OraNoua.ro
Publicat în 5 octombrie 2016, 13:36 / 305 elite & idei

Armand Goșu: Un tribunal internațional pentru MH17?

Armand Goșu: Un tribunal internațional pentru MH17?

de Armand Goșu

Ultimul raport internaţional, prezentat acum câteva zile, surprinde în cele mai mici detalii doborârea aparatului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines de către militari ruși intrați pe teritoriul Ucrainei și care, după doborârea aparatului, se întorc în Rusia.

Rusia a fost singura țară care a blocat prin veto înființarea unui tribunal internațional sub egida ONU care să judece vinovații de tragedia aviatică petrecută în estul Ucrai­nei. La 17 iulie 2014, avio­nul Boeing 777 al com­pa­niei Malaysia Airlines, ca­re zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost do­borât, cei 298 de oameni aflați la bordul aparatului pie­rind în catastrofă.

Comisia internațională for­mată din reprezentanți ai Australiei, Olandei, Ma­la­e­ziei, Ucrainei, țări care au avut cel mai mult de suferit de pe urma catastrofei aviatice, la care s-a adăugat și Marea Britanie, au cerut înființarea unui tribunal internațional, în fața căruia să prezinte rezultatele investigației și care să-i judece pe cei acuzați de implicare în do­borârea cursei MH17. În iulie 2015, pre­ședintele Vladimir Putin a fost foarte ferm împotriva acestei inițiative, numind-o contraproductivă.

Chiar dacă activitatea acestei comisii in­ter­naționale este prelungită până în 2018, es­te puțin probabil ca ea să mai poată aduce mărturii suplimentare importante. De fapt, nici nu mai este nevoie, de vreme ce ul­timul raport, prezentat acum câteva zi­le, surprinde în cele mai mici detalii do­bo­rârea aparatului Boeing 777 de către mi­li­tari ruși, intrați pe teritoriul Ucrainei din Rusia și care, după doborârea aparatului, se întorc în Rusia. Cea mai mare parte a acestora era deja cunoscută, încă din vara 2014. Noutatea este faptul că acest raport sintetizează, controlează acuratețea infor­ma­țiilor, reface filmul deplasării com­ple­xu­lui de rachete sol-aer Buk, pe ore și mi­nute, ca și traseul exact al convoiului. Da­tele telefonice au permis comisiei nu doar să utilizeze înregistrarea con­vorbirilor, ci și poziția pe hartă a militarilor care în­soțeau complexul Buk din care s-a tras. Sute de fo­tografii, zeci de filme, aproape toate făcute cu te­lefoane mobile, cele mai mul­te postate pe rețele so­ciale, se constituie în probe imbatabile. Grație ra­por­tu­lui, cunoaștem faptul că al­te două mașini, un UAZ militar, adică Jeep-ul rusesc, și o furgonetă Volkswagen au deschis coloana. Complexul cu patru ra­chete Buk era urcat pe un camion Volvo. A fost coborât de pe transportor și s-a de­pla­sat pe propriile șenile în apropierea satului Snejnoe, zonă controlată atunci ca și astăzi de separatiștii pro-ruși, de unde a tras asupra avionului malaezian de pa­sa­geri. Drumul la întoarcere a fost, la rândul său, refăcut cu destulă precizie de către investigatori, după datele telefonice. Mai mult, pe când traversa Lugansk, convoiul a fost filmat și, în ciuda camuflajului, se vede foarte clar că sunt trei rachete în loc de patru. Imaginile din satelit, datele ra­dar, interviurile cu martorii, convorbirile telefonice înregistrate și transcrise, toate acestea practic exclud posibilitatea unor banale potriviri. Totul e cât se poate de clar, impecabil de bine documentat. Ur­me­le exploziei rachetei Buk 9M38se găsesc pe suprafețele obiectelor găsite. Potrivit in­vestigatorilor, numărul celor considerați responsabili și împotriva cărora se strâng probe este de circa 100 de persoane. Nu s-au dat nume la conferința de presă, nu e deloc limpede dacă printre cei învinuiți vor fi și politicieni de rang înalt de la Mos­cova, poate chiar de la Kremlin, și în ce fel vor fi ei considerați vinovați de moar­tea celor aproape 300 de oameni aflați la bordul avionului.

Tactica Rusiei de a respinge raportul ră­mâ­ne suficient de ambiguă. După ce a lansat în spațiul public tot felul de teorii privind implicarea ucrainenilor, a CIA și a altor dușmani ai Rusiei în doborârea avionului și aruncarea responsabilității în seama Krem­linului, acum demnitarii ruși invocă faptul că ancheta nu a fost nici inde­pen­dentă și nici echilibrată, iar concluziile au fost dinainte trase și mai apoi do­cu­men­tate de investigatori. Pitoreasca Maria Za­ha­rova, purtătoarea de cuvânt a diplo­ma­ției ruse, răspunzând întrebării unui jur­nalist, a insistat asupra faptului că sunt con­cluzii preliminare, că va fi chemat am­basadorul Olandei la Moscova, la Minis­terul de Externe, spre a i se reproșa faptul că această comisie a ignorat „informația obiectivă“ transmisă de partea rusă, fapt care compromite eforturile preliminarii de stabilire a imaginii corecte și complete a tragediei. A urmat artileria grea, pur­tă­torul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Pes­kov. Intervievat la HARDtalk, la BBC, Pes­kov i-a atacat pe autorii raportului, i-a acu­zat că folosesc date false și că au tras concluziile înainte de anchetă. Au urmat alți înalți demnitari de la Moscova să res­pingă concluziile raportului și să-i atace pe autori pentru incompetență și lipsă de echilibru.

 

Raportul a fost prezentat mai mult sau mai puțin comentat de toată media din Ru­sia. În reacțiile înregistrate pe stradă, de la oamenii simpli din Moscova, a sur­prins o idee repetată de mai multă lume: chiar dacă ar spune adevărul, Kremlinul nu mai are niciun fel de credibilitate. Iar prin declarațiile și acțiunile Rusiei de as­tăzi, Putin nu face decât să repete istoria tragediei din septembrie 1983, când mi­li­tarii sovietici au doborât un avion de pa­sa­geri sud-coreean. Dacă, în primul mo­ment, Moscova a intenționat atunci să re­cu­noască și să-și asume responsabilitatea pentru tragedie, liderii sovietici și-au schim­bat brusc atitudinea și au preferat să se afunde în minciună, să ascundă ade­vărul, să dea vina pe americani, CIA, ja­po­nezi, coreeni, într-un delir propagandistic fă­ră precedent. Dacă nu sancțiunile, atunci măcar teama de scufundare în pe­nibil ar putea să determine Kremlinul să re­nunțe la a mai nega evidențele.

revista22.ro

Ultima ora:

ObservatorMarco Badea: #DigiContext, on air

PoliticLa mulți ani președintelui Emil Constantinescu!

EconomieBogdan Neacșu: Procesul de transformare şi modernizare a băncii avansează, cu focus pe digitalizare, pe simplificare şi pe o cultură organizaţională care pune clientul pe primul loc

ExternBogdan Aurescu: România speră să obțină sprijin financiar american pentru infrastructura care ar facilita transportul trupelor pe flancul estic al NATO

SocialCsibi Magor: Despre partea intunecata a ego-ului

EvenimenteCorina Popescu, Cosmin Ghiță: Dezbatem online ”Provocările iernii 2021 – 2022 pentru sistemul energetic național”

CulturaRăzvan-Ioan Dincă, numit în fruntea Societății Române de Radio şi Televiziune

EditorialPetrișor Peiu: Monstrul cu două capete care zâmbește guvernanților, dar îi îngrozește pe români



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe