OraNoua.ro
Publicat în 17 iulie 2013, 19:40 / 195 elite & idei

Cristian Socol: Despre noua paradigma de crestere economica

Cristian Socol: Despre noua paradigma de crestere economica

Tema discursului sefului FMI la Banca Naţională a României este una provocatoare. A avut România un model de creştere economică? Cum citim România din afirmaţiile dânsei? Care este noua paradigmă privind modelul de creştere economică? Ce şanse are România să iasă din cercurile vicioase din ultimele două decade în ceea ce priveşte creşterea economică? Ce trebuie să schimbăm în abordarea noastră?

Câteva consideraţii personale legate de punctele tari, punctele slabe si provocarile legate de cresterea economică a României. România nu are ce să schimbe în modelul de creştere economică, trebuie să îl construiască. Noi nu am avut un model de creştere. Ne-am învârtit în cerc perioada postdecembristă. Perioadele în care PIB real a crescut au fost rapid acoperite de perioade de recesiune, când aproape tot plusul de bunăstare a fost eliminat. Am avut percepţia că înaintăm dar de fapt am bătut pasul pe loc.   Creşterea economică s-a distribuit inechitabil. Capitalismul de tip cocktail face ca peste 80% din populaţie să fi avut câştiguri mici de bunăstare în perioadele de creştere economică dar să fi contribuit puternic la procesul de ajustare a nivelului de trai din perioadele de recesiune. Datele oficiale ale INS mi-au confirmat acest lucru.  Evoluţia venitului mediu lunar brut pe gospodărie 2001-2011 Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie, metodologie armonizată Eurostat Creşterea economică a fost nesustenabilă în condiţiile în care România a intrat în cercul vicios polarizare ridicată – creştere economică redusă – adâncirea polarizării – reducerea potenţialului de creştere. Despre creşterea economică participativă nici nu poate fi vorba. Incluzivă, nici atât. România este în topul celor mai polarizate societăţi din Uniunea Europeană.   Deşi mare parte din beneficiile creşterii economice merg către mediul privat, există numeroşi agenţi privaţi care nu au un comportament corect. O ţară în care la 1 euro produs cel mult 32% merge către remunerarea muncii şi aproape dublu către remunerarea capitalului nu are cum să spere foarte curând la o creştere sustenabilă a ocupării şi scoaterea din sărăcie a milioane de români. Nu putem arunca vina pe companiile de stat fără să spunem că aceste companii contribuie cu doar 9% la valoarea adaugata din economie şi că au 10% din forta de munca ocupată. Şi oricum, să spunem că veriga slabă a intrării în Zona Euro o reprezintă ineficienţa companiilor publice când în România acestea mai reprezintă doar 53% din sectorul energie şi gaz, 58% din serviciile postale si curierat, 34% din sectorul transport, 27% din sectorul minier şi 14% din agricultură, paduri s.a.(detalii la http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2012/cr12291.pdf, p 11) înseamnă un discurs inadecvat din punct de vedere economic. Realitatea arată că statul nu prea mai are pârghii în economie. A vorbi zilnic despre arieratele pe care statul le are de plătit fără să vezi că mediul privat are de plătit către stat cam aceeaşi sumă (circa 80% din arieratele recuperabile de circa 4 miliarde euro la sfarşitul lui 2012 sunt din mediu privat) înseamnă o abordare discriminatorie. A discuta doar despre ajutoarele pe care statul trebuie să ţi le acorde în momentul în care observi că de fapt modelul de business folosit a fost inadecvat şi că nu ai avut o abordare prudentă în perioada pre criză (construindu-ţi rezerve) iarăşi siderează pe cunoscători. Pe de altă parte (este corect), să pierzi 216 ore pentru plata celor 41 de taxe (conform Raportului Doing Business 2013, întocmit de Banca Mondială) nu este ceva plăcut. Sunt necesare reforme şi aici.  Este clar că lupta împotriva evaziunii fiscale şi creşterea colectării trebuie să fie prima prioritate, altfel modelul de până acum – punem la concurenţă afacerile legale cu cele ilegale, presiune majoră pe contribuabilii corecţi – va persista. Sper ca noua Direcţie Antifraudă să aibă efecte vizibile şi imediate, altfel procesul de consolidare fiscală este puternic afectat. Modelul de creştere economică trebuie construit cu viziune. Crearea unui Consiliu de Programare Economică Orientativă, care să stabilească direcţiile strategice de dezvoltare a economiei (planificarea strategică) şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare sunt urgenţe maxime. Identificarea domeniilor strategice de dezvoltare în Planul Naţional de Investiţii Strategice şi Creare de Locuri de Muncă va trebui să fie însoţită de implementarea unor parteneriate strategice cu marii investitori români şi străini, înfiinţarea Agenţiei Române de Investiţii, one stop shop, investRomania.com s.a. IMM urile, mai ales cele care produc bunuri pentru export – tradables –  trebuie stimulate puternic prin garantarea şi contragarantarea creditelor bancare şi chiar şi prin susţinerea cofinanţării de la stat pentru cele care accesează fonduri europene prin programul de creştere a competitivităţii. Baza industrială trebuie consolidată în 3 paşi simpli: stabilirea domeniilor strategice şi integrarea lor într-o viziune (abordare policentrică, industrii în reţea, hub uri de afaceri si tehnologice), identificare clusterelor de competitivitate (mai ales a celor care incumbă tehnologie medie sau ridicată) şi ţintirea măsurilor de politici publice (inclusiv acordarea de subvenţii condiţionate) spre aceste sectoare. Astfel se poate ieşi şi din cercul vicios competitivitate bazată pe forţă de muncă – creştere economică redusă s.a.   România trebuie să facă transferul de la creşterea economică extensivă (mare consumatoare de resurse de orice fel pentru output uri reduse) către o creştere economică inteligentă. Transferul de la creşterea economică exogenă – cu motoare de creştere instabile, care îşi ating saturaţia rapid – către creşterea economică endogenă (susţinută de motoare de genul cercetare dezvoltare, inovaţie, IT&C, start up uri, îmbunătăţire tehnologică, investiţie în capitalul uman, consolidare instituţională s.a.) trebuie continuat. Creşterea plafonului de deductibilitate pentru cheltuielile de cercetare dezvoltare efectuate de firme, schema de ajutor de stat de 100 milioane euro ptr IT&C şi creare de locuri de muncă şi schema de minimisptr IMM uri sunt masuri bune dar puzzle ul de susţinere pe aceste domenii trebuie continuat. Este necesară schimbarea funcţiei de producţie pentru a ieşi din capcana sărăciei şi a ajunge din urmă ţările dezvoltate. Motoarele de până acum ne duc  – în cel mai bun caz – către un nivel superior (steady state mai ridicat) dar nu măresc viteza de deplasare, viteza de convergenţă. Planul de Investiţii este parte din strategia de ieşire din capcana sărăciei – investiţii masive (Big Push Investiţional) – singura soluţie prin care o ţară ca România poate trece dincolo de pragul de sărăcie (poverty treshold) şi să trăiască pe propriile picioare. Fără potenţarea puternică a creşterii economice, nu avem nicio şansă. Este foarte probabil ca multi dintre cei aflaţi la 40 de ani şi peste să nu mai trăim convergenţa cu nivelul mediu din UE.

Citeste mai mult: adev.ro/mq3415

Ultima ora:

ObservatorCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

PoliticDragoș Preda: #DezvoltamPrahova #DezvoltamPrahovaInteligenta

EconomieCosmin Ghiţă: Nu excludem în acest moment o emisiune de obligaţiuni sau alte instrumente în conexiune pentru retehnologizare

ExternBarbu Mateescu: ”Anti-contemporaneitatea face un pas înapoi”

SocialCsibi Magor: Am avut cu toții un an greu. Dar putea să fie mult mai greu

EvenimenteDan Mihalache: “Understanding the Romanian Diaspora – Diaspora mobilisation during COVID-19”

CulturaCristina Popescu: Cele mai recente aprecieri internaționale ale mărcilor poștale românești, materializate în două premii Nexofil

EditorialAndrei Stoian, Alexandru Georgescu și Radu Magdin la emisiunea Sfere de Interes



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe