OraNoua.ro
Publicat în 26 martie 2014, 16:13 / 133 elite & idei

Cristian Socol: Acciza – un nou episod din „Şi bogaţii plâng”. Respect pentru contribuabilii corecţi

Cristian Socol: Acciza – un nou episod din „Şi bogaţii plâng”. Respect pentru contribuabilii corecţi

de Cristian Socol

Constatam cu toţii că societatea românească este din ce în ce mai polarizată, deşi eforturile de ţintire adecvată cu ajutoare sociale s-au intensificat în ultimii ani. Văd că în primele luni ale fiecărui an astenia de primăvara în România se manifestă prin plânsete pe umărul bogaţilor.

Dupa ce in 2013 am bocit pătimaşii pentru yacht-uri, aur, arme de vânătoare, maşini de lux şi alcool, acum am ajuns sa plangem impreuna cu bogatii pentru ca va creste acciza la combustibil.

Auzim sintagmele Au crescut taxele  sau Au introdus peste 35 de taxe. Numarata doua la scoala de fete, doua la….Da, am facut ceea ce ar face orice guvern care conduce o societate superpolarizata si orice Guvern care citeste Rapoartele Comisiei Europene si doreste implementarea recomandarilor acesteia. Adica vrea sa reformeze  structura taxelor deplasand accentul poverii dinspre impozitarea mare pe munca (adica de exemplu, reducerea CAS in cazul nostru) pe taxe mai mari care sa nu distorsioneze cresterea economica)(se da exemplul taxarii indirecte mai mari a consumului – accize, proprietatii si taxele de mediu). Detalii aici .

Dar ce atata filosofie, sa analizam mai intai ce categorii de taxe s-au marit, cui i-a fost afectata bunastarea si, nu in ultimul rand sa raspundem la intrebarea A inventat Guvernul Ponta roata? Cine va suporta impactul accizei in 2014?

Ce categorii de taxe s-au marit in 2013. Sunt patru categorii. Prima – cresteri de accize la yacht-uri, aur, arme de vânătoare, maşini de lux şi alcool. A doua categorie –taxe pe monopolurile naturale, pe exploatarea resurselor naturale şi o taxă suplimentară temporară pe câştigurile (obţinute de companiile care produc şi comercializează gaze naturale) din liberalizarea pretului la gaze. Parte din veniturile obţinute au mers pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene iar parte pentru susţinerea financiară a consumatorilor vulnerabili, loviţi de liberalizarea preţurilor la gaze şi energie. În România statistica INS arată că peste 40% din gospodării au restanţe mai mari de 3 luni la plata facturilor la utilităţi. In Romania, totalul taxelor pe resursele naturale aduc anual in jur de 1,5 – 2% din PIB la buget. În Bulgaria, spre exemplu, acestea aduc 7-8% din PIB. A treia a privit obligativitatea sistemului de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor şi reducerea limitei veniturilor obţinute pentru care se aplică acest sistem de 100.000 euro la 65.000 de euro. Măsura a fost impusă de gradul ridicat de evaziune fiscală din domeniu. Din 490.000 de firma active la acel moment 260.000 declarau profit iar 230.000 pierderi. Multe dintre firme inregisstrau pe pierderi în ultimii cinci ani consecutivi dar erau campioane la cererile de restituire a TVA. Banii obţinuţi au mers către schemele de ajutor de stat pentru IMM uri, acordarea de garanţii şi alte forme de sprijin ale IMMurilor contribuabili corecţi la bugetul de stat. A patra categorie priveşte sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Măsura a avut în vedere creşterea bazei de impozitare   Impozitul de tip forfetar stabilit pe baza normelor de venit net pe unitati fizice (hectare cultivate, capete de animale crescute si valorificate) asigura o reducere la jumatate a presiunii fiscale fata de actuala prevedere – 21,5% aplicata asupra normei de venit net  (propunere) reprezinta circa ½ din 7,5% aplicata asupra venitului brut (actual). O motivatie simplă: agricultura nu este fiscalizata, stimularea unui mediu concurential in domeniu. Fondurile obtinute de aici au fost folosite pentru stimularea producatorilor agricoli, crearea de centre de colectare produse agricole, s.a.m.d. Fiscalizarea micii agriculturi, printr-un regim de impozitare regresiv, a avut în  vedere echilibrarea poverii fiscale, precum şi introducerea de stimulente în favoarea comasării suprafeţelor, cu efect în planul creşterii productivităţii. De asemenea, există efecte pozitive prin includerea micilor producători agricoli în sistemul asigurărilor sociale.

Nici in 2013 nici in 2014 Guvernul Ponta nu a inventat/inventeaza roata. Nu exista tara in UE care sa nu fi marit accizele in ultimii trei ani. Detalii aici si aici

Acum discutia la moda este cea legata de acciza. Cat duce in inflatie, cat afecteaza consumatorii de benzina si motorina, cat ii va arde la buzunare pe romani s.a. Dincolo de discutiile politice, sa vedem ce spune statistica oficiala.Institutul National de statistica in lucrarea Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei, anul 2012 aparuta in 2013 arata:

Cheltuieli pentru cumpararea de marfuri nealimentare, pe decile

– carburanti si lubrifianti

Decila 1 Cele mai sarace 10% dintre gospodarii adica 14% din populatie cheltuie in medie 10 Ron pe luna la acest capitol

Decila 2  10% dintre gospodarii adica 12% din populatie cheltuie in medie 16 Ron pe luna la acest capitol

Decila 3 10% dintre gospodarii adica 10% din populatie cheltuie 29 Ron pe luna la acest capitol

Decila 4 10% dintre gospodarii adica 10% din populatie cheltuie 35 Ron pe luna la acest capitol

Decila 5 10% dintre gospodarii adica 10% din populatie cheltuie 40 Ron pe luna la acest capitol

Decila 6 10% dintre gospodarii adica 9% din populatie cheltuie 54 Ron pe luna la acest capitol

Decila 7 10% dintre gospodarii adica 9% din populatie cheltuie 69 Ron pe luna la acest capitol

Decila 8 10% dintre gospodarii adica 9% din populatie cheltuie 84 Ron pe luna la acest capitol

Decila 9 10% dintre gospodarii adica 9% din populatiecheltuie 104 Ron pe luna la acest capitol

Decila 10 cele mai bogate 10% din gospodarii adica 8% din populatie cheltuie 171 ron pe luna la acest capitol

Se constata ca o scumpire cu 40 de bani adica cu 5-6% inseamna ca pentru trei sferturi din populatie impactul direct al accizei este cuprins intre 60 de bani si 4 Ron pe luna. Pentru cei 25% cei mai bogati dintre romani impactul mediu lunar va fi cuprins intre 5 si 10 ron pe luna. Impactul este supraestimat deoarece in aceasta categorie de cheltuieli intre si altceva decat benzina si motorina si este subestimat daca ne gandim la impactul in lant al cresterii benzinei si motorinei (totusi, din cauza deficitului de cerere, al scaderii estimate a pretului la petrol pe pietele internationale … acesta va fi scazut).

In al doilea rand, datele statistice din lucrarea Conditiile de viata ale populatiei din Romania aparuta in 2012 arata ca Proportia gospodariilor dupa absenta din dotarea gospodariei din cauza lipsei de resurse financiare a unor bunuri de folosinta indelungata in UE – lipsa autoturism Romania 44% dintre gospodarii deci circa 50% din populatie. La mare distanta de noi este Letonia 30% si mai apoi Bulgaria 24%, in timp ce media UE este de 8%.

Suntem martorii unui nou episod din Si bogatii plang. M-ar interesa punerea in scena al unui film in care sa aratam reusita, succesul contribuabililor corecti in afaceri. Sunt multi, sunt discreti, sunt competenti, sunt buni. Sunt gainile care fac oua de aur. Ei trebuie protejati, incurajati, laudati, promovati.

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe