OraNoua.ro
Publicat în 22 octombrie 2014, 18:02 / 151 elite & idei

Cătălin Predoiu: Autostrada Justiției este Autostrada Bunăstării, Autostrada Corupției este Autostrada Sărăciei

Cătălin Predoiu: Autostrada Justiției este Autostrada Bunăstării, Autostrada Corupției este Autostrada Sărăciei

București, 21 octombrie 2014

Anchetele DNA și verdictele din ultimii ani pronunțate de Justiție au arătat care este cauza principală a sărăciei din România: corupția politică transpartinică.

Reformele din Justiție, curajul și profesionalismul magistraților, apartenența României la UE și NATO au făcut posibile breșele pe care DNA și Justiția în general le-au făcut în sistemul de corupție transpartinică ce a delapidat sistematic bugetul de stat al țării și a parazitat economia de piață liberă. Sistemul de corupție din România se va dizolva în lunile care urmează.

Pentru cetățenii României ‘autostrada corupției’ a însemnat o ‘autostradă a sărăciei’.

Cetățenii României sprijină eforturile magistraților de a construi o ‘autostradă a Justiției’, care va însemna o ‘autostradă a bunăstării’.

Îmi exprim sprijinul pentru toți cei care gândesc, speră și acționează pentru o viață politică profesionistă și onestă, pentru o Românie normală.

În acest context, este esențială politica Parlamentului României față de anchetele desfășurate de Parchet asupra parlamentarilor.

Legea trebuie făcută de oameni mai presus de orice bănuială. Justiția nu trebuie să fie blocată de Parlament.

Cer Parlamentului să avizeze pozitiv, de urgență, toate cererile procurorilor privind anchetele asupra parlamentarilor.

Cer Parlamentului să pună de îndată în aplicare deciziile Justiției și cererile Agenției Naționale de Integritate.

Cer membrilor Parlamentului care sunt anchetați să își dea demisia și să se pună la dispoziția procurorilor și a Justiției.

România are obligații pe care și le-a asumat odată cu intrarea în UE, exprimate în Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție. În Rapoartele MCV se arată clar faptul că printre aceste obligații este și aceea a sprijinirii Justiției în anchetele asupra parlamentarilor.

Extrasele din Raportul MCV pe 2014 pe care le-am anexat acestei declarații politice demonstrează acest lucru.

Parlamentul României trebuie să dea curs obligațiilor asumate de România odată cu intrarea în UE.

Parlamentul României are obligația să respecte interesele naționale ale României.

Parlamentul României trebuie să ia exemplul Consiliului Suprem al Magistraturii care a avizat pozitiv toate cererile procurorilor privind magistrații suspectați de fapte penale de corupție. CSM a arătat că înțelege care sunt interesele cetățenilor și ale României. Parlamentul trebuie să procedeze în același fel.

Interesele de partid nu pot fi puse deasupra intereselor de stat ale României. Partidele politice nu reprezintă un scop în sine, ci trebuie să fie instituții care servesc democrația, cetățenii și interesele României. Principiul conform căruia partidul politic este un scop în sine este unul bolșevic. Acest principiu trebuie eliminat din practica politică românească.

Partidele politice trebuie să fie un motor al progresului și nu o frână în calea Justiției manipulând Parlamentul.

Pe această bază, cer PSD și majorității parlamentare care sprijină Guvernul Ponta să urmeze exemplul ACL în chestiunea votului asupra avizelor Parlamentului privind cererile procurorilor.

Anexă Declarație Politică Cătălin Predoiu

Extrase raport MCV 2014 — imunități parlamentari

Documentul politic

Cu toate acestea, în domeniul combaterii corupției la nivel înalt există încă obstacole semnificative.

În ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată și a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupție nu sunt întotdeauna tratate ca infracțiuni grave.

În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare să indice o anumită reticență a judecătorilor de a-și asuma consecințele unei constatări a vinovăției, ceea ce se află în contradicție cu ghidul de stabilire a pedepselor al înseși Înaltei Curți. Un alt aspect important în acest domeniu va fi îmbunătățirea bilanțului de rezultate în ceea ce privește confiscarea activelor și recuperarea activelor. Confiscarea extinsă, care cuprinde și activele rudelor, rămâne o procedură recentă la care se recurge relativ rar.

Această reticență este subliniată de declarațiile unor politicieni români care își exprimă simpatia față de persoanele condamnate pentru acte de corupție. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniștrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate.

MCV recomandă, de asemenea, depunerea unor eforturi intense pentru eliminarea corupției la toate nivelurile societății românești. Sondajele indică în mod constant că existența pe scară largă a corupției constituie o sursă importantă de îngrijorare publică.

Deși aducerea în fața justiției a unor persoane notabile acuzate de corupție poate influența în mod pozitiv percepția generală, combaterea corupției la toate nivelurile presupune, de asemenea, depunerea unor eforturi susținute în scopul de a reduce posibilitățile de a comite fapte de corupție și, ulterior, de a arăta că faptele descoperite nu rămân fără consecințe.

Continuă să treneze adoptarea unor astfel de măsuri manageriale și preventive

Recomandare Progresele obținute în ceea ce privește cadrul de integritate trebuie să fie consolidate prin clarificarea cadrului juridic, astfel încât să nu existe îndoieli legate de aplicarea acestuia. În acest domeniu, România ar trebui:

* să se asigure că nu există excepții de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese și averile nejustificate;

Documentul tehnic

Cadrul de integritate: Statutul deputaților și al senatorilor

În rapoartele anterioare privind MCV au fost semnalate două probleme importante privind abordarea de către Parlament a chestiunilor legate de integritate.

Prima dintre acestea o constituie procedurile de ridicare a imunității parlamentare în ceea ce privește percheziția, arestarea și reținerea.

A doua constă în necesitatea punerii în aplicare automate de către Parlament a hotărârilor judecătorești definitive, în special a celor care confirmă acte de constatare ale Agenției Naționale de Integritate. În acest sens, principiile clarității și punerii în aplicare automate au fost considerate elemente esențiale, care contribuie la evitarea faptului ca acțiunile membrilor Parlamentului să fie caracterizate de subiectivitate.

Un exemplu în acest sens îl constituie cazul din toamna anului 2012 ce privește un senator, referitor la care plenul Senatului a respins solicitarea ANI de a se pune capăt mandatului de senator, în ciuda hotărârii definitive pronunțate în acest sens de ICCJ73. CSM a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în acest sens, considerând că este vorba de un conflict de natură juridică între Curtea Supremă și Senat. CCR a decis, în unanimitate, că a existat într-adevăr un conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții, declanșat de refuzul Senatului de a lua act de încetarea mandatului de senator, în conformitate cu hotărârea definitivă pronunțată de ICCJ. Senatul a luat notă de decizia CCR. Persoana vizată și-a anunțat demisia din funcția de senator. Un caz mai recent este încă pendinte în Senat, ca urmare a unei decizii a CCR din noiembrie 2013 (a se vedea mai jos).

2.2.1. Noul Statut al deputaților și al senatorilor

Legea privind statutul deputaților și al senatorilor a făcut obiectul unor revizuiri importante în cursul anului 2013.

În ianuarie 2013, Parlamentul a avut în vedere adoptarea de amendamente la statutul membrilor Parlamentului, schimbând procedura de ridicare a imunității în cazurile de percheziție, arestare sau reținere a parlamentarilor și privind urmărirea penală a foștilor miniștri.

Propunerile de modificare a Legii privind statutul deputaților și al senatorilor au inclus aspecte legate de: cererile de ridicare a imunității (în care trebuie să se precizeze temeiul juridic și motivele concrete pe care se bazează cererea), justificarea absențelor, încetarea mandatului (în cazul hotărârilor definitive privind incompatibilitatea), personalul care își desfășoară activitatea în birourile parlamentare (fiind interzis ca printre membrii personalului să se numere rude ale deputatului sau senatorului respectiv) și aspecte precum migrarea de la un partid politic la altul. Propunerea a fost trimisă spre consultare altor instituții politice și judiciare, inclusiv președinției.

După ce a fost dezbătut în comisiile parlamentare și în sesiuni plenare, în februarie 2013 a fost adoptat un prim text de către cele două camere ale Parlamentului. A fost sesizată Curtea Constituțională cu privire la acest proiect de lege, CCR statuând că o serie de dispoziții ale acestuia sunt neconstituționale. După două decizii ale CCR urmate de reexaminarea proiectului de lege și de adoptarea acestuia de către cele două camere în martie, respective aprilie, CCR a fost din nou sesizată cu privire la statut.

În iulie 2013 a fost adoptată o versiune revizuită și finală a statutului. Acesta include următoarele dispoziții relevante:

* încetarea mandatului de deputat sau de senator în caz de incompatibilitate intră în vigoare fie în urma unei hotărâri a camerei competente, fie a unei hotărâri judecătorești definitive (articolul 7);

* incompatibilitățile sunt recunoscute în lege (articolul 16);

* în ceea ce privește incompatibilitățile și conflictele de interese, este prevăzută în statut o procedură de consultare și de colaborare cu ANI. Această instituție ar trebui consultată înainte de emiterea unui aviz; termenul în care ANI trebuie să prezinte un răspuns este de 5 de zile (articolul 17);

* articolul 24 stabilește termene-limită pentru tratarea cererilor de arestare, reținere sau percheziționare a membrilor Parlamentului.

În raportul anterior privind MCV, se recomandase, de asemenea, să se furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare normal; în noua lege nu au fost incluse dispoziții prin care să se impună motivarea deciziilor de respingere a cererilor de ridicare a imunității.

Legea privind Statutul deputaților și al senatorilor va fi completată de norme de punere în aplicare și de un Cod de conduită al deputaților și al senatorilor.

La momentul redactării prezentului raport, normele de punere în aplicare nu fuseseră încă adoptate, astfel că schimbările introduse de statut nu sunt încă clare. Este posibil ca cele mai evidente îmbunătățiri să fie noile termene-limită stabilite.

Codul de conduită este analizat în prezent în cadrul unei comisii speciale a Camerei Deputaților.Codul va fi adoptat ca anexă la Legea nr. 96/2006 care conține Statutul deputaților si al senatorilor și va avea același efect juridic. Președintele Camerei Deputaților a recunoscut faptul că este de dorit să existe o consultare a Agenției Naționale de Integritate, precum și să se analizeze practica din Parlamentul European.

Codul cuprinde o serie de principii generale ce privesc conduita parlamentarilor, precum respectarea interesului național și sporirea încrederii cetățenilor în procesul legislativ. Acesta include, de asemenea, dispoziții care impun prezentarea de declarații de avere și de interese.

Aceasta include, de asemenea, dispoziții care să impună prezentarea declarațiilor de avere și de interese. Codul de conduită nu include cerința ca membrii Parlamentului să respecte independența justiției și să se abțină de la discreditarea hotărârilor judecătorești și de la subminarea magistraților sau de la a exercita presiuni asupra acestora. În plus, s-au exprimat preocupări privind definirea în cod a incompatibilităților și a conflictelor de interese în locul unei trimiteri la legile în vigoare, ceea ce ar putea genera confuzii în ceea ce privește legile în vigoare care se aplică deputaților și senatorilor.

În ansamblu, aceste modificări vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului asupra cazurilor concrete, precum și din punct de vedere al numărului de cazuri care este probabil să fie afectat de modificări de tipul cele propuse în decembrie 2013 pentru Codul penal și Codul de procedură penală.

2.2.2. Cazuri recente

Necesitatea ca procedurile să fie mai clare a fost subliniată de reacția Parlamentului la cauzele înaintate în fața instanțelor care au confirmat actele de constatare ale ANI într-o serie de cazuri-cheie. Senatul nu a prezentat niciun fel de justificări nici atunci când, de exemplu, la scurt timp după încheierea verii,a refuzat să ridice imunitatea unui senator, cerută de DIICOT.

După cum s-a menționat mai sus, în multe dintre cazurile de incompatibilitate tratate de ANI instanțele au confirmat actele de constatare ale acesteia. Unele dintre acestea au vizat membri ai Parlamentului, altele fiind în prezent în curs de soluționare la instanțe.84 În plus, deciziile administrative de declarare a conflictelor de interese, inclusiv privind un deputat, au rămas definitive. De asemenea, o serie de anchete ale ANI au condus, de asemenea, la urmărirea penală a unor membri ai Parlamentului.

Un caz important recent se referă la o hotărâre a ICCJ de revocare din funcție a unui senator cu privire la care ANI a constatat că se află în situație de incompatibilitate. Senatul nu a luat nicio măsură. În urma sesizării Curții Constituționale de către Consiliul Suprem al Magistraturii, aceasta a statuat că Senatul are competența necesară, prin lege, și că ar trebui să ia o decizie privind încetarea mandatului senatorului în cauză.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că este posibil să existe mai multe cazuri potențiale de incompatibilitate, astfel că acest caz va reprezenta un caz-test pentru Senat. În decembrie 2013, ANI a evidențiat faptul că mai există un caz în care ICCJ a pronunțat o hotărâre definitivă statuând incompatibilitatea deputatului respectiv, caz cu privire la care Curtea Deputaților ar trebui să ia o decizie.

Abordarea politică în ceea ce privește corupția la nivel înalt

3.7.1. Normele privind demisia miniștrilor

Constituția României conține dispoziții clare privind răspunderea membrilor Guvernului. În special, articolul 109 alineatul (2) prevede că ‘Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.

Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.’

În ceea ce privește membrii Parlamentului, atunci când aceștia sunt și miniștri, este necesară aprobarea Parlamentului pentru a începe o anchetă. Atât DNA, cât și DIICOT au subliniat existența unor incertitudini și întârzieri în ceea ce privește acest proces.

3.7.2. Practica recentă

În raportul privind MCV din ianuarie 2013 se recomandă României ‘să asigure aplicarea rapidă a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată’. Se pare că acele cazuri care implică miniștri în exercițiu au fost tratate în mod diferit și că nu reiese nicio tendință clară.

În unul dintre cazuri, trimiterea în judecată a unui ministru de către DIICOT a condus la demisia acestuia. Cu toate acestea, inițierea procedurilor de ridicare a imunității pentru investigarea suspectului respectiv a fost respinsă de către Parlament, deși organele de urmărire penală considerau că există suficiente probe pentru deschiderea cazului.106

În alt caz la nivel înalt, în care suspectul a fost pus sub acuzare pentru comiterea de fraude electorale, nu se luase nicio măsură la momentul redactării prezentului raport. Într-un al treilea caz, o hotărâre în primă instanță pronunțată de ICCJ a dus la demisia imediată a inculpatului.

Ultima ora:

ObservatorThoader Paleologu: Duminica viitoare începem un curs de două întîlniri despre globul ceresc și globul pămîntesc

PoliticSebastian Burduja: Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului marchează sfârşitul Holocaustului

EconomieOvidiu Nahoi: Premieră – cea mai mare parte a energiei produse în UE vine din surse ”curate”. Cum stă România?

ExternGeorge Maior, la ceremonia de inaugurare a celui de-al 46-lea Preşedinte al SUA, Joseph R. Biden Jr.

SocialMihai Dragos, Vicepreședinte – societate civilă at Consiliul Economic si Social Al Romaniei Bucharest, Romania

EvenimenteThoader Paleologu: Duminica viitoare începem un curs de două întîlniri despre globul ceresc și globul pămîntesc

CulturaFlaviu Predescu: De Ce Citim, despre romanul Ion de Liviu Rebreanu

EditorialRadu Magdin: Bruxelles 2.0 – O strategie de influenţă europeană în timpul COVID-19



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe