Matei Bogdan
Publicat în 8 mai 2019, 09:41 / 40 elite & idei

Cristian Socol: Lecţia de economie. Despre datoria guvernamentală, datoria externă şi îndatorarea populaţiei şi a firmelor

Cristian Socol: Lecţia de economie. Despre datoria guvernamentală, datoria externă şi îndatorarea populaţiei şi a firmelor

de Cristian Socol

Citiţi din ce în ce mai des interpretări legate de datoria guvernamentală – a scăzut, a crescut, este sustenabilă sau nu. Sunt folosite interpretări şi concluzii eronate, de natură a manipula pe cei care nu au cunoştinţe de economie.

O evaluare corectă a indicatorilor legaţi de datorie se face prin observarea dinamicii acestora ca pondere în PIB şi nu în sumă absolută. Legat de sustenabilitate, am mai spus, indicatorii macroeconomici se judecă nu după cum au crescut/scăzut sau la ce nivel au ajuns. Este irelevant, nu reprezintă altceva decât o parte din procesul de cancanizare a analizei macroeconomice. Sustenabilitatea sau nu a evoluţiei indicatorilor macroeconomici se studiază în funcţie de praguri de sustenabilitate/praguri de alertă /praguri de semnal, dincolo de care evoluţiile ar putea crea dezechilibre în economie, fie efect de contagiune fie efect de cauzalitate cumulativă.

Legat de dinamica pozitivă sau negativă a indicatorilor privind datoria guvernamentală sau datoria externă trebuie să avem în vedere următoarele matrici de evaluare:

1. Primul indicator la care trebuie să ne uităm este Datoria agregată (conform BCE, Comitetul European pentru Risc Sistemic)

România are mai mică datorie agregată (publică şi privată – gospodării şi companii nefinanciare) din UE, conform Raportului din martie 2019 al Comitetului European pentru Risc Sistemic.

Sursa: European Systemic Risk Board

2. Este raţional să se analizeze evoluţia dinamicii datoriei guvernamentale în PIB (%) şi nu modificarea absolută a datoriei (în miliarde lei / miliarde euro). Este simplu. De exemplu, în anul 2018 faţă de 2016 datele Ministerului Finanţelor Publice (provizorii) arată că ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut de la 37,3% în 2016 la 35,1% din PIB în 2018. Datele Eurostat de săptămâna trecută arată că în 2018 ponderea datoriei guvernamentale în PIB a fost de 35%.

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

Spuneam că este irelevantă creşterea absolută a datoriei. Să luăm din nou un exemplu. Dacă în 2018, faţă de 2016, datoria guvernamentală a crescut cu 44,6 miliarde lei pentru a produce un PIB al României mai mare cu 179,1 miliarde lei (de la 765,1 mld lei în 2016 la 944,2 miliarde lei în 2018), este bine sau rău, în condiţiile în care PIB a crescut mai rapid decât datoria? Dacă dumneavoastră conduceţi o firmă şi aveţi nevoie de finanţare, vă împrumutaţi 1 milion de lei şi produceţi cu el 4 milioane lei, este bine sau rău?

3. O ţară creşte pe datorie atunci când ponderea datoriei guvernamentale în PIB creşte. Nu mai este cazul României. În plus, trebuie să vedem cât din creşterea absolută a datoriei vine din trecut, din refinanţarea creditelor contractate de administraţie din trecut. Pentru a afla situaţia exactă, este necesar să citim documentul Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2018-2020, unde regăsiţi următorul tabel.

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

Se observă că 60% din datoria contractată într-un an serveşte refinanţării datoriei acumulate din trecut.

4. România nu mai creşte pe datorie. Adică pentru un euro produs in România în anul 2018 s-a contractat mai puţină datorie decât pentru a produce acelaşi euro în 2016. Datele Eurostat confirmă că România a obţinut o rată ridicată de creştere economică în condiţiile în care ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut.

Sursa: Eurostat

Aceste evoluţii arată sustenabilitatea modelului economic.

5. Datele publicate de Eurostat indică faptul că în 2018 ponderea datoriei guvernamentale a scăzut la 35,0% din PIB, faţă de 37,3% din PIB în 2016. România are a 7-a cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale în PIB din UE. Dacă excludem bufferul (rezerva financiară) din Trezorerie observăm că România va avea a patra cea mai mică datorie guvernamentală în PIB din UE.

Sursa: Eurostat

6. Dacă modelul economic românesc – creştere economică ridicată în condiţiile unei datorii guvernamentale reduse şi în scădere ca pondere în PIB nu este sustenabil, atunci ce să mai spunem de modelele din cele 14 ţări din UE28 care nu respectă criteriul / regula fiscală potrivit căreia ponderea datoriei guvernamentale in PIB nu trebuie să depăşească 60%? Printre ele Germania, Franta, Italia Spania, Portugalia ş.a.

Sursa: Eurostat

7. Pentru a testa sustenabilitatea datoriei guvernamentale, este necesar să analizaţi şi alţi indicatori. În primul rând, trebuie să observaţi rezultatele analizelor de sustenabilitate a datoriei. Pentru România, ponderea datoriei guvernamentale de 35% din PIB se află sub pragul de sustenabilitate al datoriei guvernamentale în PIB estimat de BNR la 45% şi sub nivelul stabilit în criteriile de la Maastricht (<60%). Mai mult, veţi observa în rapoartele MFP că în ultimii ani, graţie strategiei eficiente de administrare a datoriei publice implementată de Direcţia de Trezorerie Publică din Ministerul Finanţelor Publice, structura datoriei este una sustenabilă – s-au extins maturităţile – reducând presiunea datoriei publice pe termen scurt, s-a redus riscul valutar aferent datoriei, s-au diversificat sursele de finanţare s.a.m.d

8. Foarte important, trebuie să analizaţi ponderea datoriei guvernamentale pe termen scurt în total datorie. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât presiunea de finanţare pe termen scurt este mai ridicată şi cu atât riscul de intrare în criză de lichiditate este mai ameninţător. În România, presiunea pe termen scurt este redusă (doar 3,5% din datorie era pe termen scurt în 2018 faţă de 24,9% în 2010!) iar maturitatea este rezonabilă.

9. Dacă trecem şi analizăm sustenabilitatea datoriei externe, vom observa că atât ponderea datoriei externe brute, cât şi a datoriei externe nete în PIB sunt în scădere. Datoria externă brută în PIB scade de la 55% în Q42016 la 49% în Q42018.

Sursa: BNR

Mai mult, discuţiile privind creşterea absolută a datoriei externe (în miliarde euro) nu sunt decât simple fake news dacă nu se adaugă faptul că în perioada 2016-2018 un procent de 88% din creşterea datoriei externe este efectul creditelor intragrup specifice investiţiilor străine directe.

Datoria externă netă în PIB se află de asemenea pe un trend descendent – de la 21,7% în Q42016 la 18% în Q4 2018.

Sursa

Evoluţiile pozitive sunt validate şi de Banca Naţională a României în Raportul de Stabilitate Financiară din decembrie 2018, acolo unde se face o analiză comparativă la nivel regional. „Raportul dintre datoria externă şi PIB se află la valori mai reduse comparativ cu anii precedenţi, iar în context regional, România prezintă cel mai redus nivel al acestui indicator.“

10. Gospodării/populaţie îndatorată masiv înseamnă un risc atât la nivel micro, cât şi macroeconomic. Indicatorul ce trebuie monitorizat aici este îndatorarea companiilor şi a populaţiei în PIB. Raportul de Stabilitate Financiară publicat de BNR în decembrie 2018 arată că îndatorarea companiilor şi populaţiei s-a redus.

Tot în ultimul Raport de Stabilitate Financiară scrie că „îndatorarea totală a populaţiei raportată la PIB s-a redus de la 16,5% din PIB în luna iunie 2017 la 16,1% din PIB în luna iunie 2018“.

Am încercat să parcurgem împreună câţiva indicatori importanţi de analiză a datoriei guvernamentale, datoriei externe şi ai îndatorării populaţiei şi companiilor din România. Într-o analiză ulterioară vom folosi şi alţi indicatori semnal privind sustenabilitatea finanţelor publice româneşti – ponderea serviciului datoriei guvernamentale în PIB, ponderea necesarului brut de finanţare în PIB. dar şi indicatori privind îndatorarea populaţiei şi a companiilor – analiza comparative la nivel european.

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

PoliticRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

EconomieRăzvan Nicolescu: Un fost ministru al Energiei explică ce vor să facă ungurii cu gazul românesc extras din Marea Neagră

ExternAlexandru Lăzescu: Va putea supraviețui NATO escaladării tensiunilor transatlantice?

EvenimenteIulian Fota: Lansare Ghidul Alegerilor Europarlamentare 2019

CulturaSever Voinescu: Cine ţine lanţul?

SocialSebastian Burduja: Tu ce faci când ţi se dărâmă casa?

MoldovaCristian Unteanu: Republica Moldova, din nou terenul de încercare pentru marea strategie rusească de constituire a „cordonului sanitar“



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe