalim. Alții, pe bună dreptate, se pot întreba, dar de ce doar Crimeea să fie sacră, iar noi nu?

Totuși, anexarea rămâne în percepația publicului din Rusia un element pozitiv, nu?

Da, dar totuși, în cinci ani a scăzut de la 67% la 39%, numărul celor care consideră că anexarea a adus avantaje Rusiei.

Aproximativ 70% din bugetul Crimeei este alimentat din bugetul federal. Toate aceste detalii generează frustrare nu doar din partea populației ci și a elitelor locale.

Atenția excesivă care se acordă Crimeei irită populația. Kremlinul se laudă cu podul de 19 km peste strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia de Crimeea și care a înghițit sume enorme. Sau cu șosele noi construite în peninsulă. Dar și alte multe regiuni au nevoie de poduri, de șosele, numai că despre ele nu vorbesc televiziunile controlate de putere. S-au construit uzine electrice, de acum necesarul Crimeei va fi acoperit. Dar în multe alte regiuni va continua să se oprească curentul electric.

Presa de la Moscova pretinde că peninsula înflorește, că Rusia a făcut în cinci ani mai mult pentru Crimeea decât Ucraiana în 25 de ani. Sunt citate publicații internaționale, niște site-uri fake, tocmai pentru a crea iluzia publicului din Rusia că narativul Moscovei e confirmat și de Occident. De unde se vede că rușii nu s-au vindecat de obsesia nevoii de confirmare din partea vestului. Paradoxal, e același Occident pe care-l caricaturizează mașina de propagandă a Kremlinului.

Viața în Crimeea s-a schimbat, peninsula a devenit practic o uriașă bază militară. Cum gandesc oamenii de acolo ce li se întâmplă?

Serviciile secrete rusești sunt foarte active în peninsulă, cine a îndrăznit să protesteze a fost imediat arestat, anchetat, închis, unii au deja condamnări la ani grei de lagăr.

În Crimeea, o mare parte din populație este rusofonă și etnic rusească. Mulți dintre rușii din Crimeea nu s-au simțit parte a unei națiuni civice ucrainene. Ci au fost solidari cu Rusia și au preluat informațiile doar din surse media rusești, în primul rând de la televiziunile controlate de Kremlin, și retransmise în peninsulă. Asta și explică ușurința cu care “omuleții verzi” au ocupat principalele instituții în câteva zile, în februarie 2014. Prima bătălie și cea mai importantă câștigată de Moscova, a fost cea pentru mințile oamenilor. Un uriaș dispozitiv mediatic a funcționat suficient de bine cât să impună narativul Kremlinului.

În Crimeea, Moscova s-a lovit de rezistența minorităților, ucrainenilor și tătarilor crimeeni, care se informau și din alte surse decât cele rusești, astfel că puneau la îndoială narațiunea Kremlinului despre regimul fascist de la Kiev. Dintre cei care s-au refugiat din Crimeea în diverse regiuni ale Ucrainei, sunt aproape 34 de mii de oameni în total, conform cifrelor oficiale, mai mult de jumătate, aproximativ 20 de mii sunt etnici tătari. Ei, tătarii crimeeni, sunt supuși celei mai crunte represiuni de către ocupația rusească.

De ce tătarii? Cum a devenit această minoritate ținta represiunii administrației rusești?

Trebuie să ne întoarcem la zilele dramatice de 26 și 27 februarie 2014. Dau acum câteva detalii despre un alt narativ generat de liderii de opinie, ziariștii, activiștii civici ruși din Crimeea, care au jucat un rol determinant în evenimentele de atunci. Important de reținut este faptul că pentru promotorii acestei versiuni, în Crimeea a avut loc o revoluție.

Rușii au vrut să construiască practic o alternativă la “revoluția demnității” de la Kiev, adică la Euro-Maidan, o poveste asemănătoare?

Exact. Fiecare cu revoluția lui. Numai că narativul rușilor din Crimeea care au făcut “revoluția” din februaria 2014, strica povestea pe care Kremlinul dorește s-o promoveze.

Să ne întoarcem în Crimeea, la 26 februarie, când are loc o ciocnire violentă între două mari grupuri de manifestanți, în fața clădirii parlamentului de la Simferopol. O grupare era formată din tătarii crimeeni, care sprijineau noua putere instalată la Kiev, în urma victoriei “revoluției demnității”. Alături de ei se aflau rușii și ucrainenii care susțineau noua putere din Ucraina, rezultată după fuga lui Ianukovici. A doua grupare era formată din naționaliștii ruși care cereau ca parlamentul crimeean să nu recunoască noul guvern ucrainean. A fost o bătaie de stradă foarte violentă, cu zeci de răniți și doi morți. Opinia publică din Crimeea era profund divizată în percepția pe care o avea față de Euro-Maidan. Se ciocneau narativul rusesc, lovitura de stat fascistă, susținută de Occident, și cel promovat de media ucraineană, victoria opțiunii pro-occidentale, în fața alternativei pro-ruse, de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică.

Tătarii au fost singurii care s-au opus activ invaziei rusești. În noaptea spre 27 februarie, când “omuleții verzi” ocupă punctele strategice din Simferopol, principalele clădiri administrative, dau jos steagul Ucrainei și-l înalță pe cel al Rusiei, tătarii au opus rezistență. Astfel, tătarii crimeeni au rămas în memoria rușilor din Crimeea, dar și a autorităților de la Moscova, drept un opozant care trebuie supus represiunii.

Tema recuperării peninsulei Crimeea este prezentă în campania electorală din Ucraina?

Da, dar nu e una importantă. Majoritatea candidaților promit că vor lupta pentru revenirea peninsulei în granițele Ucrainei. Ba, chiar în ziua în care rușii aniversau cinci ani de la anexare, președintele Poroșenko a promis că va recupera Crimeea, imediat după ce va mai câștiga un mandat. Nici el, nici alt candidat, nu spun cum vor recupera peninsula.

Dar nu e o temă atât de importantă, sunt și candidați, cum e actorul Zelenski, pe care sondajele îl așează pe primul loc în preferințele electoratului, care refuză să-și prezinte opinia față de această temă sensibilă.

Ce șanse are Ucraina să recupereze peninsula? Cum se va termina acest conflict?

Putin s-a vârât singur într-o capcană. Prețul pe care trebuie să-l plătească e uriaș. Dar nu poate să renunțe și să restituie Crimeea. Anexarea peninsulei e cauza războiului pe care Rusia poate să-l poarte multă vreme, decenii, dar nu-l poate câștiga. Se poate prăbuși economic, dar nu e interesul Vestului să împingă Rusia la colaps. Până ce problema Crimeei nu va fi rezolvată, războiul Occidentului cu Rusia va continua, fie și sub forma unui război rece.

O negociere Trump – Putin care să aibă în vedere și problema Crimeei e posibilă?

E cu totul improbabil un aranjament de securitate major, după modelul celor realizate la Congresul de la Viena, după Napoleon, sau la Ialta sau Postdam, după Hitler, care să lase Crimeea Rusiei. Cel mai probabil, se va încerca găsirea unei soluții, după ce la Kremlin, se va instala un nou lider. Deci, războiului Rusiei cu Occidentul e de lungă durată. Trebuie să învățăm să trăim cu asta.

www.contributors.ro

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

PoliticRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

EconomieRăzvan Nicolescu: Un fost ministru al Energiei explică ce vor să facă ungurii cu gazul românesc extras din Marea Neagră

ExternAlexandru Lăzescu: Va putea supraviețui NATO escaladării tensiunilor transatlantice?

EvenimenteIulian Fota: Lansare Ghidul Alegerilor Europarlamentare 2019

CulturaSever Voinescu: Cine ţine lanţul?

SocialSebastian Burduja: Tu ce faci când ţi se dărâmă casa?

MoldovaCristian Unteanu: Republica Moldova, din nou terenul de încercare pentru marea strategie rusească de constituire a „cordonului sanitar“



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe