OraNoua.ro
Publicat în 29 mai 2013, 18:50 / elite & idei

Bogdan Gavrilă – Guvernanța digitală: de la sondajele de opinie la “big data”

Bogdan Gavrilă – Guvernanța digitală: de la sondajele de opinie la “big data”
bogdan-gavrila

Un recent format de reflecție găzduit de BNR pe tema „Europa în contextul global” a generat un punct de vedere revelator exprimat de jurnalistul Marius Stoian în editorialul intitulat Capcana guvernării prin sondaje. Dumnealui, cu un apetit rafinat pentru discuțiile din “stratosfera”  prefigurează sfârșitul guvernării prin sondajele de opinie si anticipează, foarte subtil, schimbarea de paradigma care are loc la nivel global.

Vechea ordine a lucrurilor a impus un model primar al democrației în care elitele din lumea libera se diferențiau doar prin ideologie de liderii comuniști. Într-o societate postbelica si în plin război rece, informațiile si datele au fost considerate „strategice” si „secrete” de ambele parți iar ideea ca “cel care deține informația deține si puterea” a cauzat primul dezechilibru al democrației 2.0 in fata crizei financiare globale.

Oportunitatea de a „reseta” sistemul si de a reconstrui democrația 3.0 in baza unei noi paradigme s-a ivit odată cu multitudinea de crize apărute la nivel global: “democratizarea” informațiilor. O adevărata revoluție intelectuală, temută de o parte a establishment-ului de stil vechi, a fost generata de schimbarea de paradigma in domeniul datelor guvernamentale din lumea noua – informația ca resursa deschisa vine sa stea la baza viitoarelor construcții de „open government” („guvern deschis”) si acțiuni de “guvernanta digitala”.

Daca primul sondaj de opinie a fost realizat pe continentul Nord American în 1824 de catre Harrisburg Pennsylvanian si a arătat faptul ca Andrew Jackson era in fata lui John Quincy Adams cu 335 de voturi la 169, în cursa pentru președinția Statelor Unite ale Americi, tehnologia deschisa a zilelor noastre face ca știința instituționalizata a sondajelor de opinie sa fie depășita din multe puncte de vedere. Principalul „păcat” al instituționalizării științifice în al treilea deceniu al secolului XX a fost „dezumanizarea” si apariția eșantioanelor cu mase amorfe de „alegatori”, „consumatori” sau „telespectatori” ale căror opinii radiografiate într-un anumit moment emoțional, ajungeau sa se transforme în decizii strategice, politici publice sau promisiune electorale pe termen lung.

Acesta este motivul pentru care „Big Data” si „analiștii de date” au fost, în 2012, „cheia” în campania electorala a lui Barack Obama. Dan Wagner, chief analytics officer pentru Obama 2012, a condus o armată întreagă de oameni de știința specializați pe analiza datelor. Sarcina lor: sa transforme “big data” in “smart data” si sa prezinte soluții pentru probleme naționale complexe într-o societate în care accentul se pune pe unicitatea individului. “Big Data” si noile tehnologii permit, pentru prima data în istoria omenirii, reducerea eșantionului reprezentativ la un singur individ în vederea dezvoltării relațiilor parasociale directe. Așa cum arata Joe Rospars, CEO al Blue State Digital, agenția digitală care a realizat campania pentru Obama, “Big Data” este despre înțelegerea în profunzime a fiecărui om în parte, a credințelor, a obiceiurilor si a relațiilor lui sociale. Sa fie oare acești analiști de date la baza unei „primăveri” informaționale care se întâmpla la nivel global?

Prezent la o reuniune pe tema <<Guvernanta digitala: de la sondajele de opinie la “big data”>> am ascultat un punct de vedere care considera ca “big data” nu este un concept relevant pentru România așa cum, probabil, nu a fost nici revoluția industrială la vremea respectivă. Totuși, “efectul fluturelui” definit de Edward Lorenz in teoria haosului vorbește tocmai despre dependenta sensibila de condițiile inițiale unde, o schimbare minora într-un singur loc și într-un sistem determinat non-linear poate genera mari diferențe într-un stadiu ulterior (exemplul teoretic al formarii uraganelor in urma bătăilor de aripi ale unui fluture) – semnalez totuși un mesaj publicat într-o rețea sociala de analistul Ionel Nitu, unul dintre coordonatorii volumului „Ars Analytica”, apărut la editura RAO: ” în data de 4 aprilie 2013 Autoritatea Națională pentru Certificări a aprobat standardul ocupațional pentru ocupația ANALIST DE INFORMATII (cod COR 242224)”.

De ce avem nevoie de “open data”?

Sondajele de opinie sunt adesea „alterate” de faptul ca oamenii se tem de excludere (cunoscuta teorie a „spiralei tăcerii” despre opinia publica si învelișul nostru social a lui Elisabeth Noelle-Neumann), fie nu au avut parte de cunoaștere epistemica iar „opinia” lor a fost influențata de profesioniști ai discursului public părtinitor, in funcție de o agenda prestabilită. Datele, in schimb, sunt sincere si radiografiază societatea in timp real – ne arata unde suntem slabi, unde avem nevoie sa inovam sau ce trebuie sa facem pentru a ne crește nivelul de trai. Datele sunt cele care ne arata adevăratele probleme ale societății in timp ce „formatorii de opinie”, reprezentanți ai vechiului establishment, ne trimit pe cai greșite sau duc discuțiile in derizoriu justificând faptul ca „audienta” sau „telespectatorul cu lobotomie” cere sa fie informat despre subiecte superflue, dorind in acest fel sa trăiască din ce in ce mai prost in timp ce datele relevante sunt disponibile doar „băieților deștepți”.

Democratizarea datelor si a informației înseamnă o modernizare a României într-un înțeles mult mai profund – înseamnă o educare a noilor generații pentru urmări „scorul” in defavoarea „spectacolului artistic” afișat de politicienii aparent in competiție pentru voturi. Futurologul John Naisbitt, chiar daca nu a scris explicit cartea „Megatrends” in scop politic, a fost primul care a decretat cu entuziasm ca „dreapta si stânga au murit” in timp ce toate acțiunile sunt generate de un „radicalism de centru”. În aceasta filosofie politica, „radicalismul” înseamnă disponibilitatea liderilor de a implementa reforme fundamentale ale instituțiilor (lucru demonstrat de recenta criza globala) in timp ce termenul de „centru” se refera la credința ca soluțiile autentice necesita realism si pragmatism, nu doar idealism si emoții.

Iată cum „idealismul fără iluzii” deschide porțile pentru „open data” in lupta necontenita de reformare si eficientizare a instituțiilor unde viitorii lideri nu vor mai vibra la emoțiile false livrate de sondajele de opinie ci la soluțiile oferite de comunitățile virtuale si de antreprenorii sociali pe baza unor date de amploare, analizate si colectate din “complexitatea” societății, în timp real.

Semnalez una din ideile punctate de profesorul Vasile Iuga în lucrarea „Considerații asupra interesului national pentru Romania în sec. XXI”: „În aceasta perioada a globalizării 3.0, competiția nu se mai face doar la nivelul statelor si al corporațiilor internaționale, dar si la nivelul indivizilor, care pot specula avantajele tehnologiei informației pentru a intra direct în relații de munca cu angajatori străini. Este deseori menționat potențialul deosebit al României în IT si software. Statul ar trebui sa încurajeze prin facilitați fiscale atragerea de investiții private în clustere tehnologice si de proiectare în jurul centrelor universitare, pentru a putea retine talentele în tara si pentru a creste competitivitatea economiei românești”. Este de remarcat faptul ca România a semnat parteneriatul pentru Open Government Partnership si si-a manifestat adeziunea fata de valorile acestei inițiative globale. Rămâne de văzut dacă antreprenorii vor fi încurajați sa folosească datele deschise pentru creșterea calității serviciilor publice, pentru creșterea integrității publice, pentru creșterea eficientei gestionarii resurselor publice si pentru dezvoltarea de noi afaceri naționale, regionale sau globale bazate pe date deschise, care sa ofere soluții, devenind un motor al inovării.

Editorialul lui Marius Stoian despre „capcana guvernării prin sondaje” se decriptează după un algoritm vizionar daca îl raportăm la aceasta noua cheie pentru viitoarea generație de lideri politici care se vor folosi de soluțiile rezultate din datele si informațiile livrate de nevoi măsurabile ale societății, în defavoarea soluțiilor rezultate din datele alterate de interese economice “sălbatice” sau de sondajele de opinie părtinitoare.

Cu toate ca exista cadrul legal care reglementează obligația administrației de a permite accesul la informațiile publice pe care le deține, posibilitatea oamenilor de a avea acces la date este limitata fie de lipsa informațiilor in format deschis fie de reticenta establishment-ului de stil vechi care se considera proprietar de drept al datelor, în defavoarea cetățenilor. Dar daca informația înseamnă putere iar datele sunt adevărata cale către modernizarea României el nu pot sa stea decât la dispoziția oamenilor.

A sosit momentul sa ne gândim la o noua tranziție: de la “E-government” la „We-Government” – reindustrializarea României pe baza de date deschise într-o democrație reinventata de tehnologia civică.

-va urma-

Bogdan Gavrila este voluntar in cadrul Centrului de Resurse pentru Societatea Civila.

Ultima ora:

bloggeri-moldova-eugen-tomac-5536

ObservatorEugen Tomac despre Quintus: Un fiu al Basarabiei care lăcrima când își amintea România tinereții sale

bloggeri-moldova-eugen-tomac-5536

PoliticEugen Tomac despre Quintus: Un fiu al Basarabiei care lăcrima când își amintea România tinereții sale

Leonard Orban at the EC

EconomieLeonard Orban: Oricât am fi de frustrați, aderarea la zona euro e opțiunea corectă de consolidare și dezvoltare

ovidiu-nahoi

ExternOvidiu Nahoi: Atenție la Barcelona!

cristian-grosu

EvenimenteCristian Grosu: Griji străine de pivnițele politicii românești – Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

vintila_mihailescu2_350

CulturaVintilă Mihăilescu: Forumul Tradițiilor Creative

raed-arafat

SocialRaed Arafat: Prima descarcerare din România s-a făcut în Mureș; un motiv pentru care WRC se organizează aici

radu-carp-fcd-3028_n

MoldovaRadu Carp: Există un sistem electoral care poate produce un plus de democraţie în Republica Moldova?



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe