Matei Bogdan
Publicat în 8 mai 2019, 13:42 / 72 elite & idei

Clara Volintiru: Dezvoltarea economică a României din perspectiva principalelor orașe

Clara Volintiru: Dezvoltarea economică a României din perspectiva principalelor orașe
Clasificarea municipiilor reședință de județ din perspectiva LBEI (Local Business Environment Index) și pilonilor (antreprenoriat local, inovare, finanțarea investițiilor, sprijinul public local)
Clasificarea municipiilor reședință de județ din perspectiva LBEI (Local Business Environment Index) și pilonilor (antreprenoriat local, inovare, finanțarea investițiilor, sprijinul public local )
  • Clasamentul celor mai inovative orașe este dominat de Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu, iar Cluj-Napoca ocupă primul loc la nivelul antreprenoriatului
  • Cluj-Napoca ocupă primul loc de asemenea în ceea ce privește antreprenoriatul 
  • Nici măcar unul din cele 41 de municipii analizate nu intră în categoria de rating Ridicat (rating AAA, AAB sau ABB)

 

Autori: Clara Volintiru, Conferențiar univ.dr. ASE București; George Ștefan, Asistent univ.dr. ASE București

Există diferențe din ce în ce mai mari în interiorul aceleași țări. Disparitățile subnaționale caracterizează întregul ecosistem al lumii dezvoltate. Atât în statele membre ale Uniunii Europeane, cât și în Statele Unite ale Americii vedem din ce în ce mai mult o decuplare între dinamica de dezvoltare economică a principalelor orașe și restul regiunilor (fie ele zone rurale sau mici urbe).

Efectele de concentrare economică la nivel urban sunt în primul rând produse de dinamica pieței. Totuși, măsurile luate de autoritățile publice locale pot contribui la dinamica de dezvoltare a principalelor orașe. Pe de-o parte, poate fi vorba de măsuri directe de atragere a investițiilor străine precum dezvoltarea infrastructurii (educație, transport rutier și feroviar etc.). Pe de altă parte, absența unor măsuri, în sensul simplificării procedurilor birocratice poate ușura semnificativ desfășurării afacerilor. O analiză recentă arată că numărul și densitatea IMM-urilor la nivel local este influențată pozitiv de calitatea administrativă.

În acest context, noi am considerat oportună o înțelegere mai bună a dinamicii economice la nivelul principalelor orașe din România. Într-o lucrare recentă, prezentăm un nou model de măsurare a activității economice la nivel local: Indexul Mediului de Afaceri la Nivel Local (Local Business Environment Index (LBEI)). În elaborarea acestui sistem metric sunt incluse și analizate mai multe variabile măsurate la nivel de municipii reședință de județ. Pe baza literaturii existente privind diferite motoare de dezvoltare economică, am propus patru direcții majore de evaluare a mediului de afaceri la nivel local: AntreprenoriatInovareFinanțarea investițiilor și Sprijinul oferit de autoritățile publice.

Similar cu modul în care diferite instrumente existente reușesc să evalueze mediul de afaceri la nivel național—Global Competitiveness Report (World Economic Forum), Doing Business Index (Banca Mondială), sau Country Risk Report (OECD), noi propunem LBEI ca un instrument pentru realizarea acestui tip de evaluare la nivel subnațional. Această evaluare poate ajuta actorii economici să dezvolte strategii de piață mai bine țintite care să furnizeze rezultate mai bune, mai eficiente. La nivelul decidenților publici poate fi de asemenea un instrument util în comparație cu măsurile unitare, agregate, implementate prin politici la nivel național care nu țin cont de specificul local (blanket measures).

Clasamentul celor mai inovative orașe este dominat de Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu, iar Cluj-Napoca ocupă primul loc la nivelul antreprenoriatului

Mai jos sunt prezentate pozițiile pe care le ocupă municipiile reședință de județ din România din perspectiva atractivității mediului de afaceri locale, printre care cele mai ridicate poziții aparținând unor municipii precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Alba-Iulia și Sibiu. Deși Bucureștiul domină economia României atât ca pondere din PIB, cât și ca ritm de creștere, după cum se reflectă în valorile indicatorilor putem observa dimensiuni economice pe care este surclasat de orașe mai mici. Astfel, clasamentul celor mai inovative orașe este dominat de Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu, și nu de către capitala București. Cluj-Napoca ocupă primul loc de asemenea în ceea ce privește antreprenoriatul. Aceste repoziționări ale orașelor din România în funcție de sub-indecși obținuți în cadrul LBEI arată măsura în care există la nivel local / regional oportunități diferite, dar și provocări diferite.

LBEI este în esență un mijloc prin care căutăm să îmbunătățim metodele de diagnoză. Prin dezagregarea specificităților locale ale municipiilor reședință de județ din România se pot observa mai bine oportunitățile de afaceri ale agenților din sectorul privat, pe de-o parte, și nevoile și cerințele sectorului public, pe de altă parte.

Având în vedere că la nivel mondial se evidențiază atât sustenabilitatea dezvoltării economice cât și nivelul acesteia, factorii care pot contribui la acest proces trebuie să fie mai bine înțeleși. În general, economiștii și politicienii se concentrează mai mult pe rata națională de creștere economică și oferă o atenție mult prea mică diferențelor subnaționale în ceea ce privește creșterea. Un raport recent al Băncii Mondiale intitulat ”Orașe Magnet” arată cât de dinamice sunt anumite municipii din România, atât din perspectivă uman cât și economică.

Asemănător cu Liga Hanseatică  a orașelor din Nordul Germaniei în Evul Mediu sau cu orașele-state din perioada Renașterii, metropolele contemporane din Europa sunt responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii economice europene prin comerț și servicii. Cum bine s-a afirmat recent: ”secolul XIX a fost un secol al Imperiilor; secolul XX a fost un secol al statelor-națiune; și secolul XXI va fi un secol al orașelor” (Silva, 2017). La nivel global, 50% din populație trăiește în mediul urban, 70% din consumul de energie este concentrat în zonele urbane și, totodată, așezările urbane sunt responsabile de 80% din PIB-ul mondial.

Ne confruntăm cu o problemă de tip metodologic în ceea ce privește evaluările actuale: care este unitatea de măsură potrivită pentru măsura creșterii și dezvoltării economice? Privim doar spre marile metropole sau luăm în considerare și orașele secundare? Evaluăm activitatea economică a orașului sau și zonele urbane mai largi ale acestora, sau întreaga regiunea în care acestea sunt situate? Ținem cont de unitățile regionale de tip NUTS II sau NUTS III? În ce grad sunt autoritățile locale dintr-un oraș sau dintr-o regiune responsabile de politicile de dezvoltare și de investiții?

Există o mare variație la nivelul statelor membre ale UE în ceea ce privește organizarea teritorială

Pentru a răspunde unora dintre aceste întrebări, trebuie să ținem cont de specificitățile de la nivel național în ceea ce privește organizarea teritorială. Comitetul European al Regiunilor a dezvoltat recent o analiză a nivelului de descentralizare administrativă și fiscală la nivelul Europei și a statelor din periferia sa. Este suficient doar să căutăm în baza de date privind Distribuția Puterii (Division of Power database) pentru a vedea măsura există o mare variație la nivelul statelor membre ale UE în ceea ce privește organizarea teritorială. Deși se fac din ce în ce mai multe eforturi pentru a crea o oarecare convergență în ceea ce privește distribuția puterii în UE, este totuși o chestiune de origine istorică modul în care o autoritate locală sau regională se încadrează în structura organizațională mai largă a statului din care face parte.

Pentru cazul României, o unitate de măsură relevantă este cea a municipalităților care sunt totodată și centre administrative ale județelor (municipii reședință de județ). De obicei, aceste sunt și cele mai dezvoltate așezări urbane din județ. Prin înțelegerea gradului în care creșterea economică își are originea în activitățile desfășurate la nivel local, obținem o perspectivă mai bună privind ceea ce se poate face pentru a furniza un sprijin acesteia.

În elaborarea modelului privind Indicele Mediului de Afaceri la Nivel Local (LBEI) utilizăm un set mare de variabile dezagregate la nivelul municipalităților reședință de județ din România.

Pornind de la literatura de specialitate existentă privind diferite motoare de dezvoltare economică, am propus patru direcții majore de evaluare a mediului de afaceri la nivel local: antreprenoriat, inovare, finanțarea investițiilor și sprijinul oferit de autoritățile publice.

Cadrul teoretic din spatele analizei este reprezentat de pilonii identificați de economistul austriac Joseph Alois Schumpeter, considerați esențiali pentru modelul de dezvoltare capitalist, respectiv: (1) antreprenoriat local (E); (2) inovare (I); (3) finanțarea investițiilor (C).

Acești trei piloni sunt (sau ar trebui să fie) integrați în politicile locale și ecosistemul economic local, încurajează competiția pe piață, crearea de noi produse și locuri de muncă, dezvoltare economică și acumulare de capital. Antreprenorii sprijină inovarea prin generarea de noi idei și, la nivel local, creditorii care sunt dispuși să-și asume riscuri finanțează implementarea acestor idei.

Pe lângă pilonii enumerați mai sus, am adăugat unul suplimentar, reprezentat de  (4) sprijinul public local (LPS).  În contextul actual, în care o mare parte a măsurilor sunt transferate la nivel european pentru a sprijini și încuraja antreprenoriatul ca motor al creșterii economice, implicarea autorităților locale este un element esențial pentru calitatea mediului de afaceri local. De asemenea, am inclus această dimensiune și pentru a reflecta modul în care evaluările naționale sau evaluările riscului de țară privind mediul de afaceri se referă frecvent atât la trăsături politice cât și economice.

Plecând de la aceste patru domenii am realizat Indicele privind Mediul de Afaceri la Nivel Local (Local Business Environment Index (LBEI)), incluzând nouă componente cu ajutorul cărora estimăm modul în care municipalitățile din România sunt atractive în termeni de activitate antreprenorială și cum autoritățile locale reușesc (sau nu) să ofere suport inițiativei private.

Relația dintre LBEI și nivelul PIB-ului per capita la nivel de municipiu arată măsura în care indicele are relevanță și este un instrument elaborat corespunzător pentru a cuantifica motoarele de dezvoltare economică la nivel subnațional. În esență, așa cum se poate observa în figura de mai jos, există anumite orașe în România pentru care nivelul dezvoltării economice este suprapus peste cel al calității mediului de afaceri local. Acestea sunt: București, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Sibiu sau Brașov. De asemenea, sunt orașe care înregistrează performanțe mai bune în termeni de PIB per capita decât în ceea ce privește mediul de afaceri, precum Constanța, Slatina sau Târgoviște.

Studiile realizate la nivel subnațional au avut o creștere constantă pe parcursul ultimilor ani, fiind din ce în ce mai clar că, dintr-o perspectivă empirică, diferențele subnaționale au devenit prea mari pentru a fi ignorate. Este deseori cazul multor țări în care câteva localități care înregistrează performanțe ridicate în ceea ce privește diferiți indicatori (precum PIB, exporturi realizate, investiții străine atrase, număr de salariați etc.), iar România nu este o excepție. Bucureștiul este una dintre capitalele  Uniunii Europene care a avut cea mai mare creștere a PIB-ului per capita în ultimii 10-15 ani, în timp ce alte orașe mai mici se confruntă cu stagnare economică și un nivel ridicat al ratei de sărăcie (mai ales cele care înainte de 1990 erau monoindustriale).

Aceste discrepanțe invită cercetătorii să analizeze evoluțiile regionale sau naționale și să privească spre specificitățile dezvoltării economice precum și la motoarele de creștere la un nivel cât mai granular.  Eterogenitatea eșantioanelor va fi astfel diminuată și putem cuantifica cu o acuratețe mai mare mecanismele de funcționare.

Relația dintre PIB-ul per capita la nivel de municipiu și LBEI

Sursa: Calculele autorilor

În figura de mai sus am făcut o corelație intre atractivitatea antreprenorială la nivel de municipiu și PIB-ul nominal per capita estimat pentru anul 2016, ultimul an cu date definitive furnizate de Institutul Național de Statistică, pentru 41 de municipii. Se remarcă relația pozitivă între cele două variabile, precum și intensitatea legăturii relativ puternică dintre acestea (măsurată prin coeficientul R-pătrat), de aproximativ 51%.

În continuare, am clasificat cele 41 de municipalități în trei categorii de rating (Ridicat / Mediu / Scăzut), fiecare categorie fiind mai apoi divizată în alte trei subcategorii ( Ridicat – AAA, AAB, ABB, Mediu – BAA, BBA, BBB, și Scăzut – CBB, CCB, CCC), astfel încât să realizăm un clasament al municipiilor din România pe baza valorii agregate a indicelui în funcție de mai multe grade (clase) ale ratingului antreprenorial și de investiții.

Cele mai performante municipii sunt București și Cluj-Napoca (grad Mediu Superior- BAA), dar cele mai multe municipii din România (19 din 41 analizate) au un rating de BBB, respectiv un grad pentru investiții și antreprenoriat Mediu Scăzut (BAA).

Așa cum se poate vedea, cele mai performante municipii din România au ratingul BAA (București și Cluj-Napoca), reprezentând un grad Mediu Superior (Upper Medium grade). De asemenea, cele mai multe municipii reședință de județ din România (19 din 41 analizate) au un rating de BBB, respectiv un grad pentru investiții și antreprenoriat Mediu Scăzut (Lower Medium grade).

 

Distribuția municipiilor reședință de județ din perspectiva ratingurilor obținute

Clasificarea municipiilor reședință de județ din perspectiva LBEI și pilonilor

Sursa: Calculele autorilor

Potrivit analizei și metodologiei noastre, nici măcar unul din cele 41 de municipii pe care le-am analizat nu intră în categoria de rating Ridicat (rating AAA, AAB sau ABB).

Suplimentar față de rapoartele Doing Business ale Băncii Mondiale care fac analize la nivel subnațional sau regional, puțin instrumente comparative s-au concentrat asupra mediului de afaceri la nivel subnațional. Și mai mult, cele care țin cont în evaluare de mediul economic nu sunt realizate cu frecvență anuală, sistematic, și într-o manieră universală (astfel încât să acopere cele mai multe municipii dintr-o țară).

O evaluare la nivel subnațional a oportunităților economice ar trebuie să înceapă cu o diagnosticare adecvată a mediului local. Am inclus în analiza mediului de afaceri o serie de elemente care contribuie la performanța operatorilor economici, indiferent dacă aceștia sunt locali, naționali sau internaționali.

Diferențierea ratingurilor în cazul orașelor din România în funcție de diferiților piloni luați în considerare în cadrul LBEI arată măsura în care acest instrument scoate în evidență și specificitățile locale. De exemplu, în cazul subindexului privind Inovarea, clasamentul este dominat de Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu. Similar, în cazul subindexului privind Antreprenoriatul, principalul oraș este Cluj-Napoca. În cazul subindexului care cuantifică sprijinul autorităților publice locale, se observă că municipii precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Arad depășesc Bucureștiul din nou. Singurul index în care Bucureștiul este pe primul loc, fiind destul de aproape un municipiu mai mic, Alba-Iulia, este cel privind finanțarea investițiilor. Astfel, există elemente care pot defini mediul de afaceri al municipiilor din România și le fac pe acestea să fie mai performante în anumite domenii.

 

Surse bibliografice:
Nistotskaya, Marina & Charron, Nicholas & Lapuente, Victor. (2015). The wealth of regions: quality of government and SMEs in 172 European regions. Environment and Planning C: Government and Policy. 0-0. 10.1068/c13224r.
Volintiru, C., Ionescu-Heroiu, M. and Goga, S. 2017. Benchmarking EU Fund Absorption at Subnational Level. World Bank Report. 10.13140/RG.2.2.10152.88326.
Marius Cristea, Codruța Mare, Ciprian Moldovan, Andreea China, Thomas Farole, Adina Vințan, Jane Park, Keith Patrick Garrett și Marcel Ionescu-Heroiu, (2017), Orașe-Magnet. Migrație și navetism în România, Banca Mondială
Volintiru, C., Volintiru, M., & Ștefan, G. (2018). Economic Development and Innovation at Local Level–Local Business Environment Index (LBEI). Romanian Journal of European Affairs18(2).
Volintiru, Clara & Ștefan, George (2018). Economic Development and Opportunities in Romania: Local Business Environment Index (LBEI). 10.13140/RG.2.2.11748.63367.

Dezvoltarea economică a României din perspectiva principalelor orașe

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

PoliticRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

EconomieRăzvan Nicolescu: Un fost ministru al Energiei explică ce vor să facă ungurii cu gazul românesc extras din Marea Neagră

ExternAlexandru Lăzescu: Va putea supraviețui NATO escaladării tensiunilor transatlantice?

EvenimenteIulian Fota: Lansare Ghidul Alegerilor Europarlamentare 2019

CulturaSever Voinescu: Cine ţine lanţul?

SocialSebastian Burduja: Tu ce faci când ţi se dărâmă casa?

MoldovaCristian Unteanu: Republica Moldova, din nou terenul de încercare pentru marea strategie rusească de constituire a „cordonului sanitar“



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe