Matei Bogdan
Publicat în 9 ianuarie 2019, 15:16 / 34 elite & idei

Corina Creţu: Obiectivul meu este să oferim şanse egale la dezvoltare tuturor regiunilor

Corina Creţu: Obiectivul meu este să oferim şanse egale la dezvoltare tuturor regiunilor

La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, a declarat, pentru AGERPRES, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.

„La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, din cauza proiectelor insuficiente în cadrul Programului Operaţional Regional. La ora actuala, situaţia evoluează de la o zi la alta. În discuţiile repetate pe care atât eu, cât şi serviciile mele, le-am purtat cu autorităţile române de-a lungul anului, am agreat împreună un set de măsuri menite să reducă riscul de dezangajare, adică riscul pierderii din fondurile alocate României. De pildă, am aprobat fuziunea Programului Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri cu POR, am aprobat extinderea rezervei de proiecte eligibile, incluzând schema Casa Verde, modernizarea grădiniţelor, achiziţionarea de ambulanţe pentru toate judeţele şi redirecţionarea fondurilor spre zone cu o mai bună perspectivă de absorbţie, cum sunt proiectele pentru IMM-uri, domeniu către care am redirecţionat 150 de milioane de euro. 72,5 milioane de euro au fost realocate acum către Axa prioritară 8 ‘Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale’ şi sunt fericită să văd că, prin extinderea scopului acestui program, cu ajutorul fondurilor europene vom putea moderniza ambulanţele din ţară, în beneficiul direct al cetăţenilor români”, a explicat comisarul european.

Oficialul a amintit că autorităţile române pot face cereri de plată până la data de 31 decembrie 2018.

„La nivelul nostru, al Comisiei Europene, noi suntem pregătiţi să primim plăţi până în 31 decembrie la miezul nopţii. Întârzierile au fost destul de mari încă de la începutul perioadei de programare şi, cu tot optimismul meu, din păcate cred că nu poate fi evitată pierderea unor fonduri, sper însă ca aceasta să fie cât mai mică. Dar nu trebuie uitat totuşi că modificările continue, împreună cu măsurile de simplificare introduse de către autorităţile române, vor genera rezultate semnificative în anul 2019, an în care se aşteaptă ca rata de implementare să crească semnificativ”, a adăugat Corina Creţu.

În ceea ce priveşte Programul de Infrastructură (POIM), Comisia Europeană a aprobat proiecte retrospective în valoare de 1,3 miliarde de euro şi proiecte fazate în valoare de 3,1 miliarde de euro, costuri eligibile.

„Proiecte retrospective înseamnă proiecte care erau finalizate, în funcţiune, cum sunt Autostrada Soarelui sau Centura Timişoarei, dar pentru care statul plătea credite către bănci. Am preluat aceste datorii pe fonduri europene, degrevând bugetul naţional de această povară. O altă măsură a fost fazarea în doua părţi a proiectelor care trebuiau încheiate până în anul 2015, dar din varii motive acest lucru nu s-a întâmplat. Este, de pildă, cazul majorităţii proiectelor de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare. Aceste proiecte se vor încheia, unele s-au încheiat deja, dar consumă din perioada actuală de programare 3,1 miliarde de euro. Datorită tuturor acestor măsuri, riscul de a pierde bani pe Programul de Infrastructură Mare poate apărea la finalul anului 2019, dacă nu vom primi proiecte noi spre aprobare’, a arătat Corina Creţu.

Comisarul a adăugat că ştie cazuri în care se lucrează deja pe teren, fără însă ca proiectele sa fie trimise la Comisia Europeană, cu referire la autostrada Sibiu-Piteşti, podul peste Dunăre de la Brăila sau autostrada Piteşti-Craiova.

„Ideal ar fi fost să primim proiectele înainte de începerea lucrărilor, dar sper că, odată primite, vor fi proiecte de calitate, care nu vor ridica probleme de eligibilitate şi vom putea plăti restrospectiv lucrările care sunt în curs de desfăşurare. Îmi doresc să începem o discuţie aplicată şi pentru Autostrada Unirii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, atât de importantă pentru dezvoltarea economică în primul rând a Moldovei şi conectarea sa cu Europa. Noi ne-am oferit să realizăm studiul de fezabilitate în actuala perioadă de programare, până în 2020, apoi începerea efectivă a construcţiei, etapizarea lucrărilor, dar nu am primit nici o solicitare oficială în acest sens din partea autorităţilor’, a adăugat oficialul european.

Comisarul Corina Creţu a explicat care este situaţia la zi în ceea ce priveşte proiectele din fonduri europene. Astfel, în perioada actuală de programare (2014 – 2020), România a trimis spre aprobare la Comisia Europeană 55 de proiecte majore prevăzute în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC), fiind vorba despre proiecte a căror valoare depăşeşte, în cazul fiecăruia, 50 de milioane de euro, respectiv 75 de milioane de euro pentru cele din domeniul transporturilor.

„47 dintre acestea au fost deja aprobate de CE, fiind vorba de 40 de proiecte fazate, faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro, a căror finalizare se face cu bani din perioada 2014-2020, precum şi şapte proiecte noi, a căror valoare eligibilă este de 2,7 miliarde de euro. Printre aceste proiecte se numără Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, cu o cofinanţare europeană de 246 de milioane de euro, reabilitarea căii ferate Radna – Gurasada – Simeria, cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european, precum şi proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi sau care vizează modernizarea de ecluze – Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari – şi staţii de pompare”, a spus comisarul.

Proiectele fazate reprezintă acele proiecte pentru care comisarul Corina Creţu a aprobat alocarea de bani din actualul exerciţiu financiar, tocmai pentru ca România să nu piardă finanţarea europeană din exerciţiul financiar anterior, ca urmare a faptului că nu au putut fi terminate în perioada 2007-2013.

Potrivit comisarului european, şapte proiecte noi sunt în curs de evaluare. Este vorba despre linia de metrou M6, centura de sud a Bucureştiului, un proiect privind protecţia şi reabilitarea zonei de coastă, trei proiecte de infrastructură de apă şi unul de cadastru, a căror valoare eligibilă este de 3,7 miliarde de euro.

Un alt proiect a fost depus şi apoi retras de autorităţile din România.

Pentru toate aceste proiecte, co-finanţarea UE este de 85%, iar contribuţia naţională de 15% din valoarea lor.

„Pentru perioada 2007 -2013, am aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro. Proiectele retrospective sunt acele proiecte care au fost începute sau realizate cu fonduri naţionale, inclusiv împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale precum BEI şi BERD. Practic, prin aprobarea cofinanţării acestor proiecte cu bani europeni, bugetul României a fost degrevat de plata respectivelor împrumuturi către BEI şi BERD. Reiretez disponibilitatea de a colabora pentru accelerarea implementării proiectelor, fapt care va duce la crearea de locuri de muncă, creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Acesta este, până la urmă, obiectivul meu: să îmbunătăţim viaţa oamenilor cu ajutorul fondurilor europene, să reducem discrepanţele economice dintre Est şi Vest, dintre Nord şi Sud, să oferim şanse egale la dezvoltare tuturor cetăţenilor, tuturor regiunilor”, a arătat Corina Creţu, precizând că analiza sa se referă strict la fondurile pe care le gestionează în mod direct, fără a include Fondul Social, Fondul Maritim şi Fondul de Dezvoltare Rurala, care ar merita o analiză separată.

Ultima ora:

ObservatorGruia Stoica: Grupul GRAMPET – Afacerea care a scris istorie în anul Centenar

PoliticCristian Grosu: Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe

EconomieGruia Stoica: Grupul GRAMPET – Afacerea care a scris istorie în anul Centenar

ExternRadu Carp: Deţinerea preşedinţiei Consiliului UE de către România – o ocazie deja ratată?

EvenimenteCristian Bușoi, organizator al evenimentului „UE 2019-2024: Cum putem sprijini eliminarea hepatitei virale, în conformitate cu strategia globală a OMS și SDGS ale ONU”

CulturaRadu Preda: Proletariatul digital

SocialMarian Staş: Dragă +PLUS,

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe