Bogdan Chiriţoiu va rămâne încă cinci ani în fruntea Consiliului Concurenţei, instituţie pe care o conduce neîntrerupt din anul 2009. El a fost propus pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de către Colegiul Consultativ alcătuit din 17 membri – reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile, ai sindicatelor şi patronatelor, apoi aprobat de Guvern şi ieri, avizat favorabil în şedinţă comună de comisiile reunite de buget, finanţe, bănci, de comisii şi industrii şi de politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor şi Senat.

În urma audierilor la şedinţa la care au participat 74 de parlamentari din cei 97 de membri ai celor cinci comisii, Bogdan Chiriţoiu a primit 42 de voturi pentru reînnoirea mandatului de preşedinte al Consiliului Concurenţei, 19 parlamentari au votat împotrivă, iar 9 s-au abţinut.

În aceeaşi şedinţă, avocatul sibian Dan Virgil Pascu, specialist în drept concurenţial, a fost avizat favorabil cu 46 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri, pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.

Audierea celor doi candidaţi a iscat o dezbatere furtunoasă cu privire la procedura aplicată, procedură ce a fost criticată de senatorul social-democrat Daniel Zamfir.

„Suntem adunaţi aici 97 de parlamentari, aproape o pătrime din Parlament, să avem un rol pur decorativ. Procedura în care astăzi suntem implicaţi este pur decorativă. Este un caz unic comparativ cu procedurile de numire a conducerilor celorlaltor instituţii publice – BNR, ASF, CCR, Curtea de Conturi, ANRE, ANCOM – ai căror preşedinţi şi vicepreşedinţi sunt avizaţi în comisii şi votaţi în plenul Parlamentului. Procedura este uşor penibilă prin faptul că membrii plenului Consiliului Concurenţei sunt propuşi de Colegiul Consultativ, organism din care fac parte şi reprezentanţi ai corporaţiilor şi firmelor care au avut şi pot avea investigaţii deschise de către Consiliu. Persoanele respective aleg preşedintele Consiliului Concurenţei şi îl propun Guvernului şi Preşedintelui României. Acest mecanism este profund viciat de noţiunea de conflict de interese. Noi am corectat anul trecut legea, care a trecut de controlul de constituţionalitate de la CCR, dar preşedintele Klaus Iohannis a retrimis-o Parlamentului spre reexaminare. În proiectul respectiv se prevede ca numirea conducerii Consiliului Concurenţei să se facă prin vot în plenul Parlamentului, exact ca în cazul BNR, ANRE, ANCOM, CCR, Curţii de Conturi, ASF. Acum aproape 100 de parlamentari asistă neputincioşi la felul în care nişte personaje dubioase decid cine îi va controla. Creăm astfel un precedent periculos”, a afirmat Daniel Zamfir.

Senatorul social-democrat a precizat că acest lucru este nefiresc, mai ales prin prisma faptului că în mandatul anterior deţinut de Bogdan Chiriţoiu, printre membrii Colegiului Consultativ s-a numărat şi reprezentantul Raiffeisen Bank, instituţie bancară ce era obiectul unei investigaţii derulată în acel moment de Consiliul Concurenţei.

În replică, Bogdan Chiriţoiu a arătat că din Colegiul Consultativ care l-a propus pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei fac parte academicieni, reprezentanţi ai sindicatelor – cum ar fi Bogdan Hossu şi Dumitru Costin, reprezentanţi ai zonei de business – cum sunt Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrii a României, reprezentanţii Romalimenta, ai Romanian Business Leaders şi chiar fostul pre­şedinte al Camerei de Comerţ Româno- Germane (AHK).

„Oamenii aceştia sunt neremuneraţi, se întâlnesc de 3-4 ori pe an în şedinţe în care ne dau un feedback cu privire la activitatea noastră. Când cineva se retrage, membrii existenţi numesc pe altcineva în loc, la propunerea structurii care l-a numit. Dacă unul dintre membri are vreun interes în vreo companie investigată de Consiliul Concurenţei, el trebuie să se abţină la procedura de vot de alegere a preşedintelui Consiliului”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.

• 80 de milioane euro, sancţiuni aplicate în 2020

În prezentarea candidaturii sale, domnul Chiriţoiu a arătat că investigaţiile efectuate de Consiliul Concurenţei acoperă principalele industrii din ţară şi că în urma acestor verificări au fost aplicate sancţiuni în valoare totală de 800 milioane euro, din care 80 milioane euro numai anul trecut, în timpul pandemiei Covid-19.

„Reuşim să avem o rată foarte bună la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la faptele constatate, ceea ce descurajează companiile să conteste sancţiunile aplicate. În acest moment doar jumătate dintre companiile sancţionate mai atacă deciziile Consiliului Concurenţei. Anul trecut, de exemplu, din sancţiunile de 80 milioane euro, jumătate au fost recunoscute şi plătite de către companii. (…) Cu excepţia a două cazuri, rata noastră privind confirmarea faptelor de Înalta Curte este de 100%, dar ÎCCJ reduce cam cu 20% cuantumul amenzilor aplicate. Din păcate, în acest domeniu al contestării în instanţă se prefigurează două eşecuri. Unul este cel privind Loteria Română şi contractul cu două firme din Grecia, iar cel de-al doilea vizează achiziţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, achiziţii pe care le-am investigat pe baza unei sesizări făcută de ministerul respectiv. Aceste excepţii mă deranjează şi voi analiza de ce situaţiile constatate de noi nu au fost aprobate şi de instanţa supremă”, a afirmat preşedintele Consiliului Concurenţei.

El a menţionat că în ultimii ani durata investigaţiilor efectuate de Consiliul Concurenţei a scăzut semnificativ şi că îşi doreşte ca pe termen scurt să fie implementat un sistem big-data din open-sources, pentru verificarea rapidă a licitaţiilor publice din SICAP, verificare ce va oferi datele cu privire la trucarea sau fraudarea achiziţiilor publice.

Tot pe termen scurt, preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că instituţia publică va continua verificarea respectării procesului de liberalizare pieţei de gaze şi pieţei de energie electrică. Bogdan Chiriţoiu a precizat că pe termen mediu îşi doreşte schimbări legislative cu privire la verificarea informaţiilor şi cu privire la modul în care trebuie investigate firmele care ocupă doar 20% sau 30% dintr-o anumită piaţă, neputând fi catalogate drept firme mari.

• Statul, incapabil să facă restructurarea companiilor publice

Întrebat de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor – Cristina Prună – care este viziunea Consiliului Concurenţei cu privire la ajutoarele de salvare transformate în ajutoare de restructurare, domnul Chiriţoiu a arătat: „Ajutorul de salvare este un instrument pentru o companie aflată în dificultate. Toate constrângerile care vin din legislaţia europeană pe ajutoarele de stat, ne ajută să facem ce nu putem să facem singuri: restructurarea companiilor de stat. (…) Statul român nu este în stare să facă restructurarea fără presiunea suplimentară ce vine dinspre regula­mentele Comisiei Europene”.

În privinţa contractelor cu dedicaţie care mai apar în cazul procedurilor de restructurare a companiilor de stat, Bogdan Chiriţoiu a precizat că atunci când observă o licitaţie publică suspectă, în urma căreia compania aflată în restructurare cumpără prea scump, Consiliul Concurenţei sancţionează cartelul, dar dacă din verificările efectuate se constată că există o implicare şi a firmei de stat, este sancţionată şi aceasta, iar dosarul respectiv este trimis Parchetului competent.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că aproape tot ce face administraţia publică poate fi considerat ajutor de stat, dar trebuie decelat în fiecare caz în parte care este dimensiunea problemei.

„Dacă nu sunt sume mari şi nu se creează o distorsiune a pieţei, nu este nevoie de investigaţii sau sancţiuni. Unde îmi este mie frică de ajutoarele oferite de administraţiile locale este zona de sport. De aceea, am întocmit un ghid privind oferirea de ajutoare cluburilor sportive. De asemenea, am vrea să clarificăm zona companiilor municipale. Nimeni nu poate spune că primăria nu poate să îşi creeze companii (…), dar nu poate să acopere toate domeniile de activitate cu acestea şi să excludă astfel toţi actorii din piaţă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.

• Bogdan Chiriţoiu: „Ar fi fost un dezastru în perioada pandemiei să plafonăm preţurile alimentelor”

Întrebat ce măsuri a luat privind creşterile de preţuri din timpul pandemiei, domnul Chiriţoiu a spus că „tot ce s-a întâmplat anul trecut a depăşit legitimitatea şi utilitatea economică a creşterii preţurilor” şi că se poate vorbi despre o speculă temporară în domeniul echipamentelor şi produselor din domeniul sănătăţii, fenomen care a fost generat şi de problemele logistice existente la un moment dat.

„Probleme au fost pe zona de tehnică medicală. Am constatat că nu avem toate pârghiile necesare şi de aceea trebuie să ne echipăm mai bine pentru a contracara în viitor creşteri masive de preţuri. Din păcate nu am putut să îi pedepsim pe cei care au practicat creşteri de preţuri la echipamente şi produse medicale în timpul pandemiei”, a spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Referitor la slaba utilizare de către cetăţeni a monitorului preţurilor pentru produsele alimentare, Bogdan Chiriţoiu a recunoscut că, din cauza faptului că sistemul acoperă 70% din produsele vândute în ţară, utilizarea sistemului întâmpină dificultăţi şi că doreşte simplificarea accesului cetăţenilor la respectiva platformă.

„Ar fi fost un dezastru în perioada pandemiei să plafonăm preţurile la alimente. Prin monitor am avut în termeni reali preţurile la alimente din toată ţara, informaţii pe care Institutul Naţional de Statistică nu le avea, date pe care le-am oferit Guvernului, iar lucrurile nu au fost atât de rele pe cât spunea presa”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Domnia sa a precizat că îşi doreşte ca societatea civilă să preia sarcina privind comparatorul de preţuri şi că instituţia publică pe care o conduce are nevoie de un parteneriat cu oameni care sunt mai pricepuţi în comunicare decât funcţionarii Consiliului Concurenţei.

www.bursa.ro