Matei Bogdan
Publicat în 31 martie 2021, 11:28 / 36 elite & idei

Cristian Grosu: Vițelul și poarta cea nouă

Cristian Grosu: Vițelul și poarta cea nouă

de Cristian Grosu

(Acest text este împrumutat puțin, sub aceeași semnătură, din numărul 91 al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernareapărută sub titlul ”T Zero – cei 3 ani pe care-i avem la dispoziție să ne înscriem în economia viitorului post-Covid”).

Ceva trebuia făcut – economia globală, bazată pe „creșterea infinită”, își atinsese limitele impuse de cantitatea finită a resurselor.

De când nu v-ați mai dus la cizmar o pereche de pantofi sau de când nu v-ați mai reparat un aspirator sau un frigider? „Secretul” economiei actuale a fost, vreme de vreo 40 de ani, numărul presetat de ore de funcționare a bunu­rilor, care să se strice la timp – ba chiar înainte de a se „uza moral” – astfel încât peste un ciclu de consum să ur­meze unul și mai mare, care să asigure ciclurile de producție în creștere, care să asigure… „creșterea”. A repara ceva a fost, în ultimii zeci de ani, un afront adus paradigmei economice care ținea societățile de consum pe șina unei as­censiuni asigurate de lăcomia și dorința de confort ale speciei umane.

Dar totul s-a bazat pe ignorarea caracterului limi­tat al resurselor: întindeai mâna și luai sau cumpărai resursa naturală și ma­teria primă mai scump sau mai ieftin. Odată cu globalizarea, producția însăși a devenit mai ieftină, după cum se gă­sea într-un colț sau altul al lumii mâna de lucru ieftină.

Această paradigmă de creștere econo­mică – bazată pe consumul în masă și producția ieftină – tocmai apune.

Și, ca și cum n-ar fi de-ajuns epuizarea potențialului acestui model, peste el se suprapune refacerea hărților geo-eco­nomice, cărora iată că le-a venit rândul să se alinieze la hărțile geopolitice care s-au limpezit în ultimii 20 de ani.

Mode­lul tinde să-și inverseze sensul pe care se va dezvolta – iar povestea cu grija față de mediu (boală suspectă la marile capitaluri!), față de eficiența folosi­rii resurselor naturale și față de apor­tul inovării în randamentul unui bun de consum va constitui viitorul motor de creștere economică.

Miza cea mare va fi nu producția, ci modul în care produci. „Valoarea adăugată” va consta în „tonul de verde” al produsului, nu numai în va­loarea sa utilitară. Iar în privința servi­ciilor, rapiditatea interacțiunii și viteza de prestare (adică interconectivitatea și tehnologia de comunicare) vor face diferența.

Nu mă număr printre cei care consideră că schimbările climatice sunt produse exclusiv de activitatea umană și că ar fi, deci, în puterea omului să le oprească. Ăsta e un subiect separat,  sensibil și complicat – astfel că o să-l tratăm cu o altă ocazie.
Dar e limpe­de că funcționarea economiei glo­bale în următorul secol își va schimba principiul de canalizare a capitalurilor și investițiilor: motorul consumului de produse de serie ieftine bazate pe spo­lierea resurselor naturale va fi înlocuit cu motorul produselor eco, mai scumpe și mai „rentabile”, care va da un alt ran­dament capitalurilor de orice fel.

Nemaivorbind de fenomenele „natu­rale” pe care progresul tehnologic, ecuația socială și polarizarea din inte­riorul economiilor le vor produce: robo­tizarea; Inteligența Artificială; alianțele comerciale între polii geo-economici; accesul la alte resurse potrivite noii paradigme economice, care vor înlo­cui cu încetul hidrocarburile; precum și, atenție, marea industrie a educației, care va trebui să însoțească aceste fe­nomene, pentru a le face producătoare de efecte.

Asta e poarta, noua poartă, în fața că­reia ne aflăm – așa cum s-a mai aflat omenirea în buza marii revoluții indus­triale din secolul XIX.
Iar în fața porții se află mica economie a României. Care, în ultimii 15 ani, a fost marele benefi­ciar al „lohnului industrial” – manufac­tura industriilor din economiile Vestului, când a fost vorba de confecționat pie­se pentru mașinile făcute sub patentul altora, volane, banchete, șuruburi de toate felurile, ba chiar și complicatele cutii de viteze, care nu sunt date – nu-i așa? – chiar pe mâna unor nepricepuți.

Problema e că tracțiunea economiei noastre a fost industria bazată pe acest lohn, care își va scădea semnificativ aportul în următorul deceniu. O mașină electrică are de trei ori mai puține pie­se decât una pe combustibil, ceea ce nu e o glumă pentru industria unei țări care trăiește din confecționarea piese­lor. Dacă adăugăm aici că alt motor de creștere e consumul de produse din Est (ungurești și poloneze) cumpărate cu bani împrumutați de la băncile din Vest, e limpede că suntem blocați în trecut.

Astfel că România trebuie să înțeleagă acum – chiar acum! – că acele 30 de miliarde de euro din PNRR nu sunt bani de „refacere” după criză. Nu mai avem ce reface, morții tocmai își îngroapă morții – iar de groapă numai viziunea unui plan de țară de poate salva.
Sunt banii de orientare a eco­nomiei către viitor, biletul de intrare pe poarta cea nouă. Căci poarta veche nu mai există. Ea a fost tăiată, tocmai o cară cineva în fundul curții, și va fi, pentru următorii 20 de ani, lemn de foc.

www.cursdeguvernare.ro

Ultima ora:

ObservatorDaniel Dăianu: Sistemul fiscal român este profund inechitabil. Cei care ne dau lecții cum să fie un regim optim ar fi bine să ne ajute să combatem profit-shifting-ul masiv

PoliticLudovic Orban, despre 65 de ani de prezenta românească in UNESCO

EconomieDaniel Dăianu: Sistemul fiscal român este profund inechitabil. Cei care ne dau lecții cum să fie un regim optim ar fi bine să ne ajute să combatem profit-shifting-ul masiv

ExternAndrei Stoian: Situația din Ucraina. Posibil război la granița României?

SocialRăzvan Orășanu: Curs de Gândire Laterală

EvenimenteCosmin Buteica, part of an international panel on the topic of “Water Scarcity: Same Challenge, Different Answers”

CulturaFlaviu George Predescu: De Ce Citim – Despre Scrisorile eminesciene

EditorialAlexandru Grumaz: Războiul pentru Taiwan a început. Cine va câştiga – SUA sau China?



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe