OraNoua.ro
Publicat în 17 decembrie 2014, 17:54 / 172 elite & idei

Claudiu Crăciun, invitat la lansarea studiului „Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață”

Claudiu Crăciun, invitat la lansarea studiului „Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață”

Lansarea studiului: Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață

Friedrich-Ebert-Stiftung România a lansat studiul Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață. Studiul își propune explorarea universului de valori, opinii și atitudini al tinerilor din România. La evenimentul de lansare au fost invitati Claudiu Craciun, Mircea Geoana precum si autorii cercetarii.

Studiul a fost realizat de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) — institutul selectat de FES-Romania pentru acest proiect — și combină metodologii cantitative și calitative.

Sondajul de opinie care stă la baza acestui studiu a fost realizat pe un eșantion de 1302 respondenți cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani în perioada 19-31 iulie 2014. Interviurile au fost de tipul față-?n-față pe un eșantion aleator, stratificat, reprezentativ pentru populația considerată.

Studiul integral este disponibil pe site-ul FES-România:

— în limba română: http://www.fes.ro/media/2014_news/Raport-FES-Tineri_in_Romania.pdf

— în limba engleză: http://www.fes.ro/media/2014_news/Report-FES-Romanian_Youth.pdf

Principalele rezultate ale studiului:

Direcția țării si problemele ei:

— Aproape două treimi dintre tinerii intervievați cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar puțin peste un sfert dintre tineri consideră că direcția este bună, iar restul de 9% nu au răspuns. În percepția tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă țara ?n acest moment sunt: corupția, sărăcia și locurile de muncă/șomajul.

Familie și locuire:

— Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani și 50% dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinții, iar acest fapt se explică, în principal, prin lipsa oportunităților economice sau sociale pentru aceștia. Tinerii nu sunt încurajați și nici nu au șansa de a părăsi casa părinților și a-și începe propria viață de la 18 ani sau după terminarea liceului/școlii.

— Nesurprinzător având în vedere populația de referință (i.e., tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani), marea majoritate a respondenților nu sunt într-un cuplu stabil; femeile tind să se căsătorească la o vârstă mai scăzută decât bărbații și să aibă copii mai repede. Cifrele arată că tinerii din această generație nu vor să aibă mulți copii. Media numărului de copii doriți de către acești tineri este de 1.9, iar mediana este de 2 copii, în condițiile în care nivelul de înlocuire al generațiilor existente este de 2.1.

Clase sociale:

— Aproape jumătate dintre tineri își consideră părinții ca făcând parte din clasa de mijloc, iar unul din trei îi vede în clasa muncitorilor. Situația materială este criteriul cel mai important de clasificare socială folosit de tineri atunci când discută despre clase sociale; nivelul de școlarizare și nivelul veniturilor sunt următoarele două criterii folosite pentru auto-plasarea în structura de clasă socială; ?n cea mai mare parte, tinerii consideră că aparțin aceleiași clase sociale ca părinții.

Școală:

— Pe fondul expansiunii sistemului de învățământ post-1989, tinerii sunt mai bine educați decât părinții lor;

— Există diferențe semnificative pe medii rezidențiale și în profil regional în privința accesului la forme superioare de școlarizare. Din acest punct de vedere, tinerii din rural și cei din regiuni sărace au șanse mai scăzute de a absolvi școli post-liceale sau de a urma studii universitare. Dintre respondenții care și-au încheiat carierele școlare, femeile tind să fie mai bine educate decât bărbații;

— Fetele sunt mai entuziaste decât băieții în ceea ce privește participarea școlară și resimt un nivel relativ moderat de stres în școală;

— Există diferențe semnificative ale mediilor școlare anuale între fete și băieți, între tinerii din mediul urban și cei din mediul rural, și între regiunile istorice ale României. Băieții petrec mai puțin timp decât fetele cu studiul individual;

— Există o relație strânsă între experiența subiectivă de participare la actul educațional, investiția de timp în educație și rezultatele formale (notele obținute);

— Influențarea notelor prin metode ilegitime (mici atenții, mită etc.) apare ca un fenomen cu variație regională, iar tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani par se fi confruntat cu acest fenomen mai des decât adolescenții din acest eșantion;

— Un sfert dintre tineri fac meditații, fetele mai mult decât băieții, cu mai mulți tineri pregătiți în particular în mediul urban decât în cel rural;

— Doar un tânăr din trei se declară măcar mulțumit de sistemul de învățământ din România, iar mulțumirea crește pentru respondenții cei mai tineri;

— Migrația externă este o opțiune pentru tineri în acest moment. O treime dintre respondenți afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă țară și nu în România; mai mult, aproape 40% dintre respondenți afirmă că și-ar dori să emigreze, chiar și dacă numai temporar (pentru studii sau muncă).

Piața muncii:

— Veniturile tinerilor (angajați) diferă în mod substanțial și cresc odată cu vârsta, bărbații câștigând mai mult decât femeile, orășenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din București cel mai mult și cei din Moldova cel mai puțin;

— Relațiile personale sunt considerate esențiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experiența profesională și pregătirea educațională. Strategiile de angajare par să difere între regiuni și sunt distincte în funcție de vârsta respondenților;

— Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, urmat de criteriul siguranței locului de muncă;

— În eșantionul nostru, dacă îi excludem pe cei aflați încă în sistemul de învățământ și pe cei cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani, procentul șomerilor este de 17,9% — o cifră apropiată de statisticile oficiale europene. Se remarcă și un risc ușor mai ridicat de șomaj în cazul tinerilor din rural față de cei din urban. Tinerii din urban au mult mai multe posibilități de a fi angajați: 44% dintre ei sunt activi pe piața forței de muncă față de doar 37% în mediul rural.

Discriminare:

— Aproape unul din cinci tineri se simte discriminat des și aproape jumătate din tineri se simt discriminați des sau doar uneori pentru un motiv sau altul. Cel mai des întâlnit motiv de discriminare este situația materială a respondentului. Tinerii săraci se simt discriminați în viața de zi cu zi. Discriminarea de gen este a doua cea mai prevalentă formă de discriminare, resimțită de către femei;

— Aproape 50% din tinerii maghiari și romi se simt discriminați des sau uneori.

Stil de viață/consum media și Internet:

— Diferențele în stil de viață și petrecere a timpului liber sunt cele mai accentuate între tinerii care locuiesc în urban și cei care locuiesc în rural;

— Spre deosebire de adulți, tinerii petrec mai puțin timp în față televizoarelor și mult mai mult timp pe internet. Dintre respondenții sondajului nostru, cei mai tineri (adică adolescenții) apar ca cei mai activi utilizatori de Internet, care este folosit în principal ca sursă de informare și divertisment;

— Clasa socială și nivelul de educație al părinților sunt pozitiv corelate cu utilizarea Internetului și cu posibilitățile mai variate de petrecere a timpului liber. Tinerii cu părinți cu nivel ridicat de școlarizare și/sau provenind din clasa de sus ori de mijloc tind să utilizeze într-o mai mare măsură Internetul și să aibă posibilități mai variate de petrecere a timpului liber;

— Băieții tind să declare că utilizează metodele contraceptive într-o măsură sensibil mai mare decât fetele, în timp ce acestea susțin că au avut mai puțini parteneri sexuali decât băieții;

— În ceea ce privește comportamentele de risc, băieții tind să bea mai mult alcool, să fumeze mai mult și să fie implicați mai des în conflicte fizice violente decât fetele.

Religie:

— Deși peste 80% dintre tineri se declară creștin-ortodocși, o treime dintre ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunțuri de bază ale credinței creștin-ortodoxe. Cei care se identifică de o altă religie creștină (protestanți, romano-catolici, neo-protestanți etc.) tind să declare mai des faptul că ei cred în Dumnezeu;

— Peste 60% dintre tineri susțin că respectă sărbătorile religioase și se roagă, însă numărul celor care țin post, se spovedesc sau merg la slujbă săptămânal este mult mai scăzut;

— Fetele tind să fie semnificativ mai religioase decât bărbații — atât în termeni de spiritualitate, cât și în termeni de conformare la canoanele bisericești obișnuite. Fetele tind să fie mai conservatoare decât bărbații în ceea ce privește abstinența sexuală înainte de căsătorie și poziția față de avort;

— Datele oferite de această cercetare cu privire la problema avortului anunță o posibilă temă importantă în anii ce vor veni. Mai mult de jumătate din populația tinerilor doresc restrângerea drepturilor la avort în România.

Participare civică și politică:

— Deși tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiți de principalele instituțiile politice din țară, mai ales cele de la nivel central. Tinerii sunt de asemenea extrem de dezamăgiți și de politicienii tineri, iar interesul lor pentru politică este scăzut. Practic, tinerii ca grup nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, așa cum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi;

— Toată această dezamăgire a tinerilor pare a avea, totuși, un debușeu extrem de puternic în încrederea lor în viitor. Foarte mulți tineri au încredere că vor avea o viață mult mai bună decât au avut părinții lor. Această încredere este, probabil, legată de posibilitățile ce le sunt oferite de libertatea de mișcare în Uniunea Europeană;

— Această generație pare a avea o oarecare propensiune către protest. Deși sunt apatici față de modurile clasice de a face politică, ei par a fi gata să se mobilizeze în eventualitatea unor proteste pe diverse teme. Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziția între participarea politică informală — de protest și împotrivire — către participarea politică formală și procesul de luare a deciziilor;

— Tinerii din studiul nostru se informează despre viața politică din țară în primul rând prin intermediul Internetului, ceea ce arată atât o deschidere foarte bună către noile medii de comunicare, cât și o relativă respingere a mass-mediei tradiționale clasice, precum televiziunea și (acum defuncta) presa scrisă;

— O treime dintre tineri afirmă că nu se identifică ideologic în niciun fel, adică nu au răspuns la întrebarea despre afilierea ideologică cu stânga sau cu dreapta. În acest moment, tinerii sunt așezați relativ echilibrat stânga-dreapta pe eșichierul ideologic-politic din România.

Studiul integral este disponibil pe site-ul FES-România:

— în limba română: http://www.fes.ro/media/2014_news/Raport-FES-Tineri_in_Romania.pdf

— în limba engleză: http://www.fes.ro/media/2014_news/Report-FES-Romanian_Youth.pdf

Ultima ora:

ObservatorAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

PoliticAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

EconomieCosmin Ghiță: Nuclearelectrica primește finanțare americană nerambursabilă pentru a găsi locuri potrivite construirii de mini-reactoare

ExternCristian Bușoi: Discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021

SocialDaniela Vișoianu: În educație e nevoie de o vacanță. Adevărată.

EvenimenteAlexandru Lazescu: Curs gratuit de jurnalism online

CulturaFlaviu George Predescu: De Ce Citim – Despre poezia lui Marin Sorescu

EditorialGeorge Butunoiu: Clasificarea şi ierarhizarea managerilor



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe