Matei Bogdan
Publicat în 27 noiembrie 2019, 22:25 / 54 elite & idei

Constantin Magdalina: Economia de campanie electorala

Constantin Magdalina: Economia de campanie electorala

Pe masura ce ne apropiem de sfarsitul anului se profileaza discutiile despre bugetul pentru anul 2020. Strabate in spatiul public acuzatia unei neprofesioniste gestionari a banului public, deficite peste asteptari, cresteri sub estimari, nesustenabilitatea unor masuri.

Moneda nationala se prabuseste sub impactul raportarii unui foarte probabil deficit de 4%. Campania electorala orienteaza atentia electoratului spre ceea ce trebuie sa stie si nu spre ceea ce e important sa afle.

Politichia strica Economia

In anii electorali mai ales, economia devine teren de lupta pentru combatanti. Reteta e urmatoarea: se culeg cu atentie indicatori economici si se amesteca cu promisiuni sau acuzatii „dupa gust”.

Se omogenizeaza pe ecrane si social media cu mult zel. Se coace timp de 6 saptamani, se serveste fierbinte ideologic si se percepe bacsis electoral rapid masurat in procentele din sondaje.

Practica fast-food-ului discursului economic a devenit norma campaniei. Nu mai avem timp de dezbateri serioase.

De fapt nu mai avem timp de dezbateri deloc. Daca am dezbate, tinand cont ca Romania ocupa locul 123 la nivel mondial in ce priveste educatia financiara, cine ar intelege?

Black Friday tot anul

In timp ce tot mai multe companii din Romania isi reduc investitiile de la un trimestru la altul, consumatorii se bucura de Black Friday.

Companiile au inteles de doi ani incoace ca opereaza intr-o piata tot mai nesustenabila, fapt confirmat si de rezultatele studiului Valoria, Evolutia afacerilor in Romania.

In timp ce companiile au raportat cresteri ale veniturilor si profitului, investitiile sunt la un nivel mai scazut. Chiar daca niciuna dintre companii nu are globul de cristal din care sa afle ca o criza incepe „marti saptamana viitoare”, mecanismele de management al riscului s-au activat in fata amenintarilor venite dinspre mediul politic si legislativ.

Puse sa aleaga intre cateva procente de crestere din prelungirea cresterii economice si perspectiva unui recul considerabil din cauza unei decizii tardive, companiile din Romania au ales o medie operationala care sa le adreseze pe amandoua. Au scazut marjele de profit sub potential si adoptat un mai atent management al lichiditatilor si datoriilor. Cu alte cuvinte au devenit mai precaute la perspectiva foarte probabila a unei inversari de tendinta.

Culmea cresterii pe consum

Companiile au inteles ca suisul de crestere al consumului este aproape de culme si ca se apropie de o coborare pe masura. Situatia la nivel international nu arata prea roz: Germania este aproape de recesiune, tot mai multe banci isi cresc rezervele de aur ca sa-si protejeze economiile, razboiul comercial dintre SUA si China este in plina desfasurare. Peisajul geo-politic este complicat.

Orice soc economic extern antreneaza o degradare a situatiei economice a populatiei din Romania. Stim din experienta crizei anului 2008 ca somajul creste, salariile raman pe loc sau scad, puterea reala de cumparare scade ca efect al cresterii inflatiei, refinantarea creditelor o foarte des intalnita realitate.

Asadar companiile au ajuns sa vada dincolo de riscurile industriei lor sau a modelului lor de afaceri si sa fie atente la riscurile sistemice provocate de factori non-economici care pot influenta perceptia consumatorilor.

Sentiment de business retinut

Alterarea sentimentului de business nu a inceput ieri; semintele neincrederii au fost semanate mai intai prin actiuni legislative care au antrenat miscari sociale. Doar ca setul de decizii economice luate incepand cu 2018 au afectat increderea consumatorului din Romania.

Incetinirea evidenta din 2019 a cresterii industriei, cresterea preturilor, cresterea deficitului extern, dublarea numarului de insolvente fata de tarile din regiune, productivitatea scazuta, colectarea scazuta la buget si cresterea costului muncii anunta sfarsitul petrecerii.

In dauna investitiilor in infrastructura, care dau rezultate pe termen lung, a fost luata decizia cresterii salariilor pentru un beneficiu electoral imediat. Cresterea salariilor cu 13% si a productivitatii cu doar 4% arata nesustenabilitatea modelului de crestere ales.

Aceasta masura a pus presiune pe mediul privat ca sa sustina cresterea salariilor. In absenta unei infrastructuri corespunzatoare care sa asigure cresterea productivitatii, mediului privat ii este imposibil sa sustina cresterea salariilor.

In acest context, studiul Valoria evidentiaza ca prima provocare pe care mediul de afaceri o resimte pentru anul in curs este cresterea costului muncii. Directorii executivi ai companiilor respondente spun ca principalele trei masuri care ar conduce la imbunatatirea mediului de afaceri din Romania sunt: scaderea taxarii muncii (84%), controlul si limitarea evaziunii fiscale (72%) si dezvoltarea infrastructurii (61%).
La nivelul „votumatorilor” (consumatori + votanti), Black Friday este asezonat de discursuri triumfaliste si mobilizatoare de campanie.

Prelungirea senzatiei de bunastare cu salarii si pensii marite continua. Un colind al bunastarii se aude in surdina, mesajele vesele pentru noul an au cea mai mare cautare online, click-ul alearga dupa reduceri si in casa miroase a scortisoara si brad. Dar oare cat mai putem continua cu economia de campanie electorala?

Articol realizat de Constantin Magdalina, Expert, Tendinte si tehnologii emergente

business24.ro

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe