Matei Bogdan
Publicat în 12 februarie 2020, 18:54 / 76 elite & idei

Clara Volintiru: Tranziția ecologică, Regionalism, Cursa tehnologică + Etică

Clara Volintiru: Tranziția ecologică, Regionalism, Cursa tehnologică + Etică
+ Interviuri • + Observator

FRIS/ Agenda Strategică: Care sunt 3-5 cele mai presante mega-tendințe din Economie/ Industrii  care trebuie abordate și în România pe termenul scurt? – locale și/ sau regionale ori internaționale cu mare impact local

Clara Volintiru:

Creștere economică etică bazată pe sustenabilitate, responsabilitate și inovație

La nivel internațional, economia va fi puternic influențată de 4 (mega)tendințe noi: tranziția ecologică, regionalism, cursa tehnologică și responsabilitate socială. Fiecare dintre acestea va avea un impact semnificativ asupra Europei, ca regiune, și a României.

1. Tranziția Ecologică

Global

Sectorul energetic la nivel mondial va fi fundamental schimbat ca urmare a acestei noi direcții asumate.

Dacă tema schimbărilor climatice este pe agenda internațională de mulți ani, o acțiune multilaterală consistentă a apărut de-abia de la summit-ul de la Paris și Acordul privind Schimbările Climatice. În contextul în care administrația Trump s-a dezis de acest angajament din considerente geo-strategice proprii (creșterea autonomiei energetice a SUA), Uniunea Europeană a rămas de facto liderul mondial al tendinței. Odată cu semnalul de alarmă tras de către Grupul de Lucru Internațional asupra Schimbărilor Climatice (IPCC) din cadrul Națiunilor Unite în 2018, în Vest au fost dezvoltate planuri de măsuri. În SUA, Partidul Democrat pune pe masă un pact ecologic care rezonează cu un pachet de reforme istoric: Green New Deal (GND). Cea mai comprehensivă și ambițioasă abordare o are însă Uniunea Europeană, prioritatea declarată a comisie Von Leyen fiind ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest nou model economic se dorește a fi sustenabil, inovativ și echitabil.

Regional

Pactul ecologic (Green Deal) va contura un nou model economic la nivelul Europei.

La nivel european va influența semnificativ alocările bugetare și utilizarea instrumentelor financiare disponibile pentru statele membre. Costurile directe și indirecte ale tranziției sunt uriașe, iar Banca Europeană de Investiții (BEI) va juca un rol principal în finanțarea măsurilor necesare. Costurile cele mai mari sunt însă estimate la nivelul noilor state membre cu dependență crescută pe surse de energie poluante precum cărbunele. Nu este încă limpede care sunt instrumentele disponibile pentru statele afectate din CEE și în ce măsură există capacitatea tehnică de a le utiliza.

Național

România are nevoie de o abordare integrată, de la autoritățile din sectorul energetic, de mediu, până la economie, finanțe, fonduri europene și piața muncii pentru a putea face față unei tranziții de o asemenea amplitudine. Prima etapă este dezvoltarea planurilor integrate (ex: PNIESC), urmând ca măsurile de implementare să fie gândite de asemenea în manieră integrată, sub un cadru instituțional de coordonare la cel mai înalt nivel.

2. Regionalism

Global

Diplomația economică la nivel mondial a reliefat în ultimii ani o tranziție rapidă de la războaie comerciale la o nouă ordine mondială bazată pe regionalism.

Cererea internă mare, lipsa de competitivitate la export și autonomia energetică sunt doar câteva din motivele pentru care și SUA renunță la logica cooperării în favoarea celei concurențiale. Practic, evoluția economică la nivel global va urmări o consolidare în loc de expansiune. Recalibrarea relațiilor economice la nivel mondial va influența în mare măsură și calculele geopolitice.

Regional

Pentru Europa, piața unică a însemnat de mult o formă clară de bloc regional. Tendința de regionalism în economia mondială nu va face decât să consolideze și mai mult miza integrării economice la nivel european. Naționalismul economic practicat de SUA și China în perioada recentă (și mai departe) nu trebuie înțeles ca un pretext de aliniament cu naționalismul economic la nivelul statelor membre UE. Nici măcar Germania (cea mai mare economie europeană de departe) nu ar mai putea face față economiei globale pe cont propriu în momentul de față. Marea Britanie va înregistra un declin economic pronunțat odată cu instalarea graduală a efectelor Brexit și va descuraja tendințele divergente ale unor state membre, precum Italia. Prosperitatea statelor membre în perioada următoare este mai inter-dependentă ca oricând în interiorul Uniunii Europene.

Național

În contextul amplificării efectului de „club” în relațiile internaționale, priorități strategice pentru România în perioada următoare: aderare la OECD și aprofundarea integrării în UE (prin aderare la spațiul Schengen, îndeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru o colaborare strânsă în definirea politicii economice la nivelul UE, alinierea cu prioritățile strategice europene etc.).

3. Cursa tehnologică

Global

Competitivitatea economică în perioada imediat următoare va fi generată de inovație. Acest tip de creștere economică vine în contrast cu modelul dominant al ultimelor decenii: scăderea costurilor prin relocalizare. Modificarea ordinii mondiale bazate pe multilateralism este în mare măsură posibilă datorită scăderii treptate a interdependențelor în lanțul de producție. La rândul său, această tendință este posibilă datorită inovației tehnologice de producție în marile economii ale lumii (SUA, Germania, China).

Regional

Prioritățile europene sunt clar structurate pe susținerea inovației în interiorul pieței unice. Cu toate acestea, mecanismele de inovare în piață nu par a fi la fel de viguroase precum cele din SUA sau China (inteligență artificială, 5G). Dacă SUA și China folosesc bugetul național pentru a subvenționa masiv cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI), cadrul de reglementare pare să fie centura de siguranță a economiei europene, protejând piața internă în fața actorilor economici din afara ei. Nu este clar cât timp va putea menține Europa fie protecția, fie competitivitatea în cursa tehnologică la nivel mondial.

În regiunea restrânsă a Europei Centrale și de Est există o triplă tensiune: (1) conformarea cu regulile uniforme la nivel regional, (2) creșterea în lanțul de producție la nivel regional (creșterea valorii adăugate a bunurilor și serviciilor din economia națională) și (3) extinderea bazei de beneficiari (câștigători) la nivel național.

Pentru CEE rezolvarea acestor tensiuni a fost dificilă. Prin politica industrială transnațională (cumulul politicilor de competitivitate și de coeziune), UE a dorit susținerea competitivității actorilor economici endogeni din CEE. Ungaria a profitat pe deplin din această abordare, utilizând fondurile europene pentru a finanța inovația la nivelul IMM-urilor, crescând astfel potențialul acestora în interiorul pieței unice și nu numai. România, în schimb nu a avut aceeași abordare, utilizând mare parte din fonduri în manieră concentrată, fiindcă potențialul de inovare în România este strâns legat de atragerea investițiilor străine directe (ISD).

Național

România are cea mai scăzută pondere procentuală din PIB pentru CDI la nivelul UE. Chiar dacă nu ne comparăm cu țările din Vest, Ungaria sau Cehia alocă triplu, iar Polonia dublu. În contextul unui nivel de alocări pentru CDI fără precedent în UE, capacitatea de absorbție a României în acest domeniu trebuie să crească. Pe parcursul ultimului deceniu a crescut ponderea alocărilor private pentru CDI, ceea ce compensează cu scăderea procentuală a alocărilor sistemului universitar. Această tendință este aliniată cu proeminența cercetării aplicate și a parteneriatului public-privat, față de cercetarea fundamentală practicată până acum în România.

Pentru Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare (POCID) aferent cadrului financiar 2021-2027, România trebuie să dezvolte o strategia națională integrată și un plan de măsuri integrat, cumulând elementele de CDI din subordinea Ministerului Educației, cu cele de competitivitate, performanță la export și atragerea investițiilor străine directe din subordinea Ministerului Economiei și, nu în ultimul rând, componentele legate de digitalizare, aflate în subordinea Ministerului Transporturilor în momentul de față. Fără această viziune integrată la nivel practic, nu doar programatic, asigurarea efectelor de multiplicare aferente inovării este compromisă.

4. Etică

Odată cu declarația din august 2019 a Business Roundtable, grupul celor mai mari companii americane, asupra noilor principii de guvernanță corporativă, economia mondială a înregistrat o schimbare fundamentală de paradigmă. Pentru prima oară în istoria recentă a capitalismului, 181 de CEO acceptă că asigurarea marjelor de profitabilitate nu este singura obligație a companiilor pe care le conduc. Asumarea explicită a responsabilității sociale – față de comunități, de mediu și în timp – este o tendință transversală, care influențează toate celelalte schimbări pe care le-am menționat anterior. Practic, fără această asumare a rolului crescut al actorilor privați în societate, nici tranziția ecologică (și nivelul de planificare economică pe care îl presupune), nici cursa tehnologică (și nivelul de protecționism pe care îl presupune) și nici concentrarea pe piețele interne (și necesitatea bunăstării propriilor comunități) nu ar fi putut fi posibile.

Clara Volintiru este conferențiară universitară în cadrul Departamentului de Relații Economice Internaționale (REI) al Academiei de Studii Economice (ASE) din București. A absolvit studiile doctorale de la London School of Economics and Political Science (LSE) și a fost implicată în numeroase proiecte de cercetare internaționale în domeniul științelor comportamentale, buna guvernanță și economia informală. A fost colaborat cu organizații internaționale precum Banca Mondială, OECD, Comisia Europeană, Eurofound, Comitetul Regiunilor.

http://www.blog.romanianstrategicforum.org/

Ultima ora:

ObservatorElena Calistru, pe lista reprezentanților României în cadrul Comisiei Economice și Sindicale Europene din partea Sindicatelor, Patronatelor și Societății Civile, pentru perioada 2020-2025

PoliticKlaus Iohannis: Guvernul va veni cu o iniţiativă legislativă pentru a repara Legile Justiţiei

EconomieElena Calistru, pe lista reprezentanților României în cadrul Comisiei Economice și Sindicale Europene din partea Sindicatelor, Patronatelor și Societății Civile, pentru perioada 2020-2025

ExternMircea Geoană: NATO este cu toate radarele sus. Rusia și China încearcă să se folosească de această perioadă dificilă

SocialEmil Constantinescu: FERPAR Corneliu Dinu

EvenimenteAlina Achim – Inayeh: A inceput Brussels Forum in format virtual

CulturaCristina Popescu: ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN

EditorialFlaviu George Predescu: Jurnal politico-literar (III)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe