78 de autori, 800 de pagini

CLUB ROMÂNIA LANSEAZĂ

CAIETUL DOCUMENTAR 2: TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ

Pentru „Mai multă Europă” și un „Pact național pe Infrastructură”

Volumul TRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂ. Concepte și Instrumente operaționale, publicat de EDITURA CLUB ROMÂNIA a fost lansat săptămâna trecută, în cadrul unui eveniment care a reunit reprezentanți din cadrul Ministerul Transporturilor, președinți și membri ai comisiilor de transport din Camera Deputaților și Senat, consilieri de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Concurenței, Banca Națională, specialiști ai Băncii Mondiale  (BM) și Băncii Europene de Investiții (BEI), mediul academic și universitar, coordonatori de proiect din cadrul unor companii din domeniul construcțiilor de autostrăzi, consultanți, experți în finanțarea marilor proiecte de infrastructură, antreprenori, lideri politici și de business, bancheri, cercetători în domeniul mobilității  sau reprezentanți din mediul ONG cu expertiză în domeniul transporturilor.

În cuvântul de deschidere, Marius Stoian, unul dintre coordonatorii lucrării, a explicat că volumul face parte dintr-o serie intitulată Caiete Documentare care este publicată în perspectiva președinției României a Consiliului UE, și are ca motto: „Mai multă integrare europeană!”. „În viziunea noastră proiectul România înseamnă integrarea europeană pe toate palierele: uniunea energetică, TEN-T, piața digitală unică, Eurozona, spațiul Schengen, etc. Iar interesul naţional înseamnă nu doar dezideratul în sine de mai multă integrare europeană, ci o susținere profesionistă, în acest cadru, a propriilor interese”.

Acesta a subliniat că proiectul România occidentală este neterminat, iar pentru a accelera conectarea României la coridoarele europene de transport este nevoie de un pact politic național pentru infrastructură, în acest sens, volumul oferind și materia primă de politici publice, dar și resursă umană, astfel încât să fie amplificată cooperarea transpartinică pentru integrarea europeană. „Abordarea generală a volumului este în spirit liberal-progresist, deși, să recunoaștem, marile concepte ale mobilității și infrastructurii au prea puțină legătură cu ideologia.
De aceea, cred că Pactul politic pentru transporturi– idee circulată în lucrare de Antonel Tănase și Sebastian Burduja- (colegul și prietenul cu care am împărțit sarcina coordonării ) ar putea fi pus în operă fără orgolii, prin asumarea conștientă a acestei nevoi naționale de către toate forțele politice. În așa fel încât să se refere în primul rând la marile priorități ale coeziunii europene și naționale și mai puțin la bazinele electorale ale fiecărui partid”, a enunțat Marius Stoian.

Ionel Minea, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor a apreciat efortul coordonatorilor de a pune laolaltă expertiză atât de diversă din toate zonele tangente domeniului pe care îl coordonează, și de a pune la dispoziția oricărui decident cu adevărat implicat un instrument deosebit de util.

”Acest volum cuprinde în 800 de pagini probleme specifice domeniului transporturi, dar oferă și soluții profesioniste din partea celor mai calificați în materie. Are toate ingredientele de a provoca o schimbare la nivelul acțiunii publice, astfel încât să recuperăm decalajele de  infrastructură și să ne conectăm mai puternic la marea piață europeană, pentru că doar astfel România poate avea șansa unei dezvoltări sustenabile și rapide”.

În aceeași idee, Sebastian Burduja, cel de-al doilea coordonator al lucrării, a subliniat la rândul său că esenţa volumului este „un pact pentru infrastructură”, ale cărui principii se regăsesc în cele peste 800 de pagini publicate de Editura Club România. „Vorbim de mai mult Vest, de mai multă Europă şi la nivel de integrare fizică, prin infrastructura de transport, reţeaua TNT, şi la nivel de abordare a managementului investiţiilor publice. Din analizele pe care le-am făcut nu avem investiţii în infrastructura din România nu pentru că n-avem bani, nu pentru că n-avem idei, ci pentru că nu avem un management profesionist al acestor investiţii de la un cap la celălalt, de la etapa de studiu de prefezabilitate, care în general nu se face în ţara asta, până la implementare.(…) Esenţa volumului este un pact pentru infrastructură. Dacă nicio o ţară din lume nu s-a dezvoltat fără să investească în infrastructură, nici România nu se va dezvolta fără investiţii în infrastructură. Dincolo de orgolii politice, de calcule meschine, ţara aceasta trebuie să facă acest pact pentru infrastructura românească, iar principiile lui, soluţiile lui, proiectele lui, toate se regăsesc în aceste 800 şi ceva de pagini de mare valoare”, a spus Burduja.

Mihai Rohan, președintele Patronatului din Industria Cimentului și vicepreședinte Romanian Business Leaders (RBLS) a menționat la rândul său, că una din cauzele pentru care proiectele de infrastructură nu avansează este schimbarea frecventă a miniștrilor și revizuirea permanentă a deciziilor precedente. „Sistemul greoi de achiziţii publice şi de contestaţii, prea multe contracte cu care se lucrează pentru un singur tronson de autostradă, schimbarea prea frecventă a miniştrilor Transporturilor şi studiile geotehnice neadecvate sunt şi ele frâne în calea dezvoltării”, a mai adăugat vicepreședintele RBLS.   

De asemenea, președintele Camerei de Comerț și Industrii a României, Mihai Daraban, a insistat pe nevoia dezvoltării proiectelor în parteneriat public-privat, pentru o dezvoltare accelerată a României. „Parteneriatul public-privat reprezintă o soluție adoptata de majoritatea țărilor pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru construcția de spitale, școli și alte proiecte, iar România ar trebui, la rândul ei, să facă o prioritate din acest tip de proiecte în câteva domenii esențiale, care generează efecte puternice în economie: în industrie (prin investiții în inovare, cercetare, dezvoltare și tehnologia informației și comunicațiilor), în sectorul energetic, în infrastructura de transport și în cea de turism”.

Volumul Transporturi și Infrastructură. Concepte și Instrumente operaționale reunește 78 de autori din mediul academic și universitar românesc, studenți, doctoranzi, profesori români din marile universități din străinătate, consultanți din The Big Four, coordonatori care au participat la elaborarea strategiilor românești în domeniu, rețeaua de specialiști români din instituțiile și organismele internaționale-Comisia Europeană, Banca Mondială, BEI, institute de cercetare și dezvoltare, experți români din mediul ONG național relevant și internațional, tineri lideri emergenți, inovatori cu rezultate confirmate, antreprenori, specialiști din cadrul companiilor naționale și private.

Potrivit coordonatorilor, cele 800 de pagini abordează din perspectiva unui telescopaj trendurile majore în domeniul mobilității generate de transformările digitale aduse de cea de-a patra Revoluție Industrială, plasează apoi România în contextul european descris de viziunea Comisiei privind  Rețeaua Trans-europeană de Transport (TEN-T), identifică principalele vulnerabilități și puncte critice în abordarea românească în ce privește prioritizarea și implementarea marilor proiecte de infrastructură, cu accent pe cadrul legislativ, capacitatea administrativă, surse de finanțare, etc., dar propune și o serie de instrumente operaționale care să accelereze conectarea României la coridoarele europene de transport și să susțină parcursul spre mai multă integrare europeană.