Consilierul prezidențial pe probleme economice și politică socială, Cosmin Marinescu, preconizează că 2023 va fi anul dezinflației, care va muta accentul administrării fiscale din planul performanțelor cantitative în cel calitativ, al eficienței colectării fiscale. În acest sens, atrage atenția că reformele și investițiile din fonduri europene trebuie susținute și accelerate la maximum.

Cosmin Marinescu arată, într-o prezentare pe blogul personal, că economia României a înregistrat o creștere semnificativă în perioada post-pandemie, de 5% pe primele 9 luni ale anului, în ciuda unui context economic fragil la nivel mondial, dar mai ales în plan regional, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, motorul creșterii economice rămâne în continuare consumul, în detrimentul investițiilor, cu precădere în prima jumătate a anului, care conduce la adâncirea dezechilibrelor externe către valori record, pe contrasens cu evoluțiile din regiune. De aceea, prioritățile investiționale din proiectul de buget pentru 2023, prin alocarea programată de 7,2% din PIB, constituie „premise pozitive pentru inversarea contribuției factorilor la creșterea economică în favoarea investițiilor – bazate în special pe fondurile europene”.

Mai departe, consilierul prezidențial explică că, pe de-o parte, adâncirea sistematică a deficitului de cont curent, care a depășit 20 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului și care riscă să atingă un deficit de cont curent de 9% din PIB la finele lui 2022, reflectă, ca factor explicativ principial, declinul semnificativ al soldului economii – investiții la nivelul sectorului guvernamental.

„Influența puternică a sectorului public este în contrast clar cu situația de dinaintea crizei financiare din 2008, atunci când deteriorarea contului curent a fost generată preponderent de expansiunea sectorului privat, în anumite privințe nesustenabilă, în contextul unui output-gap puternic pozitiv. Execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului indică un deficit de 3,4% din PIB, iar nivelul la zi al deficitului bugetar conturează încadrarea în ținta anuală asumată, de 5,7% din PIB – deficit bugetar cash. Însă, în perspectiva anului 2023 și nu numai, sunt necesare eforturi sporite pentru creșterea sustenabilă a ponderii în PIB a veniturilor fiscale, astfel încât reducerea în continuare a deficitului bugetar să fie susținută și pe partea de venituri”, avertizează Cosmin Marinescu.

Acesta mai explică că veniturile fiscale au crescut în termeni nominali cu aproape 23%, însă principalul aliat al acestei performanțe a fost inflația, prin creșterea puternică a tuturor prețurilor. „Această evoluție nu se va mai putea repeta în 2023, ceea ce va muta accentul administrării fiscale din planul performanțelor cantitative în cel calitativ, al eficienței colectării fiscale”, afirmă consilierul prezidențial. Prin urmare, investițiile din fonduri europene sunt „instrumentele vitale prin care economia își poate redobândi vigoarea, reziliența și competitivitatea”. „Datele recente indică însă necesitatea unui efort administrativ sporit pentru impulsionarea investițiilor din fonduri europene, a căror execuție în implementare este suboptimală până la acest moment”, adaugă Marinescu.

Pe de altă parte, acesta evidențiază că investițiile străine directe au înregistrat constant o evoluție favorabilă, cu o creștere de circa 15% pe primele 9 luni ale anului, ceea ce arată că mediul de afaceri din România este în continuare atractiv pentru investitorii externi.

„În contextul economic și de securitate actual, ținând cont de riscurile și vulnerabilitățile existente, prudența și responsabilitatea în privința finanțelor publice sunt imperative, iar reformele și investițiile din fonduri europene trebuie susținute și accelerate la maximum. În acest sens, bugetul pentru 2023 trebuie să fie un buget robust, credibil, care să susțină angajamentul de consolidare fiscală – prin reducerea sustenabilă a deficitului bugetar în țintele asumate, implementarea PNRR și absorbția integrală a fondurilor europene, asigurând protecția adecvată a celor mai vulnerabile categorii sociale în raport cu inflația, dar și față de criza energetică și riscurile acesteia în perioada de iarnă”, afirmă Cosmin Marinescu.

În cele din urmă, consilierul prezidențial subliniază că procesul de dezinflație, adică de reducere a intensității inflației, are nevoie de un anumit timp și de acomodarea unor ajustări în economie, legate inclusiv de creșterea ratelor dobânzii. „În acest sens, dată fiind necesitatea unei politici monetare consecvente cu obiectivul definitoriu privind țintirea inflației, care să confere credibilitate și încredere, se poate anticipa că 2023 va fi anul dezinflației”, punctează Cosmin Marinescu.

www.caleaeuropeana.ro