OraNoua.ro
Publicat în 17 septembrie 2014, 17:03 / 181 elite & idei

Aurelian Dochia, Daniel Dăianu și Ionuț Dumitru: PIB urcă, investițiile în economie coboară – explicarea acestui fenomen

Aurelian Dochia, Daniel Dăianu și Ionuț Dumitru: PIB urcă, investițiile în economie coboară – explicarea acestui fenomen

Potrivit datelor INS, investițiile nete realizate per total în economia națională au scăzut în prima jumătate a acestui an cu aproape zece procente. Investițiile în tehnologie și construcții au avut cele mai drastice scăderi.
Însă dincolo de datele statistice, demn de observat este un alt fenomen: investițiile și-au reluat coborârea în anul 2014, după creșterile cheltuielilor cu investițiile din anii 2012 și 2013 – și la capătul a 2 ani de creștere a PIB, când părea că revenirea lor este consecința firească a ieșirii din criză.
Care să fie explicația trendului invers al investițiilor, față de cel al creșterii economice, care în anul 2013 a înregistrat performanța unui 3,5% ?
Trei economişti analizează şi oferă explicaţiile necesare înţelegerii acestui fenomen :

Aurelian Dochia: De la corecția unei exuberanțe investiționale, la neîncredere

” În 2008, România şi Europa în general încă mai credeau că nu au nimic de-a face cu şocul din zona financiar-bancară din Statele Unite. Investiţiile erau încă în faza pe care Shiller a etichetat-o ca „exuberanţă iraţionala”. Se construia mult şi orice, fiecare oraş mai mare avea cel puţin un proiect de un mall, cartierele rezidenţiale înfloreau peste tot…
Era inevitabil ca la un moment dat să apară o „corecţie”, o reducere a volumului exagerat de mare al investiţiilor şi noi, economiştii, discutam despre această corecţie. Ea se putea produce treptat (şi vorbeam în acei ani despre „soft landing”) sau brusc.
Din păcate, criza financiară mondială a îndreptat lucrurile spre o corecţie bruscă şi de mare amploare în 2009, când România a intrat în recesiune şi doar acordul de asistenţă încheiat cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială a evitat o catastrofă şi mai mare. Volumul investiţiilor s-a prăbuşit la 70% în comparaţie cu anul 2008.
Faza de corecţie a durat încă doi ani, deşi amploarea acesteia s-a diminuat.
În anul 2014, investiţiile în primul semestru au fost afectate mai ales de nerealizarea proiectelor de investiţii publice.
Dacă este să sintetizez, scăderea investiţiilor are trei componente:
a) o componentă de ajustare, de corecţie a unor niveluri anterioare nesustenabile;
b) o scădere a investiţiilor private pe fondul crizei prelungite care face ca investitorii să privească cu neîncredere perspectivele de relansare a economiei;
c) lipsa de intervenţie a statului care nu a putut să compenseze cu investiţii publice contracţia investiţiilor private (aici se poate discuta şi despre eşecul în atragerea fondurilor europene).
Analiza pe componente ale investiţiilor este mai puţin relevantă şi ţine probabil şi de aspecte micro: de exemplu, faptul că în 2009 cheltuielile pentru construcţii au scăzut doar la 90% în vreme ce cele pentru utilaje au scăzut sub 50% ţine de rapiditatea cu care investitorii îşi pot schimba deciziile – este relativ uşor să anulezi comenzile pentru utilaje pe care le-ai făcut, dar o construcţie odată începută trebuie adusă măcar la o fază în care să fie conservată în siguranţă.

Daniel Dăianu: Sectorul privat a tăiat de la investiții, sectorul public nu a avut câmp de manevră

” Propun o schemă analitică de interpretare a cifrelor. Astfel:
Trebuie să avem în vedere că 2007, ca an de bază, este unul aproape de vârful bulei speculative în Europa centrala şi de răsărit. În opinia mea, nu este bine să luăm 2007 şi 2008 ca ani de referinţă; observaţia este valabilă nu numai pentru România.
Cifrele prezentate de INS privesc toate investiţiile. Dacă ne referim la cele din sectorul public se cuvine să ţinem cont de o caracteristică din perioada 2000-2008, când cheltuielile publice în bunuri de capital (investiţii) au fost în medie peste 4% din PIB (potrivit Eurostat), între cele mai ridicate din CEE.
Dar eficienţa a fost jalnică şi de aceea nu se văd multe din aceste investiţii în calitate şi cantitate. O raţionalizare a investiţiilor publice era necesară, combinată cu o mult mai corectă utilizare a banului public.
Oricum, căderea investiţiilor totale era inevitabilă după 2008 din varii motive: dezintermedierea practicată de bănci: prăbuşirea cererii de credite; deteriorarea puternică a perspectivei de afaceri cu implicaţii asupra înclinaţiei spre investire. Deci, să nu ne mire scăderea dramatică a investiţiilor în economie. Şi în alte ţări s-a întâmplat aşa ceva.
Necazul izvorât din dinamica investiţiilor publice în sectorul public este legat de impactul asupra protejării cererii şi ofertei agregate în economie.
Fiindcă atunci când sectorul privat îşi restrânge cheltuielile, inclusiv cele de investiţii, sectorul public ar trebui să manifeste o funcţie contraciclică, dacă poate. Şi aici investiţiile pot juca un rol cheie, mai ales dacă se poate miza pe absorbţie ridicată de fonduri europene. O bună absorbţie de fonduri europene ar fi putut adăuga peste 3% din PIB la cheltuielile publice, la investiţii. Din păcate, toată perioada de după 2007 a fost una submediocră pentru România în această privinţă
A intervenit şi presiunea teribilă pentru consolidare fiscală/bugetară, care a obligat la tăieri de cheltuieli publice (investiţii publice inclusiv). Spaţiul fiscal foarte redus şi-a spus cuvântul, alături de alte presiuni de ordin bugetar (revenirea la salarii nominale ale bugetarilor).
România are venituri fiscale foarte reduse, care diminuează enorm câmpul de manevră pentru ajustări.
Cum am menţionat mai sus, sectorul privat a tăiat masiv din investiţii (aici fiind vorba de firme multinaţionale ce operează în România); aceasta s-a văzut şi în ceea ce priveşte intrările de capital străin nu de portofoliu.

Ionuţ Dumitru – 4 posibile explicaţii: De la dezintermediere, la politica fiscală

Investiţiile din economie au avut o evoluţie foarte slabă în perioada crizei, având o ajustare mult mai mare decât cea a consumului, în contextul în care creşterea spectaculoasă de dinainte de criză a avut printre factorii determinanţi şi bula speculativă din piaţa imobiliară.
După ce în 2012 părea că investiţiile îşi revin, a doua parte a anului 2012, anul 2013 şi prima parte a anului 2014 au adus o nouă contracţie a acestora, printre factorii explicativi ai acestei scăderi probabil numărându-se :
1- scăderea continuă a investiţiilor publice începând cu a doua parte a anului 2012 ca instrument de ajustare a bugetului;
2- accelerarea procesului de dezintermediere (engl. deleveraging) în sectorul bancar pe fondul intrăririi puternice a cerinţelor de capital de către Autoritatea Bancară Europeană (EBA) pentru grupurile bancare europene;
3-modificarea schemei de stimul pentru investiţiile în energiile regenerabile (certificatele verzi),
4-introducerea taxei de construcţiile speciale (care au afectat puternic negativ investiţiile din trimestrul II 2014)

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe