Adriana
Publicat în 13 martie 2013, 14:54 / 79 elite & idei

Cristian Diaconescu despre apropierea de Rusia si cum ne-ar putea umili UE

Cristian Diaconescu despre apropierea de Rusia si cum ne-ar putea umili UE
+ Observator

Consilierul prezidential Cristian Diaconescu avertizeaza ca la Bruxelles pot fi luate decizii care ne pot pune cu adevarat intr-o situatie umilitoare in raport cu UE si ca ar fi bine sa nu le testam europenilor imaginatia din acest punct de vedere.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a explicat intr-un interviu acordat Ziare.com cum s-a degradat in mai putin de un an perceptia europeana asupra statului de drept si a ireversibilitatii reformelor din Romania. „Senzatia este ca am ajuns la limita disponibilitatii politicii interne in ceea ce priveste armonizarea cu standardele europene”, a declarat Cristian Diaconescu.

Acesta apreciaza ca „asumarea doar in plan bilateral a unor masuri, urmata de invocarea scuzei ca nu ai fost sprijinit politic si pentru a pastra echilibrul si linistea in interiorul coalitiei nu ai trecut la implementarea lor, nu are valoare”.

In opinia lui Cristian Diaconescu, a te contrazice cu partenerii strategici in contextul regional actual vulnerabil inseamna ca „fie nu intelegi, fie ai o agenda dubla”.

Sa-i explic lui Crin Antonescu de ce sunt nervos

In vara anului trecut, aveam deja un MCV pozitiv, aveam un singur adversar explicit al aderarii la Spatiul Schengen, Olanda, care mai astepta un al doilea MCV pozitiv. A venit suspendarea, in toamna Germania inca nu era pe pozitii adverse si iata-ne acum cu un curent impotriva aderarii Romaniei. Ce s-a intamplat?

Va raspund cat se poate de concret. La data de 16 aprilie 2012, cu trei saptamani inainte de caderea Guvernului Ungureanu, ministrul de Externe german, Guido Westerwelle, spunea: „Romania poate sa conteze pe sprijinul Germaniei pentru anularea dreptului de veto in Schengen impus de Olanda si Finlanda”.

La data de 3 aprilie 2012, la Bucuresti, in conferinta de presa, ministrul Afacerilor Europene al Finlandei, Alexander Stuub, spunea: „Multumesc foarte mult Cristian (Diaconescu n.r.), ma bucur ca sunt la Bucuresti (…) Am impins discutiile noastre catre acordul Schengen si as vrea sa informez pe toata lumea ca Finlanda sustine aderarea Romaniei la spatiul Schengen in doua etape. Am avut discutii aprinse in Parlamentul finlandez pe aceasta tema, dar am cazut de acord ca trebuie sa facem tot ce tine de noi pentru ca Romania sa devina membru Schengen”.

Putem astazi sa punem in paralel deciziile acelorasi state. Germania, la un moment dat, chiar isi asuma, in numele Romaniei, disponibilitatea de a convinge Olanda si Finlanda, Finlanda discuta in Parlament situatia din Romania si Bulgaria si transmite ca este de acord cu propunerea Germaniei, dupa care totul s-a schimbat la 180 de grade.

Sa-i explic si lui Crin Antonescu de ce sunt nervos. Pentru asta sunt nervos! Vorbim despre state importante, cu capacitate decizionala formidabila, ca Germania sau Olanda, state contributoare la UE, la mecanismul Schengen de o maniera substantiala, doar Olanda are PIB cat toate tarile UE venite din comunism.

Aceste state sunt interesate de modul in care Romania si Bulgaria sunt apte sa genereze credibilitate, incredere. Nu pentru ca ar avea neaparat o tema pe care sa o descopere in relatia cu Romania, ci pentru ca la randul lor aceste state sunt conduse de politicieni si politicienii dau socoteala opiniei publice.

E foarte simplu. Nu e vorba de o disponibilitate momentana a unui premier sau ministru de Externe din Olanda, a unui cancelar care ar trebui luat de cot si rugat de presedinte sa schimbe o decizie. Acesti demnitari nici n-ar putea sa faca ce li s-ar cere, indiferent de disponibilitatea personala, pentru ca e o decizie institutionala luata pe baza unor elemente foarte bine analizate.

In retorica statelor europene apar cuvintele stat de drept, criterii politice si ireversibilitate. Ceea ce parea ireversibil la jumatatea anului 2012 si urma sa mai fie confirmat de doua rapoarte MCV acum este acoperit de suspiciune.

Asumarea reprezinta un gest de mare demnitate

Care ar fi atitudinea politica potrivita in aceasta situatie?

Sunt doua formule de atitudine politica. Fie negam, cum se intampla, acuzand in stanga si in dreapta ca toata aceasta problema e doar o chestiune de perceptie, generata de oameni rau intentionati din Romania, paradoxal, singurii care sunt ascultati si care fac politica in relatia cu alte state.

Fie luam situatia asa cum este si aratam o vointa politica ce se exprima in primul rand prin disponibilitatea de a-ti asculta partenerul si atunci cand nu esti de acord cu ceea ce spune. Ideea de a respinge de plano, ca fiind numai rea intentie, orice concluzie privind functionarea statului de drept in Romania nu are tractiune.

Apoi ideea ca vor uita, prinsi cu alte probleme si nu vor mai fi interesati de astfel de lucruri, nu este sustenabila.

Este ceea ce incearca sa spuna premierul cand explica faptul ca nu mai avem ce face pentru aderare, nu mai depinde de noi?

Faptul ca sunt la Putere, cu 70%, este respectat de toate statele democratice. Dar acest lucru nu acopera asumarea unor vulnerabilitati create de cei care sunt la Putere sau nu. Retorica de respingere de plano a oricarei variante de critica este total contraproductiva. Este absolut necesar ca in relatia cu partenerii, dar si in fata opiniei publice romanesti, politicienii sa-si asume tot, mai ales cei care sunt la Putere.

Opozitia isi poate asuma selectiv, cei care sunt la Putere trebuie sa-si asume tot pentru ca o fac in numele Romaniei. Asumarea reprezinta un gest de mare demnitate. La Bucuresti, gandirea e exact invers: gestul de demnitate e sa te faci ca nu auzi, ca nu intelegi sau, mai rau, sa-ti decredibilizezi partenerul european sau euroatlantic.

Nu, gestul de demnitate e sa-ti asumi problemele, dificultatile, vulnerabilitatile, indiferent daca le-ai creat tu sau nu. Dupa asumare, trebuie sa-ti arati vointa politica de a schimba situatia de fapt. Repet, vointa politica. Nimeni nu vrea sa vada neaparat masuri luate pana luni sau pana la 1 ale lunii.

Dar vointa politica prin care intelegi reprosurile si accepti ca modificarea unor situatii e, de fapt, in favoarea ta, a Romaniei reprezinta, in opinia mea, ceea ce ar trebui facut. In ce masura este confortabil politic, intr-un partid sau altul, eliminarea unui ministru, limitarea imunitatii parlamentare, aceasta chestiune tine de capacitatea unor oameni de stat de a fi si oameni politici.

Faptul ca in interiorul partidului tau nu ai sprijin pentru asa ceva nu reprezinta un argument. Asumarea doar in plan bilateral a unor masuri, urmata de invocarea scuzei ca nu ai fost sprijinit politic si pentru a pastra echilibrul si linistea in interiorul coalitiei nu ai trecut la implementarea lor, nu are valoare.

Dl. Ponta vrea sa isi indeplineasca unele angajamente, dar nu are sprijinul USL

Cu alte cuvinte, spuneti ca dl. Ponta ar vrea sa-si indeplineasca unele angajamente, dar nu are sprijinul politic pentru ele in PSD si USL?

Mi se pare singura explicatie, avand in vedere ce spune dl. Ponta in dialog cu partenerii sai europeni. Alta explicatie nu vad. Ca nu-mi inchipui, in mod serios, ca in relatia cu partenerii europeni, demnitarii romani mint.

Lipsa acestei vointe politice inseamna ca, pentru USL, statutul si continuarea integrarii europene a Romaniei nu sunt prioritati?

Intr-adevar, Schengenul si moneda euro sunt ultimele decizii care ar confirma integrarea deplina a Romanie in UE. Fara ele, Romania nu este deplin integrata. UE e o familie cu standarde, criterii si valori. Poporul roman a dorit sa acceseze aceste sandarde si valori pentru ca niciodata integrarea europeana si in NATO nu au fost puse sub semnul intrebarii de opinia publica din Romania. Niciodata increderea in aceste procente de integrare nu a scazut sub 60%. Deci e clar un mandat in alb dat de cetatenii Romaniei.

Increderea a ajuns la 51%, potrivit ultimului Eurobarometru.

Aceasta coborare a increderii ar trebui sa ne preocupe. Senzatia este, in afara tarii, ca treptat-treptat autoritatile de la Bucuresti se simt inconfortabil cu standardele si conditionalitatile. In afara de Schengen si MCV nu avem alte conditionari legate de functionarea statului.

Senzatia este ca am ajuns la limita disponibilitatii politicii interne in ceea ce priveste armonizarea. Maine vom spune ca nu problemele noastre, birocratia, coruptia, administratia greoaie, sunt de vina ca nu reusim sa avem o absorbtie decenta a fondurilor europene, ci reaua credinta a unor institutii si a Comisiei Europene. Si vom incerca sa convingem oare populatia ca asa este?

Asistam la o campanie sustinuta de dezeuropenizare a Romaniei?

Raspunsul e da. Nu stiu daca exista un scenariu in spate. Atunci cand nu vrei sa te referi la ceea ce ceilalti stabilesc, te afli intr-un moment de izolare. Sigur ca niciun stat nu doreste sa fie izolat si atunci ca alternativa poate aparea reorientarea. E un exercitiu teoretic, nu am vreun element sa-l fundamentez.

Vecinatatea imediata a Romaniei genereaza elemente de preocupare foarte serioasa

Va sugerez cativa piloni ai acestui exercitiu teoretic: guvernul de dreapta de la Sofia a cazut, guvernul proeuropean de la Chisinau a cazut, Vocea Rusiei saluta ghioceii de la Sofia si asteapta primavara de la Bucuresti, fostul secretar de stat Hillary Clinton avertiza anul trecut ca ne aflam intr-un proces de resovietizare. Se leaga?

Ceea ce spuneti este o enuntare corecta, intr-o succesiune extrem de rapida pentru o proiectie geopolitica regionala, care, in mod natural, ar trebui sa reprezinte factori de alerta. In acest moment, exista dificultati de adaptare la standarde si in Ungaria, unde competentele Curtii Constitutionale si ale Bancii Nationale sunt limitate, toate acestea sunt acuzate direct si clar de partenerii Ungariei, europeni sau euroatlantici.

Retorica xenofoba si antisemita capata niste conotatii absolut nebanuite. Aceasta tendinta pune sub semnul intrebarii conceptul democratic intr-o tara UE si NATO. In Moldova, la doua saptamani dupa ce Consilul European ia decizia privind semnarea acordului de asociere intre Moldova si UE, adica atunci cand Alianta pentru Integrare Europeana si-a atins cel mai important deziderat, alianta se rupe, Guvernul intra intr-o criza complicata, care se va sfarsi cel mai probabil cu alegeri anticipate.
Articol publicat pe www.revista22.ro

Ultima ora:

ObservatorCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

PoliticDragoș Preda: #DezvoltamPrahova #DezvoltamPrahovaInteligenta

EconomieCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

ExternBarbu Mateescu: ”Anti-contemporaneitatea face un pas înapoi”

SocialCsibi Magor: Am avut cu toții un an greu. Dar putea să fie mult mai greu

EvenimenteDan Mihalache: “Understanding the Romanian Diaspora – Diaspora mobilisation during COVID-19”

CulturaCristina Popescu: Cele mai recente aprecieri internaționale ale mărcilor poștale românești, materializate în două premii Nexofil

EditorialAndrei Stoian, Alexandru Georgescu și Radu Magdin la emisiunea Sfere de Interes



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe