OraNoua.ro
Publicat în 11 decembrie 2013, 01:59 / 175 elite & idei

Cristian Bușoi: Populația trebuie să primească garanția că bugetul CNAS este cheltuit corect

Cristian Bușoi: Populația trebuie să primească garanția că bugetul CNAS este cheltuit corect

La împlinirea a 15 ani de la înființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, președintele acesteia, medicul Cristian Bușoi, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că instituția pe care o conduce a avut, de-a lungul timpului, o contribuție benefică pentru sistemul sanitar din România și a jucat un rol important în procesul de transparentizare și eficientizare a banilor publici care se cheltuiesc în sistem.

Cristian Bușoi spune că își dorește ca în 2014 CNAS să nu mai reporteze pierderi și cheltuieli pe anul viitor. El afirmă că este important ca populația să primească garanția că toți banii care se colectează prin intermediul asigurărilor sociale de sănătate se cheltuiesc corect, eficient și transparent.

Președintele CNAS subliniază că cel mai important proiect este introducerea din 2014 a cardului electronic de sănătate, pentru că atunci frauda din sistem se va reduce și va putea fi urmărit modul în care pacienții sunt tratați.

AGERPRES: La 15 ani de la înființarea CNAS, cum vedeți evoluția instituției în acest răstimp și cum ați preluat-o?
Cristian Bușoi: Cred că în acest răstimp CNAS a jucat un rol benefic în sistemul de sănătate în România: a reușit să eficientizeze anumite segmente ale sistemului de sănătate, a reușit să aducă un plus de calitate prin toate politicile și instrumentele pe care le-a avut la dispoziție în relația cu furnizorii de sănătate, cu spitalele în primul rând, dar și cu medicii de familie, centrele de imagistică, laboratoarele, cu cabinetele medicale în ambulatoriu și serviciile de urgență. De asemenea, a jucat un rol foarte important în procesul de transparentizare și eficientizare a banilor publici care se cheltuiesc în sistemul de sănătate din România.

AGERPRES: Cum vedeți viitorul CNAS?
Cristian Bușoi: Cred că cel mai important lucru pentru CNAS, în perioada imediat următoare, este acela de a reuși să ofere factorului politic și opiniei publice, mass-media și tuturor celor care urmăresc situația din sistemul de sănătate garanția că ceea ce se colectează, prin intermediul asigurărilor sociale de sănătate, toți acei bani care se află în bugetul CNAS se cheltuiesc corect, eficient și transparent. Aici, un rol foarte important îl va juca procesul de finalizare a informatizării sistemului de asigurări de sănătate din România, de creare a unei structuri de control mult mai eficiente și mai adaptate la complexitatea situației sistemului de sănătate din țara noastră și, de asemenea, de creșterea implicării CNAS și a CJAS-urilor în a se asigura că toți pacienții care sunt beneficiari de servicii medicale și plătitori de asigurări de sănătate sau beneficiari prin intermediul legii a serviciilor de sănătate ca și co-asigurați vor primi servicii de calitate.

AGERPRES: Înainte să fiți președinte al CNAS ați avut altfel de așteptări de la instituție, v-ați fi dorit să arate altfel?
Cristian Bușoi: Cred că cele mai importante probleme care au existat în ceea ce privește CNAS și pe care le-am resimțit înainte de a prelua mandatul au fost aceea a unei comunicări deficitare de foarte multe ori și a unei transparențe insuficiente. Aceste lucruri am încercat și mă străduiesc și, în cea mai mare măsură, am reușit să le remediez. Casa a avut, uneori, imaginea unei instituții cu oarecare probleme cu interese, cu probleme de comunicare, ceea ce era într-un fel nedrept față de situația de fapt. Casa este o instituție complexă, cu oameni bine pregătiți, cu foarte multă experiență, care gestionează primul sau al doilea buget al țării, dacă ne referim la instituțiile publice din România, ministere sau alte instituții publice. Și atunci e foarte important ca dincolo de munca de zi cu zi, de lucrurile care trebuie făcute în mod legal, regulamentar și eficient, să existe și o bună comunicare și transparență, pentru că e normal ca mediul politic, mass-media și opinia publică să dorească să știe în amănunt pe ce se cheltuiesc banii lor.

AGERPRES: Care este principalul proiect pentru 2014 și care vi se par cele mai spinoase probleme?
Cristian Bușoi: Cel mai important proiect strategic este ca de anul viitor să avem introdus cardul electronic de sănătate, pentru că atunci tot ceea ce înseamnă în acest moment servicii medicale indiferent că sunt rețete false, consultații raportate dar neexecutate, investigații de laborator închipuite, investigații de imagistică și nereale și așa mai departe nu vor mai fi posibile. Frauda se va reduce foarte mult. Mai mult, vom putea urmări mai mult și mai bine felul în care pacienții sunt tratați, cum sunt purtați între diverși furnizori de sănătate, la ce nivel se rezolvă problemele. Va asigura foarte multă eficiență și transparență sistemului de sănătate.

AGERPRES: Cum este bugetul CNAS pentru 2014?
Cristian Bușoi: Mă bucur că avem un buget mai consistent, astfel încât anul viitor să reușim să menținem cea mai mare realizare din acest an care a însemnat de fapt aducerea la zi a plăților din sănătate, respectarea termenului european de 60 plus 30 de zile la farmacii, dar și la alți furnizori de servicii medicale. Cea mai spinoasă problemă cred că va rămâne cea a spitalelor, care reprezintă cel mai consistent buget după cel al medicamentelor, dar foarte apropiat ca și valoare. Anul acesta, cu sprijinul Guvernului, al fondului de rezervă aflat la dispoziția premierului, reușim să ținem spitalele pe ultima lună pe linia de plutire ca să nu fie probleme cu plata salariilor și a utilităților, iar în bugetul anului viitor să fie o foarte mică diferență pe care o vom plăti pentru servicii de anul acesta. Pentru 2014, pentru prima dată în istoria de 15 ani a Casei, ne propunem să reușim să menținem anul la zi și să nu mai fim nevoiți ca în fiecare an să reportăm pierderi și cheltuieli pe anul viitor.

AGERPRES: Ați resimțit presiuni asupra dumneavoastră sau că ați deranjat diferiți furnizori din sistemul de sănătate de când ați preluat mandatul de președinte al CNAS?
Cristian Bușoi: Nu am simțit niciun fel de presiune în mod special. Am comunicat și comunic foarte intens cu toți actorii din sistemul de sănătate, de la directori de spitale la reprezentanți ai industriei farmaceutice, de dispozitive medicale, farmaciști, reprezentanți ai laboratoarelor sau ai centrelor de imagistică etc. Având însă exercițiul unei comunicări transparente și corecte de șase ani în Parlamentul European cu diverși actori, cred că dialogul se așează pe principii corecte, transparente și cinstite, presiunile nu au de ce să vină.

AGERPRES: În timpul când erați europarlamentar ați sesizat anumite probleme ale CNAS. Acum, când le aveți direct pe masă, cum le vedeți?
Cristian Bușoi: Fiind trei ani în Parlamentul României în Comisia de Sănătate și cinci ani în Parlamentul European în Comisia de Sănătate, am avut mereu informații legate de ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate și despre felul în care funcționează CNAS, așa încât principalele probleme pe care le-am găsit și care țin de finanțare și de organizare plus încheierea cu succes a proiectului privind cardul electronic îmi erau cunoscute și mă așteptam să le întâlnesc. Nu aș spune că lucrurile s-au schimbat total odată cu preluarea mandatului, dar pot spune că am avut și am acces la imagini mult mai detaliate și am înțeles mult mai bine din această poziție cum funcționează în cel mai mic amănunt sistemul de sănătate din România.

***
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost constituită la 6 decembrie 1998. Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul național de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătății, prin intermediul direcțiilor sanitare județene.
În urma reformelor din domeniul sănătății de după 1990, s-a adoptat Legea nr. 145/1997, care a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și încadrat într-un sistem descentralizat. Legea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, la 1 ianuarie 1999, cu o perioadă de tranziție în 1998, timp în care direcțiile sanitare județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. De la 1 ianuarie 1999, casele de asigurări, inclusiv CNAS, au funcționat ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului.

Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate a fost primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate și a adus noi specificații: includerea obligatorie a populației într-un sistem unitar de protecție socială, alegerea liberă a medicului, a unității sanitare și a casei de asigurări de sănătate, acordarea pachetului definit de servicii medicale — reglementate prin Contractul-cadru, finanțarea prin contribuții și subvenții de stat, echilibrul financiar, funcționarea descentralizată, solidaritate și respectarea principiului subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor, echitate și accesibilitate în acordarea serviciilor medicale.

La 17 noiembrie 2005, a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS preluând astfel, de la 1 ianuarie 2006, o atribuție care aparținuse Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale.

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe