Matei Bogdan
Publicat în 17 iunie 2020, 11:42 / 257 elite & idei

Aurelian Dochia: Guvernul, avertizat că ar trebui să fie pregătit inclusiv pentru o cădere economică de 8-9%

Aurelian Dochia: Guvernul, avertizat că ar trebui să fie pregătit inclusiv pentru o cădere economică de 8-9%

 Consiliul Fiscal anticipează o contracţie a PIB între 4% şi 6% în 2020  

• Aurelian Dochia: „Cele mai îngrijorătoare sunt cifrele privind industria germană, unde contracţia este deosebit de puternică”

• Ionuţ Dumitru: „Estimăm o contracţie a PIB de 7% şi un necesar de finanţare de circa 130 miliarde lei”

• CF: O revenire foarte rapidă a economiei în trimestrele III şi IV este foarte improbabilă, acest fapt putând greva asupra parcursului economiei pe o perioadă mai lungă

Fiscaliştii avertizează Guvernul că ar trebui să fie pregătit inclusiv pentru o cădere economică de 8-9%. Este necesar ca Executivul să fie prudent şi să ia în calcul un nivel-prag minim de contracţie al PIB-ului real în 2020 de 3,5%, cel puţin, se arată în Raportul anual al Consiliului Fiscal (CF) pentru 2020. Specialiştii CF atrag atenţia că este necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracţie mai realistă a PIB real plasată în intervalul 4-6% şi un scenariu negativ ce prevede o contracţie mai severă a PIB, de 8-9%.

Prima rectificare bugetară din anul curent, ce a ajustat prognoza de creştere economică a României cu magnitudinea şocului provocat de pandemia Covid-19, este construită pe un declin optimist al PIB real de doar 1,9% pentru acest an. Consiliul Fiscal notează, însă, că scenariul negativ al unei contracţii de 8-9% trebuie avut în vedere de Guvern pentru a se putea pregăti de situaţia unui impact mai puternic al pandemiei asupra activităţii economice, asta în condiţiile în care „cele două scenarii ar conduce la deficite bugetare pentru anul 2020 de 8,1% – 8,9% şi, respectiv, 9,9% – 10,4% din PIB, mult peste estimarea curentă a Guvernului” de 6,7% din PIB. Necesarul de finanţare pentru acest an ar urca, în consecinţă, la niveluri masive cuprinse între 11% şi 14,3% din PIB, potrivit estimărilor Consiliului.

„Balanţa riscurilor aferentă acestor estimări înclină, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului bugetar”, arată Consiliul Fiscal, adaugând: „CF atrage din nou atenţia că menţinerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor, în lipsa unor măsuri compensatorii credibile şi de amploare, ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 faţă de nivelul din anul curent, în condiţiile în care acesta este deja periculos de înalt.

Revenirea la sustenabilitate fiscal-bugetară este esenţială pentru parcurgerea acestei perioade foarte dificile şi reclamă reconsiderarea calendarului de aplicare a legii a pensiilor, precum şi comunicarea din timp, publică, a planurilor de politică fiscal-bugetară”.

Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consilliului Fiscal, ne-a precizat că Raiffeisen prognozează o contracţie de 7% a PIB-ului în acest an şi un necesar de finanţare de 130 de miliarde de lei, aproximativ 13% din PIB.

Acesta a afirmat: „Noi avem la bancă o contracţie prognozată a PIB-ului de 7% în acest an. În primul rând că atunci când discutăm de prognoze, nimeni nu are dreptate pentru că nimeni nu citeşte în stele. Dar o prognoză poate să fie mai realistă sau mai puţin realistă sau să aibă o probabilitate mai mică sau mai mare de a se materializa. În momentul de faţă, cu informaţiile pe care le avem acum, o prognoză de doar -1,9% contracţie economică, cum are Guvernul, este nerealistă. Adică nu este imposibilă, dar are o probabilitate foarte mică de a se materializa. Majoritatea analiştilor în piaţă anticipează acum o contracţie undeva între -5 şi -9%, ceva de genul ăsta. Noi avem deci o proiecţie de creştere economică de -7% şi avem -8,5% proiecţie de deficit bugetar. La acest deficit bugetar, necesarul de finanţare, care se compune din deficit bugetar proiectat de noi la 85 de miliarde, la care mai adăugam circa 44-45 de miliarde datorie care ajunge la maturitate în 2020 – doar rate de principal pentru că dobânzile sunt deja în deficitul bugetar -, deci în total discutăm de circa 130 de miliarde de lei. Adică undeva la 13% din PIB, asta este estimarea noastră pentru necesarul de finanţare”.

Ionuţ Dumitru: „BNR nu poate decât să ofere răgaz politicii fiscal-bugetare să se ajusteze”

Economistul consideră că Guvernul se va finanţa greu în acest an, însă, din fericire, până acum, lucrurile au evoluat favorabil. Dumitru ne-a mai spus că BNR va trebui „să achiziţioneze sume semnificative” de titluri de stat din piaţa secundară pentru a ajuta Guvernul să acopere acest necesar de finanţare. Specialistul subliniază: „Favorabil în sensul în care au reuşit să emită pe pieţele externe, au reuşit să emită din nou (pe piaţa locală) pentru că a fost un impas la un moment dat, imediat după declanşarea crizei Covid, şi Ministerul de Finanţe nu s-a putut finanţa. Dar, în ultimele săptămâni, Ministerul de Finante s-a finanţat destul de bine. (…) Mă aştept ca BNR să achiziţioneze sume semnificative (de titluri de stat din piaţa secundară). E nevoie cumva de un ajutor destul de amplu din partea BNR pentru a putea acoperi acest necesar de finanţare foarte mare. Dar ce poate face BNR este doar să ofere răgaz politicii fiscal-bugetare să se ajusteze pentru că nu putem menţine deficite de ordinul acesta pe o perioadă mai lungă de timp. Să sperăm că anul ăsta vom avea un deficit foarte mare şi de la anul începem să reducem semnificativ pentru că nu putem finanţa deficite atât de mari pe termen mediu.

Acesta a mai precizat că 2022 este un termen-limită foarte optimist pentru aducerea deficitului sub limita 3% din tratatele europene. „Nu cred că vom putea ajunge atât de repede sub 3%, probabil că ne trebuie 3-4 ani cel puţin”, a conchis Dumitru.

Dochia: „Măsurile de redresare pe care le luăm sau pe care le încercăm noi sunt în acelaşi timp şi măsuri care vor produce consecinţe negative pe termen lung”

Economistul Aurelian Dochia ne-a precizat că prognoza Guvernului este optimistă şi toate prognozele, inclusiv cele ale instituţiilor financiare internaţionale precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional sau Uniunea Europeană au avut pentru România previziuni de contracţie mai severe decât ce are Guvernul.

Specialistul ne-a explicat: „4-6% este o zonă realistă, deşi probabilitatea este încă scăzută pentru că multe se mai pot întâmpla în lunile următoare: nu ştim cum se desfăşoară nici măcar această pandemie, dacă va fi un al doilea val sau nu, cum se vor comporta consumatori… Este o incertitudine foarte mare. Fără îndoială că o contracţie mai mare a PIB înseamnă şi că deficitul va fi mai mare, şi iarăşi cam toate prognozele analiştilor şi organismelor internaţionale merg cu un deficit care ar putea să ajungă până la 10%. (…) Guvernul nu va ajunge să aibă probleme de finanţare. E clar că pe piaţa internă finanţarea în lei poate fi asigurată cu sprijinul Băncii Naţionale, iar pe pieţele internaţionale există lichiditate şi interes din partea investitorilor de a găsi plasamente în condiţiile în care multe titluri şi active sunt cu randament zero sau negativ. Aşa că sunt investitori care caută cu disperare un titlu cu randament pozitiv cum are România, 3-4%. Nu cred că sunt probleme de finanţare, e bine că ne-am menţinut si rating-ul şi, iarăşi, având în vedere cum se desfăşoară lucrurile în alte părţi, în economii mari care constituie referinţe la nivel mondial, aş zice că nu este nimic excepţional, suntem o economie mai mică şi avem alte vulnerabilităţi în alte privinţe, dar nu ne distingem cu nimic excepţional”. Aurelian Dochia a mai subliniat că, probabil, se va merge pe consum pe termen scurt şi că schimbările structurale în economii nu se produc peste noapte.

„Dacă economia europeană nu merge cum trebuie, şi probabil nu va merge, vom suferi consecinţele. Cel mai îngrijorător pentru mine a fost când am văzut cifrele privind industria germană, contracţia acolo este deosebit de puternică şi noi nu putem să scăpăm (fără efecte) dacă Germania e confruntată cu o asemenea contracţie. (…) Dezechilibrele şi deficitele sunt vulnerabilităţi care ne vor costa pe termen lung. Dar probabil că nimeni nu-şi pune problema ce se va întâmpla pe termen lung, toată lumea vrea să facă ceva să ieşim din groapa asta în care suntem acum şi ideea e că «vom vedea pe termen lung ce se va întâmpla». Dar, de multe ori, măsurile de redresare pe care le luăm sau pe care le încercăm noi sunt, în acelaşi timp, şi măsuri care vor produce consecinţe negative pe termen lung”, a conchis Dochia.

Pragul minim de contracţie, în opinia Consiliului Fiscal, este de -3,5%

Calculele Consiliului Fiscal, ce au la bază primele cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) referitoare la evoluţia economiei în lunile martie şi aprilie (dinamica din aprilie a fost extrapolată pentru prima jumătate a lunii mai – asumând, implicit, ipoteza că după relaxarea măsurilor de distanţare socială activitatea economică revine la parametrii anteriori pandemiei) şi estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) pentru sectoarele industrie prelucrătoare, construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii (care au avut o pondere în PIB de 65% în 2019) conduc „la un declin mediu (asupra creşterii economice anuale) de aproximativ 2,6-2,7 puncte procentuale (pp) pentru fiecare lună considerată (fiind de aproximativ 2,5 pp în martie şi 2,9 pp în aprilie 2020)”.

Raportul CF menţionează: „Astfel, pentru intervalul asumat/disponibil ca informaţie, impactul total este de -7 pp; pornind de la o creştere de 4,1% a PIB pentru 2020 (cea anterioară prezentei rectificări – proiecţia CNSP varianta de iarnă 2020) se ajunge la o estimare a dinamicii PIB anuale pentru 2020, corectată cu impactul anticipabil direct al pandemiei, conform acestui sondaj al INS, de aproximativ -3%. Având în vedere aprecierile anterioare ale CF în privinţa supraestimării dinamicii economice pentru 2020 cu cel puţin 0,5 pp, aceasta conduce la o estimare corectată, privind dinamica PIB real, de -3,5% în 2020, tot având în vedere datele INS. Aceasta este considerată de CF ca un nivel-prag minim de contracţie a PIB real, în acest an, bazat pe evaluarea unor date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică”.

Raportul CF se mai arată: „Un alt element de fundamentare a unui scenariu macroeconomic constă în compararea situaţiei curente cu cea din criza economică majoră declanşată în 2008, cu menţiunea că magnitudinea şocului actual ar putea fi chiar mai mare în raport cu cel anterior. De aceea, dinamica PIB real din 2009 şi 2010 (de -5,6% şi, respectiv, -3,9%) constituie, şi ea, un reper de bază pentru evoluţia din anul curent. Mai mult, criza anterioară – avându-şi rădăcinile în sectorul financiar – fiind, deci, mai omogenă în privinţa sursei şi mecanismelor de transmisie, pare să fi fost mai facil de combătut prin politici economice. Actuala criză, cu multiplele ei faţete, presupune măsuri economice atât mai extinse din punctul de vedere al instrumentarului cât şi mai ample din punct de vedere al volumului de fonduri utilizat.

Având în vedere evaluările de mai sus, referinţele istorice, precum şi factorii de risc descrişi, unii cu o probabilitate înaltă de realizare, CF a apreciat ca necesară, în cadrul opiniei referitoare la prima rectificare bugetară din 2020, considerarea şi a unui scenariu macroeconomic cu o contracţie a PIB real plasată în intervalul 4-6% pentru acest an. Un astfel de scenariu poate fi coroborat şi cu proiecţiile unor instituţii internaţionale133 . De asemenea, proiecţiile altor instituţii de analiză au în vedere scenarii de bază în apropierea valorilor dinamicii PIB evocate mai sus, respectiv contracţie de 4-6%. Totodată, datele folosite pentru economia internă – de la INS – pot fi coroborate cu cele care apar în cercetări şi chestionare colectate de diverse organizaţii”.

Consiliul Fiscal apreciază ca fiind mult mai probabilă plasarea dinamicii economice din acest an, în apropierea unui palier apropiat de -5%, precum şi plauzibilitatea mai ridicată – mai ales în contextul materializării mai multor riscuri descrise anterior – a unui scenariu cu o contracţie economică de 8-9%.

www.bursa.ro

Ultima ora:

ObservatorRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

PoliticRadu Burnete: ”Patriotismul” anti european e lupul paznic la oi și nimic mai mult

EconomieRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

ExternOvidiu Nahoi: Pentru ultima oară, Regina i-a ținut la respect pe adversarii democrației și păcii

SocialRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

EvenimenteRadu Carp: „Zilele Culturii Armâneşti”, pe 23 şi 24 septembrie 2022, la Constanța

CulturaFlaviu George Predescu: Romanul Paraclis 1980 va apărea cu ocazia Târgului de Carte Gaudeamus, în decembrie

EditorialAlexandru Lăzescu: La moartea Reginei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe