Guvernul caută să scoată bani și din piatră seacă. Supraacciză la carburanți, amânarea creșterilor reale de salarii (uite brutul, uite netul, stați să socotim), split TVA, impozitul pe cifra de afaceri și câte și mai câte. Dacă vreți bani la buget, onor guvernanți, vă dau un sfat simplu: aplicați Legea privind guvernanța corporativă a companiilor de stat.

Dacă până de curând această lege – care impune selectarea pe criterii profesioniste, transparente și meritocratice a conducerilor companiilor de stat – era nesocotită în spiritul ei (a se citi concursuri aranjate, headhunteri îndoielnici etc.), acum este încălcată în toată litera ei. Astfel, conform legii, până în toamna anului trecut, ministerele ar fi trebuit să declanșeze selecții publice transparente, cu scrisori de așteptări și cu negocierea unor indicatori clari de performanță. Până la finele lunii august, Ministerul Finanțelor Publice ar fi trebuit să publice un raport cu privire la performanța acestor companii, inclusiv o dare de seamă cu privire la câte implementează legea. Nu a făcut-o, în mod evident. Vă spun eu, pe socotite, mai niciuna nu a declanșat aceste proceduri de selecție. Ce au făcut însă? S-a revenit la practica numirii unor consilii de administrație așa-zis interimare, alcătuite din secretare, veri, nepoți, cumetri. Astfel de mișcări înseamnă, în fapt, încălcarea Art. 59 din Legea 111/ 2016. Prin urmare, toți miniștrii care nu au declanșat selecții ar fi trebuit să fie amendați, personal, de către Ministerul de Finanțe, în calitatea lor de șefi ai autorităților publice tutelare, cu sume cuprinse între 3000 și 5000 de RON. Pentru fiecare selecție nedeclanșată. Ministerul Economiei are peste 50 de companii în subordine. Fiecare ministru ar fi trebuit să plătească, din buzunar, până la 250.000 de RON (adică vreo 50.000 EUR).

Au fost până acum vreo trei, dintr-un foc 150.000 de EUR la buget. La o socoteală simplă, întrucât sunt 1400 de companii de stat în România, unele subordonate autorităților centrale, altele celor locale, s-ar fi strâns lejer la buget, din amenzi aplicate direct decidenților, vreo 3 milioane de EUR. Asta da responsabilizare, nu? (nu punem la socoteală câte amenzi ar fi trebuit sa plătească conducerile companiilor pentru diverse încălcări ale legii, că ajungem la un număr impresionant de zerouri).

Mi-ar plăcea ca, peste câțiva ani (sau chiar luni, de ce nu) să vină frumușel Curtea de Conturi, să constate aceste abuzuri de putere și prejudicii aduse bugetului de stat și să vedem, unul câte unul, toți acești decidenți dând explicații pentru nesocotirea unei legi. Roata politică se întoarce, nu m-aș mira să vină si ziua încheierii unor conturi…

Revenind la zilele noastre, în loc să aplice legea, cum se „responsabilizează” politicienii unii pe alții? Comisia de Industrii din Camera Deputaților a discutat marți pomelnicul de exceptări aduse legii prin amendamente ale diferiților deputați. Se dorea exceptarea Transelectrica (că siguranță națională), Hunedoara (că siguranță națională), Cuprumin (că siguranță națională), Monitorul Oficial (că, ați ghicit, siguranță națională). Administrația Națională de Meteorologie fusese deja exceptată pe motiv de siguranță națională, și uite ce bine a performat în cazul furtunii recente din vestul țării. Se tot adunaseră azi vreo 50 de excepții. Deputații, conduși pastoral de președintele Comisiei, au pus însă bomboana pe colivă. Au decis să se spele pe mâini, nemaiexceptând ei înșiși nicio companie. În schimb, vor să permită guvernului să excepteze oricând și oricum, pe cine vrea, printr-o simplă hotărâre de guvern. Adio opoziție, adio scrutin parlamentar. O semnătură și atât. Verișoara Viorica devine în doi timpi și trei mișcări președintă peste o companie de stat care controlează câteva miliarde. Scurt.

Atenție săptămâna viitoare. Modificările vor fi votate în plenul Camerei Deputaților.
https://republica.ro/deputatii-din-comisia-de-industrii-tocmai-au-demarat-preluarea-ostila-de-catre-partid-a-tuturor-companiilor