”Cred că este pentru prima dată după mulţi ani de zile când facem o rectificare bugetară în an electoral, o rectificare fără o amprentă politică. Obiectivul nostru e de a finanţa politici publice anunţate, de a acoperi nevoi reale şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară, să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare. E important să punem menţine un echilibru al bugetului între cheltuielile pentru investiţii, cheltuielile pentru consum. Acesta e modul nostru de abordare şi sper ca acest an electoral şi lunile care vin să evite tentaţii care să pună presiune nesustenabilă asupra bugetului” – a spus premierul Dacian Cioloș.

Pe hârtie, lucurile nu s-au schimbat prea mult, pentru că banii sunt luați dintr-o parte și duși în alta, spune la RFI analistul economic Aurelian Dochia. El atrage însă atenția că veniturile sunt sub țintele estimate și căadoptarea în parlament a unor proiecte cu tentă socială, fără stabilirea surselor de finanțare, va produce efecte negative pe termen lung. Investițiile sunt din nou neglijate, situație în care România nu are nicio justificare pentru cheltuielile suplimentare, consideră Aurelian Dochia:

Aurelian Dochia: Cel puțin pe hârtie lucrurile nu s-au schimbat, pentru că în fond banii sunt luați dintr-o parte și dați în alta. Sunt niște schimbări gospodărești, ca să spun așa. Rămâne semnul de întrebare cu privire la ținta de deficit pentru sfârșitul anului și evident și pentru sfârșitul anului 2017. Din păcate stăm prost la încasări.Realizarea veniturilor nu este la nivelul prevăzut în proiectul de buget. Probabil că ținta pentru 2016 va fi respectată, pentru că se mai pot face astfel de rectificări până la sfârșitul anului. Semnul de întrebare rămâne pentru 2017, unde de la început s-a spus că există riscul de a trece de pragul de 3%.

Reporter: Posibila ratare a țintei de deficit pe 2017 este în mare parte rezultatul proiectelor adoptate de parlament fără precizarea sursei de finanțare?

A.D.: Fără îndoială. Au fost proiecte care n-au prevăzut niciodată sursele de finanțare. Se bazează pe niște vagi creșteri economice sau performanță economică foarte bună care evident că niciodată nu este certă. Când construiești bugetul e bine să fii prudent, nu să iei cel mai optimist scenariu.

Rep.: S-a luat întotdeauna aproape varianta optimistă în calcul? Așa s-a lucrat până acum?

A.D.: Nu, dar de data asta cred că a influențat foarte mult ciclul electoral. Avem alegeri în această toamnă și toată lumea a încercat să vină cu propuneri care să dea bine la electorat, fără să țină seama de posibilitățile reale ale bugetului.Guvernul nu a avut foarte multă forță pentru a se opune unor astfel de mișcări, întrucât știe și el că susținerea sa politică este destul de limitată. Chiar bugetul cu care a pornit de anul trecut era pus în discuție de majoritatea analiștilor, inclusiv de Consiliul Fiscal, considerat mult prea optimist.

Rep.: Pentru că ați adus în discuție Consiliul Fiscal: cei de acolo au reclamat că se încalcă inclusiv legea care stabilește anumite plafoane de cheltuieli cu personalul. Se poate încălca o lege, vedem, fără consecințe.

A.D.: Din păcate sunt multe lucuri care au fost încălcate din punct de vedere al legislației și nu este pentru prima dată când se întâmplă lucurul ăsta. Cred că anul ăsta, din cauza conjuncturii electorale, s-a mers chiar mai departe decât de obicei.

Rep.: Ce se întâmplă în 2017 dacă se ratează ținta de deficit? Ce riscă România?

A.D.:  Pe termen scurt nu riscă, pentru că sunt mai multe țări care ratează ținta de deficit în Uniunea Europeană. Se intră în procedura de deficit excesiv, în care prima fază este de a cere țărilor împricinate să ia măsuri pentru revenirea sub 3%. Până la urmă nu se știe. Chiar UE dă dovadă de lipsă de fermitate în aplicarea acestei reguli. Probabil că asta va încuraja și alte țări și până la urmă nu știu dacă Uniunea va fi suficient de fermă pentru aplicarea regulilor.

Rep: Sunt voci care spun  că nu te poți dezvolta fără un deficit consistent…

A.D.:  Da. În ultimii ani s-a schimbat destul de mult poziția în privința asta, chiar și la nivelul Fondului Monetar Internasțional și sunt destui care spun că este cazul ca guvernele să încerce să redreseze economiile prin deficite mai mari. Problema este că acest mecanism nu funcționează pentru orice țară. Piețele financiare reacționează destul de repede, iar în cazul României am văzut că putem ajunge destul de repede în situația în care costurile de împrumut cresc destul de mult și evident că asta ar face ca datoria pe care o avem acum (destul de redusă față de alte țări europene) să ajungă să fie împovărătoare și greu de suportat. Chiar să blocheze ulterior creșterea. Pornești de la o intenție bună, dar ajungi la consecințe negative. Este o doctorie care trebuie folosită cu foarte mare precauție.

Rep.: Cât de îngrijorător și nociv până la urmă e faptul că banii redistribuiți printr-o rectificare bugetară se duc în plata de drepturi salariale sau sociale și nu către investiții?

A.D.:  Acesta este cred aspectul cel mai îngrijorător pentru că dacă deficitul bugetului ar fi folosit pentru investiții...și știm bine că România are nevoie de investiții consistente în infrastructură și în diverse alte proiecte, atunci probabil că pe viitor am putea să justificăm aceste cheltuieli. Numai că în momentul de față foarte mulți bani s-au dus către creșterea cheltuielilor salariale și diverse cheltuieli sociale și asta în condițiile în care productivitatea muncii a crescut cu un ritm mult mai mic decât creșterile salariale. Asta face ca competitivitatea țării să sufere foarte mult și evident că în viitor vom avea de suferit din acest motiv.