Matei Bogdan
Publicat în 24 octombrie 2018, 11:56 / 51 elite & idei

Cristian Socol: 7 argumente pentru care #wageledgrowth trebuie să continue. Despre salariul minim

Cristian Socol: 7 argumente pentru care #wageledgrowth trebuie să continue. Despre salariul minim

România nu trebuie să rămână o economie low cost în ceea ce priveşte forţa de muncă. România trebuie să iasă din cercul vicios al salariilor mici prin implementarea în continuare a strategiei #wageledgrowth. Salariul minim trebuie să asigure un nivel de trai decent.

Principalul obiectiv al Programului de Guvernare 2016-2020 a fost ieşirea din cercul vicios al salariilor mici. A fost astfel propusă implementarea strategiei #wageledgrowth, accelerat în primii doi ani si gradual în următorii doi. În 2017, de exemplu creşterea câştigului salarial nominal a fost de 24,6% în sectorul public şi 13,7% în sectorul concurenţial.

În anii 2017 şi 2018 strategia #wageledgrowth şi-a arătat efectele pozitive în economie. Creşterea ponderii alocate remunerării salariaţilor din ceea ce se produce în economie şi din plusul de creştere economică a condus la creşterea veniturilor (salarii, pensii, prestaţii sociale, scheme de ajutor de stat s.a.m.d), s-a stimulat astfel cererea agregată iar acest proces a antrenat şi o creştere de investiţii şi de producţie (ofertă agregată) pentru a satisface această cerere în plus (a se vedea de exemplu creşterea PIB-ului potenţial către 4,1- 4,3%).

Începînd cu 2019, strategia #wageledgrowth va fi aplicată gradual, cu o viteză mai mică dar până se va reduce la un nivel decent diferenţialul de venituri dintre România şi ţările dezvoltate. Începînd cu 2019 strategia #wageledgrowth trebuie combinată cu strategia #investmentledgrowth, adică un Big Push Investiţional din toate sursele de finanţare posibile: buget, fonduri europene, Investiţii străine directe, împrumuturi şi Parteneriat Public Privat.

Chiar dacă puterea de cumpărare a câştigului salarial mediu a crescut cu 14,5% în 2017 (de peste 5 ori mai mult decat media ultimilor ani), următorul pas trebuie să fie acela al aplicării de la 1 noiembrie 2018 (mai devreme cu două luni) a unui salariu minim general crescut la 2080 lei, cu diferenţiere pentru cei cu studii superioare şi cei cu vechime de peste 15 ani, unde salariul minim va ajunge la 2350 lei lunar.

Sunt cel puţin şapte argumente pentru care modificările privind creşterea veniturilor pentru peste 2 milioane salariaţi cu venituri reduse trebuie să intre în vigoare de la 1 noiembrie anul curent.

Primul. Peste 13% dintre lucrătorii cu normă întreagă şi 61% dintre lucrătorii cu timp parţial de lucru sunt sub pragul de sărăcie. România are de departe cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor din Uniunea Europeană.

Al doilea. Creşterea salariului minim este necesară pentru a reduce deficitul de forţă de muncă cu care România se confruntă. Înainte ca Guvernul să aplice alte politici publice pentru soluţionarea acestui dezechilibru, este necesară apropierea salariului minim în plată de ceea ce problema acută a forţei de muncă a produs efectiv de mai mult timp. Chiar companii importante recunosc existenţa unui salariu minim efectiv / în practică mai mare decât cel statuat prin reglementări.

Al treilea. Este demonstrat că majorările normale ale salariului minim conduc la reducerea inegalităţilor de venituri. Cu o societate puternic polarizată, România ocupă locul 7 în UE în ceea ce priveşte inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.

Al patrulea. Creşterea salariului minim nu a condus la reducerea locurilor de muncă ci dimpotrivă. Cu toate că în ultimii 5 ani salariul minim s-a dublat, numărul salariaţilor s-a majorat cu peste 550 de mii. În situaţia în care era aplicat şi un pachet complementar privind combaterea muncii la negru, este posibil ca această mărire a numărului de salariaţi să fi fost şi mai mare.

Al cincilea. Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului naţional între muncă si capital. Dacă în ţările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaţilor şi capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului si restul pentru taxe indirecte minus subventii. Mai mult, intervenţia publică pentru creşterea mai accentuată a salariului minim în România în ultimii ani apare şi din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajaţii (remunerarea salariaţilor în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat). Programul de guvernare prevede creşterea ponderii alocate remunerării salariaţilor în PIB la 38% în 2019 şi 40% în 2021.

Al şaselea. Analiza comparativă a nivelului salariului minim pe economie în euro arată că România are al treilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

Al şaptelea. Este necesar ca beneficiile creşterii economice să se împartă echitabil iar liftul social (trecerea într-o decilă superioară de venituri) să funcţioneze. Blocarea României într-o economie de tip low cost nu înseamnă decât eşecul convergenţei reale cu media UE şi rămânerea în nivelul cel mai de jos al lanţului de creare de valoare adăugată.

Sunt mult mai multe argumente, fiind evident faptul că un prag salariu minim brut raportat la câştigul salarial mediu brut în jurul a 50% nu provoacă efecte dezechilibre în economie.

Cert este că nu s-a produs niciun efect negativ dintre cele enunţate de cei care contestau creşterea salariului minim. Numărul de locuri de muncă a crescut nu a scăzut, rata şomajului în rândul tinerilor s-a redus dramatic în loc să explodeze iar competitivitatea a crescut, acest lucru vâzându-se în creşterea exporturilor cu 9,1% în 2017, relativ aceeaşi creştere fiind estimată şi pentru 2019.

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

PoliticKlaus Iohannis se va întâlni astăzi, la Londra, cu premierul Theresa May

EconomieSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

ExternValentin Naumescu: It’s not the economy, stupid! Trump pierde controlul în Camera Reprezentanţilor dar polarizarea ideologică a Americii se adânceşte

EvenimenteMugur Isărescu: Invitație BNR, 25 octombrie 2028 – Conferință ELEC „The Danube Triangle”

CulturaRadu Preda: Memoria abandonată

SocialIoan-Aurel Pop: În anul Centenarului Marii Uniri, ţara are nevoie de o vlagă nouă şi de energii de viitor

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe