Câţiva oameni politici vorbesc în general despre fonduri europene, dar nimeni nu dezbate acest important subiect particular al bugetului UE, deşi negocierile la Buxelles s-au încheiat. E irelevant acum pentru noi faptul că niciun ministru al Executivului Dăncilă nu a ridicat tema pe agenda publică şi nu a mobilizat capacitatea de lobby şi negociere la Bruxelles. Relevant pentru noi acum este că România pierde miliarde, poate zeci de miliarde de euro în următorul ciclu bugetar european comunitar. Cărţile au fost deja bătute şi împărţite. Pe 2 mai o să-i stea micu-n gât domnului Dragnea, sau poate nu, dânsul visează la bani din China şi Fondul Suveran predat, când Comisia Europeană va face prima informare cu privire la cum va arăta bugetul UE. Un lucru este cert: banii sunt mai puţini, iar contribuţiile mai mari de circa 1,1% din PIB, după ieşirea Marii Britanii. Este cu siguranţă cel mai delicat moment de împărţit şi adunat bani din istoria Uniunii Europene.

Pare că nimeni nu e interesat să explice acest subiect important pentru viitorul nostru.

Pentru început, vă prezint contextul, urmând să revin cu alte explicaţii de detaliu.

În ultimii patru ani, România a absorbit 1,21 miliarde de euro, dintr-un total alocat de 22,5 miliarde de euro. Mai exact, absorbţia pe fonduri structurale este de 4,98%. Sunt date oficiale ale ministerului Fondurilor Europene. Programul Operaţional Regional, gestionat de ministerul Dezvoltării, are o absorbţie de 0,37%.

Slaba încasare de bani europeni este motivul pentru care vom pierde finanţare, prin urmare, dezvoltare.

Noua alocare 2021-2027 are la bază unui singur principiu: reforma. Proiectul pe care îl anunţă Comisia Europeană peste două zile va marca o revizuire dramatică a „politicii de coeziune” de 350 miliarde de euro care are menirea de a susţine părţile mai puţîn dezvoltate ale Uniunii. Bruxellesul vrea să pună capăt practicii de a distribui banii de coeziune exclusiv pe baza PIB-ului pe cap de locuitor, înlocuind acest criteriu cu unele mult mai ample acoperind totul de la şomajul în rândul tinerilor, educaţie şi mediu la migraţie şi inovaţie şi până la respectul valorilor fundamentale europene, între care şi regula de drept şi integritatea în funcţiile publice. Noile reforme au strârnit multe îngrijorări mai ales la Varşovia şi Budapesta, două mari beneficiare ale fondurilor de coeziune, care au intrat în conflict cu Bruxellesul cu privire la statul de drept şi standardele democratice. La Bucureşti… prostie şi nepăsare. Concret, largi şi intense dezbateri motivate de lupta sterilă pentru puterea de dragul puterii sau pentru puterea – “poliţă de asigurare” contra puşcăriei. Istoria va judeca şi cred că va rezerva un larg subsol pentru cei care îşi bat astăzi joc de banii românilor prin nepăsare şi incompetenţă.

http://adevarul.ro/news/politica/bugetul-ue-2021-2027-subiect-guvernul-nu-auzit-1_5ae6feffdf52022f75690c57/index.html#